REALITATEA INTERNAȚIONALĂ PE SCURT (8 Februarie 2024)

Jake Sullivan: SUA pot şi vor continua să furnizeze ajutor militar Kievului

SUA "pot şi vor continua" să furnizeze ajutor militar Ucrainei, a declarat, Miercuri, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, în timpul unei vizite la sediul NATO, informează AFP.

"Nu există alternativă la angajamentul SUA de a furniza un nivel de resurse care să-i permită Ucrainei să dispună de artilerie, de sisteme de apărare aeriană şi de alte capacităţi de care are nevoie", a declarat Sullivan în timpul conferinţei de presă alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles.

Ucraina a îndemnat Miercuri Occidentul să-i trimită armele şi muniţiile de care ea are nevoie disperată, după un nou atac aerian "masiv" al Rusiei.

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a ţinut să le amintească aliaţilor Kievului de promisiunile lor. El şi-a exprimat regretul în legătură cu situaţia "confuză" din SUA, unde Congresul nu reuşeşte de luni de zile, pe fondul luptei electorale înainte de alegerile prezidenţiale din Noiembrie, să voteze pentru o nouă anvelopă de ajutor.

Este "esenţial" ca parlamentarii din Congresul american "să se pună de acord asupra continuării sprijinului pentru Ucraina într-un viitor apropiat", a declarat, la rîndul său, Jens Stoltenberg, care contează "pe toţi aliaţii pentru a-şi menţine angajamentul".

Sprijinul pentru Ucraina "nu este caritate, este vorba de propria noastră securitate", a declarat Stoltenberg, alături de consilierul Casei Albe pentru securitate naţională, Jake Sullivan. "O victorie rusă ne-ar slăbi şi ar încuraja nu doar Moscova, ci şi China, Iranul şi Coreea de Nord", a afirmat Stoltenberg.

Întrebat cu privire la nivelul de ajutor militar european pentru Ucraina, Sullivan a estimat că "tabloul general al împărţirii poverii şi contribuţiilor între aliaţii Ucrainei pare destul de sănătos".

"SUA au adus o contribuţie considerabilă în timpul ultimilor doi ani, însă numeroşi parteneri europeni au făcut la fel. Sprijinul total al Europei, inclusiv pe planul Apărării, a fost solid şi mult dincolo de ceea ce se putea aştepta la începutul operaţiuni", a spus el. "Este evident că există diferenţe între ţări. Nu voi vorbi aici de o ţară anume", a adăugat Sullivan.

Președintele României propune scoaterea dreptului de veto din procesul de luare a deciziilor la nivelul UE

Preşedintele Klaus Iohannis a pledat Miercuri, în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pentru un proces decizional mai rapid la nivelul Uniunii Europene, precizînd că, pentru asta, unele chestiuni pot fi modificate fără deschiderea Tratatelor, dar că alte aspecte trebuie schimbate în Tratate.

"Trebuie să îmbunătăţim arhitectura Uniunii Europene", a declarat el. "Pentru că dacă primim Ucraina, Moldova şi Balcanii de Vest, vom fi o Uniune mare, iar acest proces decizional, în special în situaţii de criză, război, pandemie şi criză energetică, trebuie să fie corect, transparent, dar rapid. Deci, cred că trebuie să lucrăm la arhitectura noastră. Unele dintre acestea (aspecte - n. r.) ar putea fi modificate fără deschiderea Tratatelor. Însă unele aspecte trebuie modificate în Tratate", a afirmat Iohannis, în finalul intervenţiei sale din cadrul dezbaterii This is Europe din plenul PE.

”Tratatele nu sunt perfecte. De cînd există aceste tratate, sper că nu vă supăraţi că vă spun, au trecut ani. Suntem o Uniune diferită şi lucrăm pentru o Uniune diferită şi sper că sunteţi de acord că lucrăm pentru o Uniune mai bună. Aşadar, să lucrăm la asta. (...) Nu este acceptabil ca un membru să folosească un drept de veto pentru a ne împiedica pe toţi să-i ajutăm pe alţii", a afirmat şeful statului. În trecut, au existat cazuri în care state membre au ameninţat să recurgă la dreptul de veto în diverse dosare.
"Deci, dacă nu suntem încă în măsură să generalizăm votul cu majoritate calificată, care poate fi definit altfel decît este acum – nu vorbim despre detalii –, cel puţin ar trebui să avem curajul să spunem 'Nu veto' şi să scoatem asta din procesul de luare a deciziilor. Acesta este un lucru foarte concret pe care ar trebui să-l facem", a declarat el. (Strasbourg, trimisul special al AGERPRES, Ionuţ Mareş)

Sondaj. Marine Le Pen conduce în intenţiile de vot 

Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, se află pe primul loc în intenţiile de vot pentru primul tur al unui scrutin prezidenţial, relevă un sondaj publicat Miercuri şi preluat de AFP.

La fel ca multe alte state membre ale UE, Franţa cunoaşte o consolidare a popularităţii partidelor de extremă dreapta. Următoarele alegeri prezidenţiale în Franţa vor avea loc abia în anul 2027, dar acest sondaj are relevanţă în perspectiva alegerilor europarlamentare din Iunie.

Este prima dată cînd Marine Le Pen, ajunsă deja de două ori în turul doi al alegerilor prezidenţiale, primeşte o intenţie de vot atît de ridicată, de 36% (cu o marjă de eroare de 3%), într-un sondaj pentru un ipotetic tur întîi al unui scrutin prezidenţial, obţinînd 13 puncte procentuale peste intenţia de vot dintr-un sondaj similar efectuat în anul 2022.
În sondajul publicat Miercuri, candidatul sugerat al taberei preşedintelui de centru-dreapta în funcţie Emmanuel Macron (care se află la al doilea mandat şi nu mai poate candida), actualul premier Gabriel Attal sau predecesorul acestuia, Edouard Philippe, se află pe locul doi, cu 22% din intenţiile de vot. Pe locul trei îl regăsim în acest sondaj pe liderul stîngii radicale, Jean-Luc Mélenchon, cu 14%.

Pentru turul doi, dacă aici ar ajunge Edouard Philippe, acesta şi Marine Le Pen sunt la egalitate în intenţiile de vot, aproximativ 50% fiecare, dar dacă lidera extremei drepte s-ar confrunta cu Gabriel Attal ea ar cîştiga în faţa actualului premier cu 51%, diferenţa de două procente dintre ei fiind totuşi în marja de eroare a sondajului.

Dar în ipoteza unui tur doi în care Marine Le Pen s-ar confrunta cu Jean-Luc Mélenchon, lidera extremei drepte ar cîştiga detaşat, cu 64% din voturi, mai relevă acelaşi sondaj, efectuat de institutul Ifop în perioada 31 Ianuarie – 1 Februarie pe un eşantion reprezentativ de 1.081 de persoane.

Ucraina are nevoie în disperare ca UE să crească rapid livrările de obuze de artilerie

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a insistat, Miercuri, ca Uniunea Europeană (UE) să crească rapid livrările de obuze de artilerie, indispensabile Kievului pentru a contracara atacurile ruse, informează AFP, potrivit Agerpres.

Ministrul ucrainean, care l-a primit pe şeful diplomaţiei UE, Josep Borell, a cerut celor 27 de state membre "să semneze contracte pe termen lung cu întreprinderile" ucrainene de apărare, "să reorienteze contractele existente pentru livrare de obuze Ucrainei" şi "să crească importurile de muniţii provenite din ţări terţe".

Dmitro Kuleba şi-a exprimat, de asemenea, regretul cu privire la situaţia "confuză" din SUA, unde Congresul nu reuşeşte de mai multe luni să voteze o nouă anvelopă de ajutor crucial pentru Kiev în faţa invaziei ruse.

"Ieri seara, am primit de la Washington cel mai recent raport asupra scenariilor posibile şi unele dintre ele sunt demne de romane poliţiste", a spus Kuleba. "Totul este foarte confuz, depinde de numeroşi factori şi poate merge fie la dreapta, fie la stînga, fie drept înainte", a adăugat el, evocînd un "nod foarte complicat".

El a îndemnat SUA să urmeze exemplul europenilor şi să demonstreze "leadershipul lor în apărarea intereselor comune".

Liderii UE au convenit, Joia trecută, la Bruxelles, să acorde Ucrainei un ajutor suplimentar de 50 de miliarde de euro timp de patru ani.

Şeful diplomaţiei europene i-a îndemnat, la rîndul său, pe europeni să ajute Ucraina "oricît ar costa", la scurt timp după loviturile sîngeroase asupra capitalei ucrainene.

Pentru a se ajunge la o soluție, Elveţia a invitat China la summitul de pace pentru Ucraina

Elveţia a invitat China la un summit al păcii pentru a se ajunge la o soluţie în problema războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, informează dpa.

Cu toate acestea, ministrul elveţian al Afacerilor Externe, Ignazio Cassis, a declarat, Miercuri, la Beijing, că nu se aşteaptă la un răspuns imediat.

Ministrul de Externe al ţării neutre din Alpi a desfăşurat o vizită de două zile la Beijing, unde a avut o întrevedere cu omologul său chinez Wang Yi. "Care va fi răspunsul chinez? Vom vedea", a spus el.

Preşedinta Elveţiei, Viola Amherd, a anunţat înainte de aceasta că intenţionează să organizeze un summit al păcii pentru Ucraina, după o întrevedere avută cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ignazio Cassis a menţionat că momentul şi locul în care vor avea loc discuţiile nu au fost încă fixate. El a mai afirmat că o adevărată soluţie de pace nu este posibilă fără implicarea Rusiei.

Şeful diplomaţiei elveţiene a subliniat că speră la ajutorul Chinei, în condiţiile în care această ţară are o mare influenţă asupra Guvernului de la Moscova. "Nu trebuie să pierdem nici o clipă", a adăugat ministrul elveţian.

Ministerul Afacerilor Externe chinez a subliniat, la rîndul său, Miercuri, că Beijingul va folosi propriile metode pentru a face să avanseze negocierile de pace.

Cassis a mai spus că a discutat cu Wang Yi şi despre situaţia drepturilor umanitare ale uigurilor în Nord-Vestul Chinei.

Elveţia şi China au strînse relaţii politice şi economice şi între cele două ţări există de zece ani un acord de liber schimb. Republica Populară Chineză este cel mai important partener comercial al Elveţiei în Asia, o poziţie care le oferă companiilor elveţiene avantaje în ceea ce priveşte accesul bunurilor şi serviciilor pe piaţa Chinei, a doua cea mai mare economie din lume.

Macron: Nu trebuie să cedăm nimic în faţa unui antisemitism agresiv, defulat, pentru că nimic nu îl justifică

Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat, Miercuri, că atacul lansat de Hamas asupra Israelului pe 7 Octombrie a fost "cel mai mare masacru antisemit din secolul nostru", în cursul unui omagiu naţional adus celor 42 de francezi ucişi în această "barbarie", a consemnat AFP.

"În 7 Octombrie anul trecut, în zorii zilei, inimaginabilul a reapărut din adîncurile Istoriei", a spus şeful statului francez la ceremonia desfăşurată în complexul Hotel des Invalides din Paris, în prezenţa familiilor victimelor. "Era ora 6 şi Hamas a lansat prin surprindere un atac masiv şi odios, cel mai mare masacru antisemit din secolul nostru".
"Suntem 68 de milioane de francezi îndoliaţi de atacurile teroriste din 7 Octombrie. 68 de milioane minus 42 de vieţi pierdute, 68 de milioane inclusiv şase vieţi rănite, 68 de milioane inclusiv patru vieţi marcate pentru totdeauna de captivitate. 68 de milioane dintre care trei vieţi sunt încă prizoniere, pentru a căror eliberare ne luptăm în fiecare zi. Scaunele lor goale sunt acolo", a continuat Macron în discursul său.

Trei scaune fuseseră lăsate goale în tribuna familiilor, pentru cei trei francezi despre care se crede că sunt încă ostatici ai mişcării islamiste palestiniene.

"Destinele victimelor Hamas nu sunt singurele pe care prăpădul din Orientul Mijlociu continuă să le zdrobească în această tornadă de suferinţă care este războiul", a mai amintit preşedintele francez. "Şi toate vieţile sunt egale, nepreţuite în ochii Franţei", a insistat el.

Emmanuel Macron a menţionat, de asemenea, că ”nu trebuie să cedăm nimic în faţa unui antisemitism agresiv, defulat, pentru că nimic nu îl justifică. (...) Nimic nu poate justifica sau scuza acest terorism”, a conchis şeful statului francez.

Preşedinţia franceză intenţionează să aducă ulterior şi un "omagiu" sau un "moment memorial" victimelor franceze ale bombardamentelor israeliene din Gaza, dar nici data, nici formatul nu au fost stabilite.

Proiect de lege ucrainean controversat asupra mobilizării militare

Parlamentul Ucrainei a votat Miercuri, în prima lectură, un proiect de lege controversat asupra mobilizării militare, pentru a permite Armatei ucrainene să-şi întărească rîndurile după doi ani de război cu Rusia, au anunţat deputaţii, informează AFP, scrie Agerpres.

În total, 243 de deputaţi au votat în favoarea acestui document, comparativ cu un minim necesar de 226, au scris mai mulţi parlamentari ucraineni pe reţelele sociale.

Însă, pentru a fi adoptat, textul mai trebuie să facă obiectul unor dezbateri parlamentare, unor propuneri de amendamente şi unui vot în a doua lectură, o procedură ce s-ar putea întinde pe mai multe săptămîni. Apoi, preşedintele Volodimir Zelenski va trebui să-l promulge.

O dezbatere aprinsă asupra mobilizării are loc în Ucraina de mai multe săptămîni. Armata ucraineană a înregistrat pierderi a căror amploare este ţinută secretă şi are dificultăţi astăzi, comparativ cu perioada de la începutul conflictului, să găsească voluntari pentru front.

Acest proiect de lege elaborat de Guvern trebuia examinat în Parlament în Ianuarie, însă deputaţii au trimis înapoi textul pentru rescriere.

Documentul votat Miercuri prevede simplificarea procedurilor de înrolare şi introducerea unor sancţiuni pentru cei care se sustrag. Spre deosebire de proiectul precedent, el prevede ca aceste sancţiuni să fie aprobate de un Tribunal.

Potrivit criticilor, documentul nu reglementează în schimb problema demobilizării celor care sunt pe front de multă vreme.

Volodimir Zelenski a afirmat, în Decembrie, că Armata i-a propus să mobilizeze pînă la 500.000 de persoane suplimentare.

Complexul militar-industrial ucrainean a fost ținta predilectă a bombardamentului rusesc de Miercuri  

Rusia şi-a axat atacul masiv cu drone şi rachete efectuat Miercuri dimineaţă în Ucraina asupra companiilor complexului militar-industrial ucrainean care produc rachete, obuze şi drone, potrivit Ministerului rus al Apărării, citat de agenţia EFE, potrivit Agerpres.

"Forţele armate ale Rusiei au desfăşurat un atac grupat cu arme de precizie cu rază lungă de acţiune şi aparate aeriene fără pilot împotriva companiilor complexului militar-industrial al Ucrainei care produc drone acvatice, sisteme de rachete de coastă antinavă, rachete pentru lansatoare multiple şi substanţe explozive", semnalează o notă a Ministerului rus.

"Obiectivul atacului a fost atins. Toate ţintele au fost lovite", susţine acelaşi Minister.

Forţele aeriene ucrainene şi autorităţile locale au anunţat mai devreme că Rusia a atacat Ucraina cu 44 de rachete de diverse tipuri (Kh-101, Kh-555, Kh-55, X-22, Kalibr, Iskander-M şi S-300) şi 20 de drone iraniene Shahed-131/136, un bombardament masiv în care au murit cel puţin cinci persoane în zona capitalei Kiev şi a oraşului Nikolaev, alte zeci fiind rănite.

Ucraina susţine că a doborît 29 de rachete şi 15 drone folosite în acest atac.

Atacul rusesc a survenit în timp ce şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, se afla în vizită oficială la Kiev. Acesta a fost nevoit să coboare împreună cu ceilalţi membri ai delegaţiei sale în adăpostul subteran al hotelului unde este cazat.

''Da, sunt un agent, un agent al păcii'', a afirmat cu cinism eurodeputata letonă acuzată că a spionat pentru Rusia

Europarlamentara letonă Tatjana Zdanoka, acuzată că a lucrat cel puțin 13 ani pentru Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, a dat asigurări în faţa Parlamentului European că este un agent al păcii şi pentru o Europă fără fascism, însă fără a menţiona explicit informaţiile referitoare la contactele sale cu agenţi FSB, transmite EFE.
"Da, sunt un agent: un agent al păcii, pentru o Europă fără fascism, pentru drepturile minorităţilor şi pentru o Europă unită", a spus Zdanoka în prima sa intervenţie publică de la dezvăluirile privind presupusa ei colaborare cu FSB.

Într-o dezbatere privind ingerinţele ruse în UE, programată tocmai ca urmare a cazului său, printre altele, europarlamentara letonă şi-a cerut "scuze pentru că nu am fost un agent de succes" şi a susţinut că responsabilii de politică europeană faţă de această regiune "veneau în mod voluntar" la forumurile UE-Rusia pe care ea le organiza şi îi mulţumeau pentru această iniţiativă.

"În 2004, UE vedea în Rusia un partener strategic. Zece ani mai tîrziu, a avut loc o schimbare oficială a nomenclatorului în legătură cu Rusia: de la parteneriat şi cooperare la contacte critice", a spus Zdanoka.

"Chiar şi aşa, insistăm că va fi imposibilă soluţionarea conflictului privind Ucraina dacă UE lucrează împotriva Rusiei. Acum, două decenii mai tîrziu, lumea pierde şansa la pace", a adăugat ea.

"Da, eşti o agentă a păcii, la fel ca Putin", i-a replicat sarcastic europarlamentara lituaniană Rasa Jukneviciene, care a intervenit în dezbatere imediat după europarlamentara letonă.

Anterior, la sosirea ei în hemiciclu pentru sesiunea de vot, europarlamentara letonă a păstrat tăcerea şi nu a răspuns întrebărilor jurnaliştilor despre contactele ei cu FSB, inclusiv una adresată în limba rusă.

Parlamentul European investighează contactele dintre Zdanoka şi FSB de cînd au devenit publice şi ar putea anunţa sancţiuni împotriva letonei pentru încălcarea codului de conduită al europarlamentarilor în săptămînile următoare, potrivit unor surse parlamentare.

Politiciana letonă a recunoscut că a corespondat între 2004 şi 2013 cu o persoană identificată de anchetatori drept agent FSB, dar a negat că ar fi avut cunoştinţă despre legăturile acestei persoane cu serviciile secrete ruseşti.

Dezvăluirile despre colaborarea ei cu FSB nu sunt o surpriză pentru cei familiarizaţi cu Letonia, unde a fost văzută ca un agent al influenţei ruse de cînd a intrat în politică la sfîrşitul anilor 1980.

De profesie matematician, Zdanoka, care s-a născut la Riga în 1950, a fost membră a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice între 1971 şi 1991 – aspect pe care îl menţionează de altfel pe pagina sa online a Parlamentului European – şi a devenit activă în sprijinirea intereselor Rusiei la începutul anilor 1990, după ce Letonia a devenit independentă. Zdanoka vorbeşte rusă, letonă, engleză şi franceză. 

Peskov: Obiectivele operaţiunii militare speciale a Rusiei în Ucraina rămîn neschimbate

Kremlinul a declarat, Miercuri, că obiectivele a ceea ce Rusia numeşte "operaţiunea sa militară specială" în Ucraina rămîn neschimbate, la aproape doi ani după ce preşedintele Vladimir Putin a trimis zeci de mii de soldaţi să lupte în ţara vecină, relatează Reuters.

Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că obiectivele Rusiei în Ucraina sunt în continuare relevante.

"Demilitarizarea, denazificarea şi asigurarea securităţii oamenilor care locuiesc în acele regiuni care au devenit deja ruseşti, protejîndu-i de atacuri directe şi salvîndu-le efectiv vieţile", a declarat Peskov reporterilor, în cadrul unei conferinţe telefonice.

"În plus, într-un sens mai larg, este vorba de a asigura securitatea Federaţiei Ruse pe fondul încercărilor de a distruge statutul de neutralitate al Ucrainei, de a o atrage în NATO şi de a apropia şi mai mult infrastructura militară a NATO de graniţele ţării noastre", a adăugat Peskov.

Ucraina şi Occidentul au acuzat în repetate rînduri Rusia că se foloseşte de ceea ce ei spun că sunt pretexte false pentru a duce un război nejustificat de cucerire colonială, război căruia Kievul s-a angajat să îi reziste pînă cînd ultimul soldat rus va părăsi teritoriul său.

02.06.24 - 01:24
01.06.24 - 12:25
01.06.24 - 12:23
01.06.24 - 12:20
01.06.24 - 12:20
05.06.24 - 15:47
07.06.24 - 13:08
07.06.24 - 15:25
03.06.24 - 01:00
07.06.24 - 13:06
03.06.24 - 01:23
02.06.24 - 01:28
05.06.24 - 00:16
06.06.24 - 00:02
03.06.24 - 01:08