Antonio Guterres: ''Populaţia din Gaza trăieşte în mijlocul unei catastrofe umanitare monumentale, sub ochii lumii”

Locuitorii din Gaza trăiesc o ''catastrofă umanitară monumentală'', în pofida ''licăririi speranţei'' aduse de armistiţiul între Israel şi mişcarea palestiniană Hamas, a denunţat, Miercuri, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care a cerut o ''încetare a focului umanitară veritabilă'', informează France Presse, potrivit Agerpres.

''Populaţia din Gaza trăieşte în mijlocul unei catastrofe umanitare monumentale, sub ochii lumii. Nu trebuie să închidem ochii'' la această situaţie, a declarat Guterres în faţa Consiliului de Securitate al ONU.

''Negocieri intense au loc pentru a prelungi armistiţiul, lucru pe care îl salutăm sincer, dar noi credem că avem nevoie de o veritabilă încetare a focului umanitară'', a adăugat el, reamintind că 80% din populaţia din Gaza a fost strămutată de la începutul acestui conflict.

Volumul ajutorului care ajunge la palestinienii din Gaza este încă insuficient pentru a răspunde nevoilor celor peste 2 milioane de persoane, a insistat secretarul general al ONU. El a cerut din nou deschiderea altor puncte de trecere către Fîşia Gaza în plus faţă de cel de la Rafah.

''Trebuie să ne asigurăm că locuitorii regiunii vor avea în cele din urmă un orizont al speranţei, mergînd într-o manieră hotărîtă şi ireversibilă către o soluţie cu două state, pe baza rezoluţiilor ONU şi a dreptului internaţional, cu Israel şi Palestina trăind alături în pace şi securitate'', a accentuat Antonio Guterres.

El a condamnat, încă o dată, ''atacurile odioase ale Hamas'' comise în 7 Octombrie, care au constituit cauza actualului război, şi a cerut eliberarea tuturor ostaticilor ''imediat şi necondiţionat''.

Vize de intrare în UE multiple pentru turci, dar nu și integrare europeană

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, şi comisarul european pentru Vecinătate şi Extindere, Oliver Varhelyi, au propus, Miercuri, celor 27 de state membre ale UE reluarea dialogului la nivel înalt cu Turcia şi ameliorarea cooperării cu această ţară în domenii de interes comun, cum ar fi migraţia, energia, comerţul sau acordarea vizelor pentru cetăţenii turci, transmite Agenția AFP.Turcia este candidată la aderarea la Uniune din 1999, dar negocierile sunt blocate din 2018, reaminteşte agenţia.

În contextul acestui "impas", cei doi oficiali europeni au sugerat mai multe măsuri. Varhelyi consideră că statele europene ar putea elibera vize cu intrări multiple, pe durate mai lungi cetăţenilor turci, aşa cum solicită de mai mult timp Ankara. De asemenea, ar putea fi "modernizat" acordul de uniune vamală între Turcia şi UE. Comisarul a subliniat că volumul comerţului între cele două părţi a ajuns la circa 200 de miliarde de euro anual, "un record".

Borrell şi Varhelyi au insistat că reluarea dialogului şi a cooperării trebuie să aibă loc "etapă cu etapă", în mod "proporţional", şi trebuie să se poată reveni în orice moment asupra paşilor făcuţi.

În contextul războiului din Ucraina, UE doreşte să discute cu Turcia şi despre cea mai bună modalitate de a împiedica Rusia să ocolească sancţiunile occidentale, au arătat ei. Turcia, membră a NATO, controlează accesul în Marea Neagră şi a refuzat pînă acum să adopte sancţiuni împotriva Rusiei.

Înainte de a fi aplicate, recomandările trebuie aprobate de statele membre. 

Noi etape ale acordului de suspendare temporară a beligeranței în Fîșia Gaza

Israelul şi Hamas au luat în considerare, Miercuri, parametrii unei potenţiale noi etape a acordului de încetare a focului în Fîşia Gaza, care să includă eliberarea de către gruparea islamistă palestiniană a unor ostatici bărbaţi sau militari, nu doar femei şi copii, a declarat o sursă informată cu privire la negocieri, potrivit Reuters.

Şefii Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA (CIA) şi Serviciului de informaţii externe al Israelului (Mossad) s-au întîlnit, Marţi, la Doha, cu premierul Qatarului, pentru a discuta despre posibila nouă fază şi ceea ce ar fi necesar pentru o prelungire a încetării a focului pentru mai mult decît cîteva zile, a declarat sursa citată.

Negociatorii din Qatar s-au întîlnit cu responsabili ai Hamas înainte de reuniune, pentru a evalua disponibilitatea acestora de a agrea noii parametri.

Nu se ştie deocamdată rezultatul discuţiilor între Qatar şi Hamas.

Directorul CIA, William Burns, s-a aflat la Doha "pentru întîlniri privind conflictul între Israel şi Hamas, inclusiv discuţii despre ostatici", a declarat un oficial american sub rezerva anonimatului, fără să ofere detalii.

William Burns, David Barnea, şeful serviciului israelian de informaţii externe Mossad, şi premierul Qatarului, şeicul Mohammed Bin Abdulrahman al-Thani, s-au întîlnit cu oficiali egipteni, la o zi după ce Qatarul a anunţat prelungirea cu două zile a unui acord iniţial de încetare a focului de patru zile în Gaza, care urma să expire în noaptea de Luni spre Marţi.

Qatar, unde şi-au găsit refugiu mai mulţi lideri politici ai Hamas, a condus negocierile dintre gruparea islamistă palestiniană şi Israel.

În primele patru zile ale acordului de încetare a focului, combatanţii Hamas au eliberat 50 de femei şi copii israelieni care fuseseră luaţi ostatici. În schimb, Israelul a eliberat 150 de deţinuţi palestinieni din închisorile sale, toţi femei şi adolescenţi.
În cadrul prelungirii acordului de încetare a focului cu două zile, Hamas a fost de acord să elibereze încă 10 femei şi copii israelieni pe zi. Pînă în prezent, nu a existat vreun indiciu că Hamas ar fi de acord să elibereze ostatici bărbaţi sau cadre militare, potrivit Reuters.

Ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto: În circumstanţele actuale, aderarea Ucrainei la NATO este exclusă

"Aliaţii au spus clar că, în circumstanţele actuale, aderarea Ucrainei la NATO este exclusă", a declarat ministrul Szijjarto presei ungare, vorbind de la Bruxelles, unde a participat la reuniunea miniştrilor de Externe din statele NATO.

"A devenit clar pentru toţi că Ucraina nu va fi invitată să adere la NATO nici pînă la următorul summit, nici în timpul următorului summit al Alianţei”, a precizat el, adăugînd că este normal ca o ţară să nu poată deveni membră a unei alianţe militare atît timp cît este implicată într-un război.

Szijjarto a vorbit şi despre tensiunile între ţara sa şi Ucraina, pe care o acuză de încălcarea drepturilor minorităţii maghiare, estimate la circa 150.000 de persoane.

Relaţiile dintre Budapesta şi Kiev s-au degradat şi mai mult după ce premierul ungar Viktor Orban a refuzat orice sprijin militar pentru Ucraina în războiul acesteia cu Rusia, în timp ce Guvernul de la Budapesta este singurul din ţările membre ale UE şi NATO care mai menţine relaţii apropiate cu Moscova. Orban a avertizat că Ungaria nu va sprijini Ucraina în nici un for internaţional atît timp cît nu sunt restabilite drepturile minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia.

ONU: Măsuri ireversibile către o soluţie cu două state

ONU a cerut, Miercuri, comunităţii internaţionale să adopte măsuri ireversibile în vederea găsirii unei soluţii cu două state la conflictul israeliano-palestinian, afirmînd că Ierusalimul ar trebui să fie capitală a ambelor state, transmite Reuters.

Poziţia ONU a fost exprimată de către Tatiana Valovaia, director general al biroului ONU de la Geneva, care a citit un discurs semnat de secretarul general al ONU Antonio Guterres.

Un acord ar crea un stat palestinian în Cisiordania şi Fîşia Gaza care ar coexista alături de statul israelian. Israelul a afirmat că viitorul stat palestinian trebuie să fie demilitarizat pînă la nivelul la care nu ar fi o ameninţare pentru securitatea sa.

Palestinienii vor ca Ierusalimul de Est, care include lăcaşuri sfinte pentru creştini, evrei şi musulmani, să fie capitala statului lor. Israelul susţine că Ierusalimul ar trebui să rămînă capitala sa ''indivizibilă şi eternă''.

Apelurile la găsirea unei soluţii bazate pe coexistenţa a două state, unul israelian şi unul palestinian, şi pe rezoluţiile ONU pe acest subiect s-au amplificat după începerea actualului conflict între Israel şi mişcarea palestiniană Hamas pe 7 Octombrie.

CEDO exclude expulzarea unui cecen din Franţa în Rusia

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a suspendat, Miercuri, expulzarea din Franţa în Rusia a unui refugiat cecen, a cărui extrădare fusese solicitată de autorităţile ruse, informează AFP.

Refugiatul, cetăţean rus, contestase decizia de expulzare luată de francezi şi sesizase CEDO în 21 Noiembrie.

Instanţa de la Strasbourg a aplicat măsura provizorie de suspendare, considerînd că în caz de expulzare există un risc de "daune ireparabile", în special de tortură, tratamente inumane şi degradante sau încălcare a dreptului la viaţă.

CEDO urmează să analizeze pe fond conformitatea deciziei de extrădare cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar pînă atunci a cerut Guvernului de la Paris să nu îl expulzeze pe reclamant.

Acesta sosise în Franţa în 2007, în urma unor persecuţii suferite de familia sa în Cecenia, a reţinut CEDO.

În Octombrie, în urma unui atentat în care a fost ucis un profesor la Arras, în Nordul Franţei, ministrul francez de Interne, Gerald Darmanin, declarase că intenţionează să nu ţină cont de jurisprudenţa CEDO şi insistase că este justificată "expulzarea oricărui străin considerat periculos de către serviciile de informaţii".

"Suntem condamnaţi de CEDO pentru că am extrădat în ţara lor cetăţeni ruşi, ceceni, totuşi facem acest lucru, protecţia francezilor primează faţă de regulile respective. Nu este grav dacă CEDO, a cărei decizie nu este obligatorie, ne condamnă la plata unei amenzi de 3.000 de euro; sunt gata să plătesc", a afirmat el.

”Războiul din Gaza dă naştere unor noi alianţe antisemite în Germania”

Agenţia germană de informaţii interne (BfV) a avertizat că războiul dintre Israel şi gruparea islamistă Hamas creează noi alianţe între grupurile antisemite din ţară şi creşte riscul de atacuri, relatează Reuters.

"Antisemitismul şi ostilitatea faţă de Israel sunt elementele de legătură între islamişti, extremiştii de stînga şi de dreapta germani şi turci şi persoanele aparţinînd organizaţiilor extremiste palestiniene", a declarat preşedintele agenţiei, Thomas Haldenwang.
"Conceptul comun al Israelului ca inamic creează conexiuni vechi şi noi între unii dintre aceşti jucători, care, în viitor, ar putea duce în unele cazuri la o cooperare mai puternică", a adăugat el.

Cu toate acestea, scenele extremiste de stînga şi de dreapta sunt împărţite intern între poziţii pro-israeliene şi pro-palestiniene, unii extremişti de dreapta folosind situaţia actuală pentru a agita împotriva musulmanilor şi a migranţilor, potrivit agenţiei

Autorităţile în domeniul securităţii se confruntă cu crize paralele şi situaţii de ameninţare care au fost intensificate de atacul Hamas din 7 Octombrie asupra Israelului şi de luptele care au urmat, a mai spus Haldenwang.

El a vorbit despre o nouă calitate a ameninţărilor islamiştilor de a lansa atacuri în Occident care au apărut recent.

"Pericolul este real şi mai mare decît a fost mult timp", a spus Haldenwang.

Autorităţile acţionează cu "viteză maximă" pentru a asigura securitatea poporului evreu şi a instituţiilor israeliene, precum şi a evenimentelor majore, a adăugat el. 

În vederea defensivei de Iarnă, Zelenski ordonă construirea mai multor fortificaţii

După ce nu a reuşit să avanseze atît de mult pe cît spera în contraofensiva sa de Vară, Ucraina se pregăteşte de o Iarnă în defensivă, în faţa unei Armate ruse care desfăşoară ofensive cu forţe din ce în ce mai multe în Donbas (Est), ceea ce i-a permis să preia iniţiativa pe frontul de Est, relatează EFE.

În aceste condiţii, preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat, Marţi seara, în discursul său către naţiune, că a ordonat o "întărire semnificativă" a fortificaţiilor defensive ale Ucrainei.
"Fonduri există şi deciziile au fost luate. Acum trebuie desfăşurate lucrări corespunzătoare pe teren. Totul a fost perfect detaliat. Există suficiente mine (explozive) şi ciment", a spus Zelenski despre ordinele pe care le-a dat autorităţilor competente.
Preşedintele ucrainean a subliniat că este nevoie de "mai multă rapiditate şi eficacitate" în consolidarea fortificaţiilor. "Toţi cei responsabili de aceasta au sarcini clare", a reiterat şeful statului.

Potrivit mai multor experţi militari, contraofensiva ucraineană nu a reuşit să îşi atingă obiectivele propuse în această Vară, în mare parte din cauza puternicelor fortificaţiilor construite de Rusia în Sudul ţării.

În timp ce Ucraina era ocupată cu pregătirea ofensivei şi aştepta mai multe arme şi muniţii de la aliaţii săi occidentali pentru a o putea lansa, Rusia s-a concentrat pe construirea unor ample fortificaţii, cuprinzînd cîmpuri minate dens, reţele de tranşee şi alte obstacole, care toate au făcut anevoioasă avansarea trupelor ucrainene pe teren.

Rusia a pierdut, Marţi, peste 1.000 de soldaţi pe întregul front, dar continuă să insiste în încercarea de a avansa în mai multe teatre de operaţiuni în regiunea Doneţk (Est), potrivit raportului de Miercuri al Statului Major ucrainean, citat de EFE.

În ultimele 24 de ore, Rusia ar fi pierdut în luptă 1.140 de oameni, 15 tancuri şi 32 de sisteme de artilerie, ceea ce nu împiedică forţele ruse să continue să lanseze zilnic atacuri masive asupra trupelor ucrainene care apără localităţile Mariinka, Avdiivka şi Bahmut (Est).

Potrivit Statului Major General de la Kiev, Ucraina a respins, Marţi, 27 de atacuri ruseşti în apropiere de Avdiivka, 16 atacuri în zona Bahmut şi circa 17 atacuri la Mariinka.
Rusia a detaşat un număr mare număr de brigăzi pe frontul de la Avdiivka, într-o încercare de-a încercui localitatea apărată de trupele ucrainene. Potrivit Centrului pentru strategii de apărare de la Kiev, Moscova a mobilizat în jur de zece brigăzi de infanterie motorizată, care au făcut mici progrese în ultimele zile.

Cît priveşte noul front deschis de trupele ucrainene care au debarcat pe malul estic al fluviului Nipru, unde au creat un cap de pod, luptele continuă, iar Rusia a desfăşurat Divizia 104 de asalt aeropurtat în faţa istmului care leagă peninsula Crimeea ocupată de Ucraina continentală.

Prezenţa stabilită de trupele Kievului pe malul estic al ultimei porţiuni a fluviului Nipru se află la doar cîteva zeci de kilometri de intrarea în Crimeea. Ucraina speră să profite de acest nou front în partea de Sud a regiunii Herson (Sud), care pînă de curînd se afla sub controlul deplin al Rusiei, pentru a avansa spre Crimeea. 

Nu este exclus un război între Rusia şi NATO

Dacă se aşteaptă să cîştige următoarea cursă a înarmărilor, SUA se înşeală, a declarat ministrul adjunct de Externe rus, Serghei Riabkov, în remarci publicate Miercuri, în care nu a exclus un posibil conflict militar între Rusia şi NATO, potrivit Reuters.

Circumstanţele actuale nu sunt "favorabile" unor discuţii cu Washingtonul pe tema controlului armelor, a declarat, într-un interviu, pentru semi-oficiosul Izvestia, Serghei Riabkov, responsabil de legăturile cu SUA, neproliferare şi controlul armelor în Ministerul de Externe rus.

"Dacă SUA se aşteaptă să cîştige următoarea cursă a înarmării, repetînd într-o oarecare măsură experienţa Preşedinţiei lui Ronald Reagan, atunci americanii se înşeală", a declarat Riabkov.

"Nu vom ceda provocărilor, dar putem garanta că ne vom asigura securitatea", a declarat acesta.

Relaţiile Rusiei cu multe ţări occidentale s-au deteriorat după invazia pe scară largă în Ucraina, în Februarie 2022, Moscova afirmînd acum că luptă împotriva a ceea ce ea numeşte "Occidentul colectiv" în Ucraina.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a transmis Occidentului că "nu blufează" cînd a afirmat că ar putea recurge la armele nucleare dacă integritatea teritorială a Rusiei va fi ameninţată şi a susţinut posibilitatea ca Moscova să reia testele nucleare.

În interviul pentru Izvestia, Riabkov a reiterat poziţia Moscovei, potrivit căreia Rusia nu ameninţă cu un conflict militar cu NATO, dar a afirmat că o eventuală escaladare depinde de acţiunile Alianţei Nord-Atlantice.

"Răspunderea revine integral NATO", a declarat oficialul rus. "Depinde de Alianţa Nord-Atlantică. Alegerea este în întregime de partea NATO. Suntem pregătiţi, aşa cum s-a demonstrat deja, să ne apărăm interesele naţionale, cu toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie", a afirmat Serghei Riabkov, citat de Izvestia.

Relaţiile Moscovei cu Washingtonul sunt într-atît de proaste încît este posibilă o "ruptură", dar Rusia "nu va iniţia niciodată un astfel de pas", a adăugat el.

"Situaţia nu este favorabilă unor semnale chiar şi în astfel de probleme-cheie" (precum controlul armelor), a afirmat Riabkov.

Referitor la restabilirea raporturilor cu Alianţa Nord-Atlantică, ministrul adjunct de Externe rus este pesimist. "Nu cred că relaţiile dintre Rusia şi NATO se vor restabili într-o formă sau alta în viitorul apropiat. Aceasta este exclusă atît din motive de principiu, cît şi din motive practice. Dacă cineva în Occident crede că noi avem nevoie de aceste relaţii şi că, la un moment dat, vom veni şi vom cere restabilirea lor, se află în cea mai gravă eroare", a declarat Serghei Riabkov.

Înainte, a spus el, Rusia era pregătită să negocieze "pe picior de egalitate şi respect reciproc", iar, în prezent, "pe fondul a ceea ce se întîmplă, nici nu îmi pot imagina situaţia şi contextul în care acest lucru este posibil", a adăugat Serghei Riabkov, care înainte de invazia rusă în Ucraina, declarase, denunţînd extinderea Alianţei Nord-Atlantice în Estul Europei, că NATO că ar trebui "să-şi strîngă catrafusele şi să se întoarcă la limitele din 1997".