Israelul e decis să extindă ocupaţia în Cisiordania

Ministrul israelian de Finanţe Bezalel Smotrich (foto) a promis că extinderea coloniilor evreieşti în Cisiordania ocupată va continua, în ciuda presiunilor internaţionale asupra Israelului, transmite Reuters.

Oficialul a anunţat aprobarea unei noi colonii, numită Mishmar Yehuda, în grupul de colonii Gush Etzion de la Sud de Ierusalim, şi a afirmat că vor continua activităţile pentru alte autorizări similare.

”Vom continua mişcarea de colonizare în întreaga ţară”, a declarat Smotrich.

Cu numai cîteva zile în urmă, secretarul de stat american Antony Blinken arătase că Statele Unite consideră coloniile evreieşti din Cisiordania neconforme cu legislaţia internaţională. Washingtonul a revenit astfel la poziţia tradiţională, care fusese modificată în mandatul fostului preşedinte Donald Trump.

SUA şi-au reluat astfel locul alături de majoritatea ţărilor, care consideră ilegale coloniile construite pe teritorii ocupate de Israel în războiul din 1967. Israelienii contestă acest punct de vedere, invocînd drepturile istorice ale poporului evreu şi legăturile biblice cu pămînturile respective.

Săptămîna trecută, miniştrii israelieni au convenit să convoace un Consiliu de planificare pentru aprobarea construcţiei a circa 3.300 de locuinţe în colonii. Blinken a afirmat că Washingtonul este dezamăgit de această decizie. Statele Unite insistă asupra eforturilor pentru o soluţie cu două state la conflictul dintre israelieni şi palestinieni.

Față de aderarea Suediei la NATO, Ambasada Rusiei amenință cu contramăsuri

Ambasada Rusiei la Stockholm a transmis că Kremlinul va adopta "contramăsuri" odată cu aderarea Suediei la NATO, într-un mesaj difuzat pe contul său de Telegram, potrivit AFP.

"Rusia va lua contramăsuri de natură politică şi militaro-tehnică pentru a minimiza ameninţările care îi afectează securitatea naţională", ca reacţie la faptul că Regatul scandinav va deveni cel de-al 32-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice, susţine reprezentanţa diplomatică rusă.

”Conţinutul acestora va depinde de condiţiile şi amploarea integrării Suediei în NATO, inclusiv de eventuala desfăşurare în această ţară de trupe, mijloace şi arme ale Alianţei Nord-Atlantice”, avertizează Ambasada rusă.

”Revine Suediei să facă o alegere suverană cu privire la politica sa de securitate. În acelaşi timp, intrarea Suediei într-o alianţă militară ostilă Rusiei va avea consecinţe negative asupra stabilităţii în Europa de Nord şi în jurul Mării Baltice, care rămîne spaţiul nostru comun şi care nu va deveni niciodată un lac NATO”, declară în mesajul său misiunea diplomatică rusă la Stockholm.

Aderarea Suediei, după cea a Finlandei anul trecut, semnifică faptul că toate ţările riverane Mării Baltice, cu excepţia Rusiei, sunt de acum membre ale Alianţei Nord-Atlantice, ceea ce i-a făcut pe unii observatori să denumească de acum Marea Baltică drept un "lac NATO", unde ţările aliate vor putea în mod considerabil să restricţioneze mişcările flotei ruse în caz de conflict.

Prim-ministrul polonez nu exclude închiderea temporară a frontierei cu Ucraina pentru schimburile de mărfuri

Premierul polonez Donald Tusk nu a exclus o închidere temporară a frontierei pentru schimburile de mărfuri cu Ucraina, în timp ce Polonia este marcată de manifestaţiile masive ale agricultorilor ce blochează şosele şi puncte de frontieră în protestelor lor împotriva importurilor agroalimentare din Ucraina şi politicilor europene, relatează agenţiile AFP şi EFE, scrie Agerpres.

"Discutăm cu partea ucraineană despre închiderea temporară a frontierei şi suspendarea schimburilor de mărfuri în general", a declarat Donald Tusk, recunoscînd că aceasta ar fi o soluţie "dureroasă pentru ambele părţi".

"Sunt pregătit să iau decizii ferme în ce priveşte frontiera cu Ucraina, mereu în consultare cu Kievul, pentru a nu exista tensiuni inutile. Dar trebuie să găsim o soluţie pe termen lung", a explicat Donald Tusk, adăugînd că a primit din partea Bruxellesului şi Kievului propuneri pentru cote de produse ucrainene care pentru Varşovia sunt "inacceptabile".

Premierul polonez a declarat că nu exclude posibilitatea extinderii interdicţiei unilaterale impuse de Polonia asupra unor importuri agricole ucrainene dacă Bruxellesul "nu găseşte o cale mai eficientă de a proteja piaţa poloneză şi europeană", după ce statele UE au aprobat, săptămîna trecută, prin majoritate calificată, cererea Comisiei Europene de prelungire pînă în Iunie 2025 a eliminării tuturor restricţiilor pentru importurile ucrainene.

Letonia sprijină ideea lui Macron de a fi trimise trupe străine în Ucraina şi ar fi dispusă să participe

Letonia nu se opune desfăşurării unor trupe occidentale în Ucraina, a declarat Miercuri un oficial leton, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a sugerat o astfel de posibilitate, respinsă însă între timp de ţările susţinătoare majore ale Ucrainei în războiul cu Rusia.

"Letonia continuă să examineze diferite modalităţi de consolidare a sprijinului pentru Ucraina. Dacă aliaţii NATO ajung la un acord pentru desfăşurarea de trupe în Ucraina, Letonia ar lua în considerare să participe", a declarat agenţiei DPA un purtător de cuvînt al Ministerului leton al Apărării.

Între timp, principalele ţări care oferă Ucrainei sprijin militar în războiul cu Rusia, inclusiv SUA, Marea Britanie, Germania, Polonia, Cehia, dar şi alte state din UE şi NATO care au reacţionat după declaraţia lui Macron s-au delimitat de sugestia lui Macron şi au asigurat că nu intenţionează să trimită trupe combatante pe frontul ucrainean.
De asemenea, oficiali din cadrul NATO au menţionat că Alianţa nu are planuri de a trimite trupe în Ucraina pentru a lupta în războiul cu Rusia. "NATO şi aliaţii săi oferă un ajutor militar fără precedent Ucrainei. Este ceea ce am făcut începînd din 2014 şi l-am intensificat după invazia rusă pe scară extinsă. Dar nu există planuri de a trimite trupe ale NATO pe teren în Ucraina", au semnalat în declaraţii acordate agenţiei EFE aceşti oficiali, neprecizaţi.

Zelenski cere ţărilor balcanice să colaboreze cu Ucraina în producţia de arme şi muniţii

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat, Miercuri, în capitala albaneză Tirana, asupra crizei de muniţii cu care se confruntă Ucraina în faţa agresiunii ruse şi le-a propus statelor din Balcani să colaboreze cu ţara sa în producţia militară comună, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

"Peste 500 de companii din Ucraina lucrează în industria de apărare, dar nu este suficient. Avem probleme cu muniţiile", a spus Zelenski în deschiderea unui summit cu statele din Sud-Estul Europei desfăşurat în Albania.

"De aceea suntem interesaţi să colaborăm cu voi în producţia comună de arme şi muniţii. Dorim să organizăm un summit separat dedicat producţiei de muniţii împreună cu ţările din Balcani", a explicat el, insistînd că preşedintele rus Vladimir Putin "trebuie să piardă războiul, pentru că aceasta este baza securităţii în Europa".

La rîndul său, premierul albanez Edi Rama, a cărui ţară a furnizat Ucrainei arme şi muniţii de cînd a început războiul cu Rusia, a cerut mai mult ajutor militar şi financiar pentru Ucraina. "Nu putem permite ca Rusia să cîştige şi Ucraina să piardă", a indicat şeful Guvernului albanez.

"Putin a vrut să şteargă Ucraina de pe harta lumii în cîteva zile, dar nu a reuşit. (...) Supravieţuirea Ucrainei depinde de sprijinul militar şi financiar. Acesta nu trebuie amînat din raţiuni politice interne şi nici de birocraţie", a continuat gazda summitului.

Ursula von der Leyen urmează să propună achiziţii militare comune, ca în cazul vaccinurilor sau gazelor naturale

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că va propune în următoarele săptămîni promovarea achiziţiilor militare comune, în cadrul primei strategii industriale comunitare de apărare, similare cu cele realizate pentru cumpărarea de vaccinuri anticoronavirus sau de gaze naturale pentru a reduce dependenţa faţă de Rusia, informează EFE.

"Ameninţarea războiului poate nu este iminentă, dar nu este imposibilă. Nu trebuie să exagerăm riscurile războiului, dar trebuie să ne pregătim pentru ele", a spus Von der Leyen într-o dezbatere în Parlamentul European, la Strasbourg.

Politiciana germană a apreciat că, avînd în vedere riscurile la adresa securităţii şi instabilitatea crescută din cauza războiului dus de Rusia în Ucraina sau a conflictului din Gaza, Europa trebuie să "cheltuiască mai mult, să cheltuiască mai bine, să cheltuiască european", motiv pentru care va prezenta în curînd diferite propuneri în cadrul primei strategii industriale de apărare a UE.

Potrivit lui Von der Leyen, strategia se va concentra, ca şi programul european de investiţii în apărare care o va însoţi, pe acordarea de prioritate licitaţiilor militare comune.
Von der Leyen a anunţat, de asemenea, crearea unui birou de inovare în apărare la Kiev, care va "aduce Ucraina şi mai aproape de Europa şi va permite tuturor statelor membre să profite de experienţa Ucrainei pe cîmpul de luptă şi de cunoştinţele acesteia în domeniul inovaţiei industriale în apărare".

Von der Leyen a mai spus că a venit momentul să se discute despre utilizarea profiturilor extraordinare din activele ruseşti îngheţate de sancţiunile europene pentru achiziţionarea în comun de echipamente militare pentru Ucraina.

Opţiunea confiscării acestor fonduri trezeşte puternice reticenţe în cadrul celor 27, dar UE lucrează la modalităţi de utilizare a veniturilor generate de acestea.
"Cu sau fără sprijinul partenerilor noştri, nu putem lăsa Rusia să cîştige", a insistat preşedinta Comisiei Europene.

Ministrul israelian al Apărării este sigur că  Iran, Hamas şi Hezbollah vor profita de Ramadan pentru a genera violenţă

Ministrul Apărării israelian Yoav Gallant a apreciat că Iranul, cel mai mare inamic al Israelului, precum şi gruparea islamistă palestiniană Hamas şi miliţia şiită libaneză Hezbollah vor profita de Ramadan, luna sfîntă a musulmanilor din întreaga lume, pentru a genera violenţă în Cisiordania ocupată şi în Ierusalimul de Est, transmite EFE, potrivit Agerpres.

Obiectivul principal al "Hamas este să ia Ramadanul şi să-l transforme în a doua fază a planului care a început pe 7 Octombrie, cu accent pe Muntele Templului şi Ierusalim", a declarat Gallant la Comandamentul Central al Armatei israeliene, citat de presa locală. EFE notează că israelienii numesc Muntele Templului ceea ce palestinienii desemnează drept Esplanada Moscheilor, unde se află Moscheea Al Aqsa, în Oraşul Vechi al Ierusalimului de Est ocupat. Este cel mai sfînt loc pentru iudaism şi al treilea cel mai sfînt pentru musulmani şi totodată cel mai emblematic punct al conflictului israeliano-palestinian.

La rîndul său, ministrul Securităţii Naţionale, extremistul Itamar Ben Gvir, a cerut ca palestinienii musulmani să fie împiedicaţi să pătrundă pe Esplanada Moscheilor în timpul lunii sfinte a Ramadanului, care începe pe 10 Martie.

Săptămîna trecută, Hamas a cerut palestinienilor din Ierusalimul de Est şi Cisiordania să se revolte împotriva oricărei "măsuri criminale" care interzice intrarea în Moscheea Al Aqsa.

Obiectivul principal al "Hamas este amplificat de Iran şi Hezbollah", a afirmat Gallant. "Nu trebuie să dăm Hamas ceea ce nu a reuşit să realizeze de la începutul războiului", a adăugat Gallant, avertizînd împotriva "declaraţiilor iresponsabile" care ar putea duce la escaladare.

Peste 280 de soldaţi ucraineni au fost condamnați în Rusia pentru crime de război în Donbas

Instanţele ruse au condamnat peste 280 de soldaţi ucraineni pentru crime de război în Donbas, Estul Ucrainei, a informat şeful Comitetului de Investigaţii al Rusiei, Aleksandr Bastrikin, transmite EFE.

"Deocamdată, peste 280 de membri ai formaţiunilor armate ucrainene au fost condamnaţi", a declarat Bastrikin agenţiei TASS. Potrivit lui Bastrikin, majoritatea celor condamnaţi "şi-au recunoscut vinovăţia".

Circa 20 de ucraineni au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, a adăugat el, în timp ce alţii au primit pedepse între 20 şi 30 de ani de închisoare.

"Pedeapsa medie de închisoare pentru aceste cazuri este de 23 de ani", a spus oficialul rus.

Ucraina a informat în Ianuarie că a urmărit penal 77 de soldaţi ruşi pentru crime de război. 

Un ucrainean care încerca să cumpere componente de rachete în Rusia a fost condamnat de o instanță rusă la peste 11 ani de închisoare

O instanţă din Sudul Rusiei a condamnat la 11 ani şi jumătate de închisoare un ucrainean care încercase să achiziţioneze componente secrete de rachete, transmit agenţiile de presă ruse preluate de Reuters.

Serviciul de securitate FSB afirmă că Serghei Kriviţki, în vîrstă de 57 de ani, cu domiciliul în Melitopol, este agent al serviciului de informaţii al forţelor armate ucrainene. Nu s-a precizat dacă el a recunoscut că se face vinovat de spionaj.

Conform FSB, Kriviţki viza componente ale sistemului de rachete sol-aer ruseşti S-300, pe care intenţiona să le transporte clandestin în Ucraina.

Oraşul ucrainean Melitopol a fost ocupat de forţele ruse la începutul lui 2022, iar Moscova consideră că localitatea face acum parte din Rusia, pretenţie respinsă de Ucraina şi de Occident.

Reuters menţionează că în Rusia au fost deschise anul trecut 31 de dosare penale pentru spionaj şi 98 pentru trădare, cel mai mare număr după 1991, cînd s-a dezmembrat Uniunea Sovietică. 

Începînd de Sîmbătă, emisarul Chinei pentru Ucraina efectuează un turneu diplomatic în Europa

Emisarul Chinei pentru Ucraina, Li Hui, va efectua, începînd de Sîmbătă, un turneu diplomatic în Europa, care îl va duce inclusiv în Rusia, la sediul Uniunii Europene de la Bruxelles şi în Ucraina, a anunţat diplomaţia chineză, informează AFP.

Li Hui, care s-a deplasat în luna Mai a anului trecut în Europa, pentru discuţii, este aşteptat, de asemenea, în Polonia, Franţa şi în Germania, pentru a discuta despre actualul conflict din Ucraina, a precizat Mao Ning, o purtătoare de cuvînt a Ministerului Afacerilor Externe chinez.

Diplomaţia chineză a fost criticată de Occident cu privire la dosarul ucrainean. Pentru că, în pofida faptului că ea îndeamnă la respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor, subînţelegîndu-se inclusiv Ucraina, ea nu a condamnat niciodată în mod public ofensiva rusă şi nici nu a îndemnat Moscova să îşi retragă trupele.

De la începutul intervenţiei ruse în Ucraina, "nu am renunţat niciodată la eforturile noastre pentru promovarea păcii şi pentru încurajarea negocierilor", a subliniat Mao Ning, amintind de poziţia Chinei în timpul unei conferinţe de presă.

China şi Rusia împărtăşesc dorinţa comună de a contracara ceea ce ele prezintă drept hegemonia americană. În acest sens, cele două ţări vecine s-au apropiat considerabil în ultimii doi ani pe plan politic şi economic.