Farsa rușilor continuă – se cere examinarea cererii de a ancheta implicarea Occidentului în atentatul de la Moscova

Anchetatorii de stat din Rusia au anunţat că vor studia cererea unor parlamentari de a investiga ceea ce aceştia au numit "organizarea, finanţarea şi executarea de acte teroriste" împotriva Rusiei de către Statele Unite şi alte ţări occidentale, informează Reuters.
Directorul serviciului de securitate FSB, Aleksandr Bortnikov, afirmase Marţi, la televiziune, că este convins că Ucraina, SUA şi Regatul Unit sunt implicate în atentatul de Vinerea trecută de la sala de concerte Crocus de la periferia Moscovei, soldat cu cel puţin 139 de morţi.

Ministrul britanic de Externe a scris, în reţeaua X, că "afirmaţiile Rusiei privind Occidentul şi Ucraina în legătură cu atacul de la sala Crocus sunt pur şi simplu aiureli".
Atacul a fost revendicat de Statul Islamic. Washingtonul şi Parisul au susţinut că deţin informaţii secrete care confirmă faptul că gruparea jihadistă se află în spatele atentatului.

Kîrgîzilor li se recomandă să evite deplasările nemotivate în Rusia

Ministerul de Externe de la Bişkek le-a recomandat cetăţenilor kîrgîzi să evite deplasările nemotivate în Rusia, în urma atentatului de la Moscova, pus pe seama unor migranţi din regiune, transmite Reuters.

Incidentul a exacerbat sentimentele anti-imigraţie din Rusia, în special împotriva celor proveniţi din state predominant musulmane din Asia Centrală, observă agenţia.

Un bărbat născut în Kîrgîzstan se numără printre cei arestaţi preventiv în urma atentatului de la sala de concerte Crocus de la periferia capitalei ruse, în urma căruia au fost ucişi 139 de oameni şi răniţi 182, potrivit celui mai recent bilanţ.

Suspectul respectiv este acuzat că i-a cazat pe cei patru atacatori de origine tadjică, aflaţi în arest.

Atacul a fost revendicat de Statul Islamic, care a difuzat imagini video ale masacrului.
În Rusia trăiesc sute de mii de tadjici, uzbeci şi kîrgîzi, iar potrivit agenţiei Reuters unii din ei afirmă că se confruntă acum cu atitudini mai dure. De exemplu, unii pasageri refuză să ia taxiuri cu şoferi tadjici.

În recomandările emise săptămîna aceasta, ministerul de Externe din Kîrgîzstan le cere cetăţenilor să nu călătorească în Rusia decît dacă este neapărat necesar, iar în astfel de situaţii să verifice dacă deţin în permanenţă asupra lor toate documentele obligatorii şi să respecte ordinele legale ale Poliţiei ruse.

Președintele Chinei a avut o întrevedere cu reprezentanţi americani ai lumii de afaceri

Preşedintele chinez Xi Jinping a primit Miercuri, la Beijing, reprezentanţi americani ai lumii de afaceri, a informat presa de stat, într-un moment în care China curtează investitorii străini pentru a evita încetinirea economică, notează AFP, potrivit Agerpres.
"Preşedintele Xi Jinping s-a întîlnit în cursul dimineţii (...) cu reprezentanţi ai comunităţii americane de afaceri la Palatul Poporului", a indicat televiziunea de stat chineză CCTV, fără a oferi imediat alte detalii. Canalul nu a precizat numele participanţilor. Această reuniune a avut loc la o zi după închiderea la Beijing a unui important forum economic la care au participat mari patroni străini, printre care CEO-ul Apple, Tim Cook.

China, confruntată cu o încetinire economică şi tensiuni geopolitice, încearcă să liniştească investitorii străini cu privire la perspectivele de creştere ale ţării. Mai ales că temerile mediului de afaceri au crescut în ultimele luni după mai multe percheziţii şi interogatorii vizînd companii de consultanţă americane, într-un context de rivalitate acerbă între Beijing şi Washington.

Premierul Li Qiang a stabilit un obiectiv de creştere de "aproximativ 5%" pentru PIB-ul Chinei în acest an. Această rată ar fi visul multor naţiuni dezvoltate, dar pentru China rămîne departe de expansiunea orbitoare care a propulsat-o în ultimele decenii spre culmile economiei mondiale. 

Rusia continuă să acuze Ucraina și Occidentul de atacul asupra sălii de concerte 

Purtătoarea de cuvînt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că este "extrem de greu de crezut" că Statul Islamic (SI) ar fi avut capacitatea de a lansa un atac asupra unei săli de concerte din Moscova, Vinerea trecută, în care au fost ucise cel puţin 140 de persoane, informează Reuters.

Într-un briefing cu reporterii, Zaharova a repetat ceea ce Moscova a susţinut, dar încă nu a oferit dovezi, că Ucraina s-a aflat în spatele atacului asupra sălii de concerte Crocus City Hall, cel mai mortal suferit de Rusia în ultimii 20 de ani.

SI a revendicat responsabilitatea pentru masacru şi oficiali americani spun că au informaţii ce arată că a fost comis de filiala afgană a reţelei, Statul Islamic Khorasan. Ucraina a negat repetat că are vreo legătură cu atacul. Dar Zaharova a declarat că Occidentul s-a grăbit să atribuie responsabilitatea Statului Islamic, cunoscut şi sub numele de ISIS, ca o modalitate de a îndepărta vina de pe Ucraina şi Guvernele occidentale care o susţin.

"Pentru a alunga suspiciunile faţă de Occidentul colectiv, ei aveau nevoie urgent să vină cu ceva, aşa că au recurs la ISIS, au scos un as din mînecă şi, literalmente, la cîteva ore după atacul terorist, media anglo-saxone au început să răspîndească tocmai aceste versiuni", a spus ea.

NATO analizează varianta doborîrii de rachete ruseşti foarte aproape de frontierele sale

Ministrul adjunct de Externe al Poloniei a declarat că NATO ia în considerare posibilitatea de a doborî rachetele ruseşti care se apropie prea mult de frontierele Alianţei Nord-Atlantice, după ce Polonia a raportat o încălcare a spaţiului său aerian, scrie AFP.

Varşovia a indicat, Duminică, că o rachetă de croazieră rusească lansată în cursul nopţii spre oraşe din Vestul Ucrainei a pătruns în spaţiul aerian polonez timp de 39 de secunde.
Ministrul polonez al Apărării a făcut cunoscut că Polonia şi-a activat toate sistemele antiaeriene şi că racheta ar fi fost doborîtă dacă ar fi existat cel mai mic indiciu că se îndreaptă către o ţintă de pe teritoriul polonez.

Marţi, ministrul adjunct polonez de Externe Andrzej Szejna a declarat, pentru radioul local RMF24, că "diverse concepte sunt analizate în cadrul NATO" de la acest incident, "inclusiv doborîrea acestor rachete atunci cînd sunt foarte aproape de frontierele NATO", din care Polonia face parte. "Dar acest lucru se poate face doar cu acordul părţii ucrainene şi ţinînd cont de consecinţele internaţionale", a adăugat Szejna.
Polonia a indicat ulterior că ministrul de Externe, Radoslaw Sikorski, a discutat subiectul cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. În cursul discuţiei telefonice, Stoltenberg "a reamintit că NATO şi-a sporit considerabil vigilenţa şi şi-a întărit poziţiile pe flancul estic al Alianţei, în special în Polonia", a declarat un înalt responsabil al NATO.

Lui Trump i s-au impus restricţii de comunicare pentru procesul din New York

Judecătorul din procesul penal al lui Donald Trump la New York i-a impus restricţii de comunicare, în special în ceea ce priveşte martorii, juraţii şi personalul instanţei, relatează AFP.Această decizie a judecătorului Juan Merchan, care va prezida, din 15 Aprilie, dezbaterile în procesul fostului preşedinte american pentru cumpărarea tăcerii actriţei de filme pentru adulţi Stormy Daniel în 2016, a fost anunţată după publicarea de către Donald Trump pe reţeaua sa Truth Social a unui atac la adresa magistratului şi a fiicei acestuia.

Fostul preşedinte republican al SUA, Donald Trump, a obţinut, Luni, la Curtea de Apel din New York, reducerea la 175 de milioane de dolari, de la 454 de milioane, a cauţiunii pe care trebuie s-o plătească în urma condamnării sale într-un proces civil pentru fraudă financiară, însă a eşuat ca, în dosarul penal legat de cumpărarea tăcerii actriţei de filme pentru adulţi Stormy Daniels, să obţină amînarea judecării acestuia dincolo de data de 15 Aprilie, notează AFP şi Reuters.

Experții ucraineni au constatat că rachetele Zircon zboară unde nu ar trebui și nu își îndeplinesc misiunea de luptă

Rachetele Zircon, cu care Rusia a atacat Kievul pe 7 Februarie și 25 Martie, nu îndeplinesc sarcina de luptă specificată și munca pentru care sunt adaptate, anunță șeful Laboratorului de Cercetare Militară al Institutului de Cercetare a Științelor Criminale din Kiev (KNDISE) Andriy Kulchytskyi într-un comentariu pentru Suspilny, potivit Ukrainska Pravda.

„Racheta specificată nu își îndeplinește misiunea de luptă. Tot ceea ce este încărcat, toate caracteristicile ”super”, ”hyper” sunt toate cuvinte, dar, de fapt, utilizarea rachetei în luptă mai are un drum lung de parcurs. Nu zboară unde trebuie, nu face ceea ce trebuie lucrat pentru care este adaptat”.

Potrivit lui Kulchytskyi, focosul „Zirkon” nu conține mai mult de 40 de kilograme de explozibili. "Încă facem analize, vom determina ce fel de substanță există. Dar partea de luptă este mică: în comparație, partea de luptă a unor rachete precum X-101 și X-22 nu vine", a spus el.

Într-o proporție de o treime, flota rusă este sub apă

Forțele ruse din Crimeea ocupată construiesc bariere la intrarea în golful Sevastopol pentru a preveni noi atacuri ucrainene asupra flotei Mării Negre, a informat grupul de partizan Atesh pe 27 martie, potrivit Kyiv Independent.

În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra țintelor flotei Mării Negre din Crimeea ocupată, țintind cu succes mai multe nave și forțînd forțele ruse să se redistribuie în ape mai sigure. În timpul cînd cele mai recente lovituri au folosit rachete pentru a lovi trei nave și un centru militar de comunicații, măsurile raportate de Atesh par a fi o încercare de a preveni atacurile cu drone maritime ucrainene.

„După loviturile forțelor de apărare ucrainene cu rachete de croazieră și drone navale asupra navelor de luptă „Yamal” și „Azov”, comandamentul flotei ruse de la Marea Neagră blochează trecerea bărcilor și pune noi bariere la intrarea pe mare în bay”, a spus grupul într-o postare pe Telegram.

Postarea a fost însoțită cu o imagine și un scurt videoclip care arată macarale care operează în apropierea unei secțiuni de apă din golf. Postarea s-a încheiat cu un apel către „rezidenții din peninsula ocupată” să „continue să transmită informații despre situația din golf”.

Ucraina a lovit două nave rusești de debarcare din clasa Ropucha, „Yamal” și „Azov”, în Crimeea ocupată, în orele tîrzii ale zilei de 23 Martie, au confirmat Forțele Armate ale Ucrainei pe 24 martie. Pe 26 Martie, a raportat că nava de aterizare Konstantin Olshansky a fost lovită de o rachetă Neptune în timpul aceluiași atac. Dronele navale Magura V5 produse în Ucraina au înregistrat mai multe succese, cel mai recent distrugînd o navă de patrulare a flotei Mării Negre, Sergey Kotov.

Centrul de Comunicații Strategice al Forțelor Armate ale Ucrainei (StratCom) a raportat recent că, la începutul lunii Februarie 2024, 33% din navele de război ale flotei au fost dezactivate, inclusiv 24 de nave și un submarin.

Rusia a luat o serie de măsuri pentru a aborda amenințarea continuă, inclusiv înlocuirea comandantului Marinei Ruse la începutul acestei luni.

Washingtonul este revoltat de declarațiile lui Mcron privitoare la trimiterea de trupe în Ucraina 

Președintele francez Emmanuel Macron i-a înfuriat pe oficialii americani cu declarațiile sale despre posibila desfășurare a trupelor străine în Ucraina, deoarece se tem că o astfel de mișcare ar putea duce la o ciocnire cu Rusia notează Bloomberg, cu referire la o sursă familiarizată cu discuțiile dintre aliați, relatează „European Truth”, potrivit Ukrainska Prvda.

Remarcile lui Macron aveau scopul de a-l determina pe conducătorul rus Vladimir Putin să gîndească, potrivit sursei agenției, dar oficialii familiarizați cu discuțiile NATO despre Ucraina spun că aceste cuvinte ar fi putut avea efectul opus. Alți oficiali, care au vorbit cu Bloomberg sub rezerva anonimatului, au spus că comentariile lui Macron nu au fost nici ele foarte inteligente din perspectiva securității operaționale, deoarece agenția a remarcat că mai multe țări au trimis deja în secret unele contingente în Ucraina.

Sursa agenției a spus că unii prim-miniștri ai UE se uită la Macron pentru conducere, iar mulți salută poziția sa dură față de Rusia. În același timp, Bloomberg notează că criticii președintelui francez spun că el vorbește mai mult decît el. În acest context, agenția citează exemplul inițiativei cehe de a cumpăra muniție pentru Ucraina în țări din afara UE. Luna trecută, Macron a spus că sprijină inițiativa cehă, dar Franța nu și-a anunțat încă contribuția financiară la aceasta.

În ciuda controverselor din jurul comentariilor despre posibila desfășurare a trupelor occidentale în Ucraina, Macron a refuzat să dea înapoi, insistînd că declarațiile sale au fost bine gîndite, dar subliniind și că Franța nu va urma „logica escaladării” în relațiile cu Moscova. Ulterior, comentînd ideea pe care a ridicat-o, Macron a subliniat că, dacă un astfel de scenariu s-ar concretiza, forțele franceze nu ar trece la ofensiva împotriva Federației Ruse.

Rusia se confruntă cu dificultăți în procesul de colectare a banilor din vînzările de petrol, băncile fiind mai atente la sancţiuni

Companiile petroliere din Rusia se confruntă cu întîrzieri la plată de cîteva luni, pentru ţiţeiul şi carburanţii livraţi, deoarece băncile din China, Turcia şi Emiratele Arabe Unite au devenit mai preocupate de sancţiunile americane, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Întîrzierile la plată reduc veniturile Kremlinului şi le face mai puţin predictibile, ceea ce permite Washingtonului să îşi atingă obiectivele regimului său de sancţiuni: să perturbe banii la dispoziţia Kremlinului şi să pedepsească Rusia pentru războiul din Ucraina, fără a întrerupe fluxurile energetice mondiale. Potrivit surselor citate de Reuters, în ultimele săptămîni mai multe bănci din China, Emiratele Arabe Unite şi Turcia au devenit mai atente cînd vine vorba de respectarea sancţiunilor, ceea ce conduce la întîrzieri şi chiar la refuzul transferului de bani către Moscova. Băncile au început să le ceară clienţilor să le furnizeze garanţii scrise că nici o persoană sau entitate de pe lista SDN (Special Designated Nationals) a SUA nu este implicată într-o tranzacţie sau este beneficiarul unei plăţi.

Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că există probleme cu plăţile atunci cînd a fost întrebat despre ştirile că băncile din China au încetinit plăţile. "Desigur, presiunea fără precedent din partea Statelor Unite şi a Uniunii Europene asupra Republicii Populare Chineze continuă. Acest lucru, desigur, creează anumite probleme, dar nu poate deveni un obstacol în calea dezvoltării în continuare a relaţiilor noastre comerciale şi economice (cu China)", a spus Peskov, la o conferinţă de presă.

Exporturile de petrol rusesc şi plăţile pentru acesta au fost întrerupte în primele luni ale războiului, dar ulterior s-au normalizat, deoarece Moscova a redirecţionat fluxurile către Asia şi Africa, departe de Europa. "Problemele au revenit din Decembrie, după ce băncile şi companiile au realizat că ameninţarea sancţiunilor secundare ale SUA este reală", a declarat o sursă citată de Reuters. Sursa se referea la o decizie a Trezoreriei SUA, publicată pe 22 Decembrie 2023, care avertiza că ar putea aplica sancţiuni pentru eludarea plafonului de preţ rusesc băncilor străine şi le cerea acestora să sporească gradul de conformare.

În urma ordinului Trezoreriei americane, băncile din China, Emiratele Arabe Unite şi din Turcia care lucrează cu Rusia au intensificat controalele, au început să ceară documente suplimentare şi au instruit mai mult personal pentru a se asigura că tranzacţiile sunt conforme cu plafonul de preţ, au declarat sursele citate de Reuters.

"Acest lucru a însemnat întîrzieri în procesarea plăţilor către Rusia", a declarat una dintre surse. O sursă a declarat că o plată a fost întîrziată cu două luni, în timp ce o alta a spus că întîrzierile s-au ridicat la două-trei săptămîni. "A devenit dificil şi asta nu doar pentru tranzacţiile în dolari. Uneori este nevoie de săptămîni pentru ca o tranzacţie directă yuan-ruble să fie executată", a declarat un trader.