Scenariul nebunesc al Rusiei: un mega-atac asupra Kievului cu rachete spațiale

Fostul șef al agenției spațiale ruse Roscosmos, Dmitri Rogozin, a fost înregistrat în timp ce vorbește despre posibilitatea lansării unei rachete Soiuz deasupra Kievului.

Ziarul BILD a intrat în posesia unor înregistrări telefonice din anturajul lui Putin. Este vorba de ruși de rang înalt care plănuiesc un nou atac asupra Kievului. Acestea sunt cele mai secrete conversații ale aghiotanților și asociaților lui Putin, în care se discută în cele mai mici detalii planul nebunesc de război. Ei au luat în considerare modificarea unei rachete spațiale Soiuz, astfel încît să nu ajungă pe orbita Pămîntului la lansare, ci să se prăbușească peste un oraș important din Ucraina (probabil Kiev), provocînd o explozie și o cantitate mare de deșeuri radioactive.

BILD susține că are peste șapte minute de conversații înregistrate între Dmitri Rogozin și actualul șef al filialei Roscosmos ”Centrul spațial al rachetelor Progress”, Dmitri Baranov.

Progress produce rachete de transport folosite pentru a lansa nave spațiale cu echipaj și cargo către Stația Spațială Internațională. Conversațiile înregistrate care au intrat în posesia BILD au început în luna Ianuarie 2023.

Potrivit BILD, Vladimir Putin a fost informat pe 16 Ianuarie 2023 despre planurile specialiștilor săi în rachete de a lansa o rachetă Soiuz modificată către un important oraș ucrainean. Întrebată despre planurile lui Rogozin și Baranov, Ambasada Rusiei la Berlin nu a răspuns.

Qatar și Turcia acuză politica de dublu standard  a unor state occidentale față de războiul din Israel

Qatarul şi Turcia au denunţat politica de dublu standard a anumitor ţări occidentale faţă de războiul dintre Israel şi Hamas şi au declarat că lucrează pentru detensionarea regiunii, informează France Presse, scrie ziare.com.

"Nu este permis să se condamne uciderea civililor într-un context şi să se justifice în celălalt", a declarat şeful diplomaţiei qatariote într-o conferinţă de presă cu omologul său turc la Doha.

Şeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, care este şi prim-ministru, a dat asigurări că cele două ţări resping politica "dublelor măsuri (...) cînd este vorba despre vieţi umane".

Armata israeliană desfăşoară lovituri în Fîşia Gaza din 7 Octombrie, ca represalii pentru atacurile sîngeroase ale unor comandouri ale Hamas pe teritoriul israelian, cele mai mortale de la crearea Israelului în 1948. Potrivit Israelului, peste 1.400 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise în aceste atacuri şi au fost identificaţi aproximativ 220 de ostatici israelieni, străini sau cu dublă cetăţenie.

În Fîşia Gaza, peste 6.546 de persoane au fost ucise, inclusiv cel puţin 2.704 de copii, de la începutul războiului, potrivit Hamas, mişcarea islamistă care controlează acest teritoriu palestinian din 2007, aminteşte AFP.

Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a spus că "incapacitatea unor ţări din America şi Europa de a condamna şi preveni dezastrul din Gaza constituie o politică de dublu standard foarte gravă".

Qatarul şi Turcia, care sunt apărători ai cauzei palestiniene şi dispun de canale de comunicare cu Hamas, lucrează cu parteneri regionali pentru a dezamorsa conflictul, a declarat şeicul Mohammed.

Guterres se declară ''şocat'' de ''interpretarea tendenţioasă'' a declaraţiilor sale despre Hamas

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, criticat vehement de Israel Marţi, s-a declarat "şocat", Miercuri, de "interpretarea tendenţioasă" a cuvintelor sale despre Hamas, asigurînd că nu ar fi justificat atacurile grupării islamiste palestiniene, potrivit France Presse, scrie Agerpres.

"Sunt şocat de interpretarea tendenţioasă din partea unora a declaraţiei mele de ieri (Marţi) în Consiliul de Securitate, cum că aş fi justificat actele teroriste ale Hamas. Este fals. Este contrariul", a declarat Antonio Guterres presei, după ce ambasadorul israelian al ONU i-a cerut demisia. "La începutul intervenţiei mele de ieri, eu am spus clar, citez: <Am condamnat fără echivoc actele teroriste oribile şi fără precedent ale Hamas în Israel în 7 Octombrie. Nimic nu poate justifica uciderea, rănirea şi răpirea deliberată a civililor, nici tirurile cu rachete asupra unor ţinte civile>".

Subliniind că a evocat efectiv "nemulţumirile poporului palestinian", el a insistat asupra faptului că "aceste nemulţumiri ale poporului palestinian nu pot justifica atacurile înspăimîntătoare ale Hamas". "Cred că era necesar să restabilim adevărul, în special pentru victime şi familiile lor", a subliniat secretarul general, care a denunţat totodată, Marţi, "încălcările clare ale dreptului internaţional umanitar" în Gaza, fără a cita Israelul.

Reprezentanţii israelieni şi-au exprimat furia Marţi, după afirmaţiile lui Antonio Guterres, menţionînd în special partea din discurs unde el apreciase că atacurile Hamas "nu au avut loc într-un vid".

Ambasadorul israelian la ONU, Gilad Erdan, a cerut demisia imediată a lui Antonio Guterres, acuzîndu-l că este "înţelegător faţă de terorism şi crimele" Hamas. (AGERPRES)

Şeful Ligii Arabe solicită sprijin pentru Guterres împotriva criticilor israeliene

Şeful Ligii Arabe, Ahmed Abul-Gheit, a cerut sprijin pentru secretarul general al ONU, António Guterres, împotriva criticilor israeliene în urma comentariilor făcute de responsabilul ONU cu privire la războiul din Gaza, relatează dpa. Abul-Gheit a afirmat că atacul Israelului asupra lui Guterres "este o evidentă încercare de a teroriza" şi că este "şantaj moral şi politic". El a spus că este "un atac ruşinos care urmăreşte să reducă la tăcere fiecare voce care spune adevărul", se arată într-o declaraţie a Ligii Arabe.

Guterres a criticat, Marţi, bombardamentul necruţător al Israelului în Fîşia Gaza şi a vorbit despre "încălcări clare ale dreptului internaţional umanitar" şi "pedeapsă colectivă".
Controversa a izbucnit Marţi, cînd Guterres "a condamnat fără echivoc actele teroriste oribile şi fără precedent" ale Hamas, dar a spus totodată că ceea ce s-a întîmplat îşi are rădăcinile în lungi decenii de conflict cu palestinienii. "Atacurile Hamas nu avut loc din senin. Poporul palestinian a fost supus unei ocupaţii sufocante de 56 de ani", a declarat Guterres.

Rusia restricționează prin lege accesul mass-media la alegerile prezidenţiale

Duma de Stat a Rusiei (Camera inferioară) a adoptat, Miercuri, o lege care restrînge accesul mass-media la alegerile prezidenţiale din Martie 2024, la care se aşteaptă ca actualul preşedinte rus Vladimir Putin să candideze pentru un nou mandat, relatează EFE.
Conform noii legi, la reuniunile Comisiilor Electorale vor putea fi acreditaţi doar jurnaliştii care au contracte de muncă cu instituţiile de presă corespunzătoare, ceea ce îi exclude pe liber profesionişti şi pe reporterii independenţi. Totodată, numai jurnaliştii autorizaţi prin legislaţia în vigoare pot face fotografii şi înregistrări video în secţiile de votare, cu condiţia ca aceasta să nu influenţeze nici votul secret şi nici exprimarea voinţei populare. În cazul garnizoanelor militare unde sunt instalate urne, mass-media trebuie să-şi coordoneze înregistrările cu comandanţii unităţilor menţionate.
În plus, potrivit documentului, site-urile al căror acces este restricţionat de către autoritatea rusă de reglementare a mass-media (Roskomnadzor) nu pot fi folosite pentru desfăşurarea propagandei electorale, adică toată presa independentă.

Redactorul-şef al publicaţiei "Novaia Gazeta" , Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a estimat că peste 300 de instituţii media au fost închise de autorităţi, majoritatea de la începutul războiului cu Ucraina în urmă cu 20 de luni.

După controversata reformă constituţională din 2020, Putin ar putea rămîne la Kremlin pentru încă două mandate prezidenţiale de cîte şase ani fiecare, pînă în 2036.

"SUA dirijează într-un fel crimele care sunt comise în Gaza", acuză ayatollahul Khamenei

Ayatollahul Ali Khamenei, cea mai înaltă autoritate a Iranului, a acuzat, Miercuri, SUA că "dirijează cumva" operaţiunile efectuate de Israel împotriva Hamas în teritoriul palestinian din Fîşia Gaza, relatează AFP. "SUA sunt în mod incontestabil complice la crimele petrecute în Gaza”, a declarat ghidul suprem într-un discurs pronunţat la Teheran. ”Acestea au pe mîini sîngele celor oprimaţi, copii, pacienţi, femei şi alţii", a adăugat el, în cea de-a 19-a zi a războiului între gruparea islamistă palestiniană Hamas, care controlează Fîşia Gaza, şi Israel.

Preşedintele iranian, Ebrahim Raisi, a acuzat, la 18 Octombrie, SUA că ar fi "complice la crimele" Israelului, în ziua vizitei preşedintelui american Joe Biden în această ţară.

La 10 Octombrie, ayatollahul Khamenei a negat implicarea ţării sale în atacul sîngeros, de o amploare fără precedent, comis la 7 Octombrie de combatanţi Hamas în comunităţile din Sudul Israelului, reafirmînd totodată sprijinul iranian pentru "Palestina". Ayatollahul Khamenei a afirmat, Miercuri, că "naţiunea palestiniană" va ieşi "victorioasă" din conflict. "Lumea viitoare este cea a Palestinei şi nu a regimului sionist", a declarat el.

Secretarul de stat american Antony Blinken a adresat, Marţi, un avertisment Teheranului, afirmînd că SUA vor reacţiona într-un mod "decisiv" la orice atac al "Iranului sau al intermediarilor săi" în Orientul Mijlociu.

Președintele Turciei afirmă că ”Hamas nu este o organizaţie teroristă, ci luptători pentru eliberare”

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat, Miercuri, că organizaţia islamistă palestiniană Hamas, care a lansat un atac împotriva Israelului pe 7 Octombrie şi a ucis peste 1.400 de oameni, "nu este o organizaţie teroristă", ci un "grup de luptători pentru eliberare", transmite EFE. "Întregul Occident consideră Hamas o organizaţie teroristă. De aici vă spun: Israel, ai putea fi tu, Occidentul îţi datorează multe, dar Turcia nu-ţi datorează nimic. Hamas nu este o organizaţie teroristă, este un grup de luptători pentru eliberare, care luptă pentru a-şi proteja pămîntul şi cetăţenii", a declarat Erdogan în faţa membrilor partidului său din Parlamentul de la Ankara.

Potrivit Reuters, Erdogan a acuzat Israelul că a profitat de bunele intenţii ale Turciei şi că nu se va mai deplasa în Israel, aşa cum era planificat, în pofida unei recente apropieri între cele două ţări. "Aveam în plan să ne deplasăm în Israel, dar am anulat. Nu ne vom mai duce", a susţinut Erdogan, care s-a întîlnit pentru prima oară în Septembrie, la New York, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, scrie AFP.
"I-am strîns mîna acestui om, aveam intenţii bune, dar a profitat. (...) Relaţiile ar fi putut fi diferite, dar din păcate acest lucru nu se va mai întîmpla", a insistat Erdogan, într-un discurs virulent, după cum îl caracterizează AFP. "Nu există alt stat în care Armata să acţioneze atît de inuman", a adăugat el, referindu-se la represaliile declanşate de Israel în Gaza, după atacul sîngeros lansat de Hamas la 7 Octombrie.

Reacția Israelului după ce Erdogan i-a apărat pe teroriștii din Hamas

Ministerul israelian de Externe a denunţat cu fermitate declaraţiile liderului turc Recep Tayyip Erdogan, care i-a calificat pe membrii mişcării islamiste palestiniene Hamas drept „eliberatori care îşi protejează pămîntul”, transmite Agerpres.

„Nici măcar încercarea preşedintelui turc de a apăra organizaţia teroristă şi cuvintele sale provocatoare nu vor schimba cu nimic ororile pe care le-a văzut întreaga lume şi nici faptul fără echivoc: Hamas = grupul Stat Islamic”, a transmis diplomația israeliană într-un comunicat.

Şoigu, aflat în inspecţie în zona de operaţiuni în Ucraina, a fost informat despre pregătirile de Iarnă ale trupelor ruseşti

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a vizitat zona de operaţiuni militare din Ucraina, pentru a inspecta un post de comandament şi a discuta cu comandanţi militari, a anunţat Miercuri Armata rusă, relatează AFP.

Serghei Şoigu a sosit la bordul unui elicopter la postul de comandament ”Vostok”, în Estul Ucrainei, potrivit unei înregistrări video difuzată de Armata rusă. Ministrului rus i s-a prezentat situaţia de pe front şi cu privire la formarea unor unităţi speciale ruse însărcinate să folosească drone. El a discutat cu oficiali  militari de rang înalt despre pregătiri de Iarnă în privinţa uniformelor şi echipamentelor de încălzire a militarilor, precizează armata. Armata rusă nu spune cînd a avut loc această vizită. Această inspecţie intervine în contextul în care trupe ruseşti atacă. de mai multe săptămîni, oraşul industrial Avdiivka, în Estul Ucrainei.

În Europa, rasismul faţă de persoanele de culoare este în creştere

Rasismul faţă de persoanele de culoare este în creştere în Europa, cele mai mari rate de discriminare şi hărţuire fiind înregistrate în Germania, Austria şi Finlanda, a stabilit un studiu realizat în 13 state ale Uniunii Europene la care au participat imigranţi de culoare de prima şi a doua generaţie, relatează Reuters şi dpa, conform Agerpres.

Agenţia Uniunii Europene pentru drepturi fundamentale (FRA), care a comandat studiul şi a analizat constatările acestuia, afirmă că în intervalul de şase ani de la studiul precedent proporţia respondenţilor care s-au simţit discriminaţi pe motive de rasă în ultimele 12 luni a crescut cu 10 puncte procentuale, ajungînd la 34%.

În Austria şi Germania, această proporţie este de 64%, aproape dublu faţă de nivelul constatat anterior în Germania - 33% - şi o creştere semnificativă faţă de nivelul de acum şase ani din Austria - 42%. În Finlanda, nivelul este de 54%.

Proporţia respondenţilor care au afirmat că s-au simţit discriminaţi pe criterii de rasă în ultimii cinci ani, nu doar în ultimele 12 luni a crescut la 45% în cele 13 state participante, cu şase puncte mai mult decît în studiul anterior. În frunte sunt tot cele trei, pe primul loc Germania, cu 76%.

Sondajul a fost realizat de IPSOS în perioada Octombrie 2021 - Septembrie 2022 pe un eşantion de 16.124 de imigranţi şi urmaşi ai acestora din 15 ţări, servind ca bază pentru mai multe rapoarte ale FRA, inclusiv privind alte minorităţi etnice şi musulmani.

Primul raport din serie, intitulat "A fi negru în UE", se concentrează asupra a 6.752 de persoane născute în Africa subsahariană sau cel puţin cu un părinte născut în regiunea respectivă şi care trăiesc în prezent în Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Spania şi Suedia.

Statele cu cele mai scăzute rate de hărţuire au reieşit a fi Portugalia şi Suedia. Alături de Polonia, ele au cele mai scăzute rate de discriminare rasială, potrivit participanţilor la studiu.