”A fost sinucis” și bloggerul militar Andrei Morozov, care a dezvăluit pierderile militare ruseşti în luptele de la Avdiivka

Bloggerul militar Andrei Morozov, care a dezvăluit numărul semnificativ de victime în rîndul Armatei ruse în bătălia pentru bastionul ucrainean Avdiivka şi care a fost capturat de forţele ţării sale săptămîna trecută, a fost găsit mort, au informat Miercuri colegii săi, informează EFE.

Potrivit avocatului Maksim Paşkov, care a vorbit Marţi seară cu Morozov, cunoscut sub numele de "Murz", bloggerul militar ”s-a sinucis cu un foc de armă”.

Această informaţie a fost confirmată şi de alte canale Telegram din Rusia.

Pe canalul "Murz", urmărit de peste 100.000 de persoane, au apărut Miercuri dimineaţă mesaje în care Morozov făcea aluzie la planurile sale şi cerea să fie îngropat în regiunea Lugansk.

Bloggerul, care era şi combatant, a spus că superiorii săi l-au obligat să şteargă o postare care, potrivit mai multor mass-media, făcea referire la "pierderi ruse ireversibile" la Avdiivka, care au depăşit 16.000, potrivit "Murz".

În opinia bloggerului, comandanţii săi au fost presaţi de propagandiştii ruşi care au început să-l hărţuiască pe "Murz".

"Duşmanii mei nu vin să mă confrunte faţă în faţă, ei mă atacă prin intermediul altora", a scris el. 

Liderul german al AfD acuză "teatrul" din jurul morţii lui Navalnîi și spune că discursul Iuliei Navalnaia de la Munchen a fost "regizat"

Liderul partidului populist de extremă dreapta AfD din Germania, Tino Chrupalla, a condamnat ceea ce el a numit "teatrul" din jurul morţii în închisoare a activistului rus de opoziţie Aleksei Navalnîi, afirmînd că este exploatată în scopuri politice, relatează The Guardian.

Tino Chrupalla a declarat că discursul văduvei lui Navalnîi, Iulia Navalnaia, la Conferinţa de Securitate de la Munchen de la sfîrşitul săptămînii trecute a fost "regizat", lăsînd să se înţeleagă că a fost instrumentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a-şi consolida sprijinul, după ce tocmai îşi lansase propria candidatură pentru realegerea în fruntea Executivului european.

"Este cu adevărat surprinzător că primul lucru pe care Iulia Navalnaia îl face după moartea soţului ei este să vorbească la Conferinţa de Securitate de la München. Acest tip de gestionare a scenei ar trebui să ne dea de gîndit. Cînd o vezi pe văduva domnului Navalnîi cu Ursula von der Leyen, chiar trebuie să te întrebi: cui foloseşte un astfel de spectacol? Este evident că moartea lui Navalnîi este exploatată", a declarat Chrupalla.

Rusia a acuzat Germania că se amestecă în politica sa internă după ce Guvernul de la Berlin i-a cerut să explice moartea lui Navalnîi.

Chrupalla a declarat că i se pare "insuportabilă" măsura în care Putin a fost acuzat de moartea lui Navalnîi. "Oamenii vorbesc despre crimă şi alte lucruri, deşi nu se ştie nimic, deşi nici măcar nu a existat încă o anchetă", a declarat liderul AfD la Berlin.

Poziţia pro-Kremlin a AfD este binecunoscută, deşi cea a lui Chrupalla este văzută ca fiind şi mai apropiată decît opinia majorităţii partidului. În luna Mai a anului trecut, el şi-a atras critici după ce a participat la o recepţie la Ambasada Rusiei.

AfD a fost în centrul atenţiei în ultimele două luni, după dezvăluiri potrivit cărora membrii săi au participat la o reuniune la care s-au discutat planuri de deportare în masă a străinilor.

Pentru desemnarea candidatului la Preşedinţia CE, Ursula von der Leyen este singura înscrisă în cursa din PPE

Actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este singura care s-a înscris în cursa pentru desemnarea candidatului Partidului Popular European la preşedinţia Executivului UE, pînă la expirarea perioadei de depunere a candidaturilor, Miercuri, la ora locală 12:00, informează un comunicat al PPE.

Preşedintele PPE, Manfred Weber, a primit o scrisoare de nominalizare a Ursulei von der Leyen din partea partidului german Christlich Demokratische Union (CDU). Susţinerea necesară din partea a două partide membre PPE a fost asigurată de Platforma Obywatelska (PO) din Polonia şi Nea Demokratia (ND) din Grecia, care au semnat o scrisoare comună în acest sens. Nici un alt candidat nu a fost nominalizat, potrivit sursei citate.

Conform procedurii interne, nominalizarea depusă va fi evaluată de Adunarea politică a PPE pe 5 Martie şi, după validare, va fi supusă votului la Congresul PPE de la Bucureşti, pe 7 Martie.

Liderul PPE, Manfred Weber, a anunţat Miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă de la Parlamentul European, că formaţiunea paneuropeană va susţine candidatura Ursulei von der Leyen la un nou mandat de preşedintă a Comisiei Europene.

Rusia a denunţat un acord dintre fosta URSS și Marea Britanie care îi permitea acesteia să pescuiască în Marea Barents

Duma de Stat a Rusiei (Camera inferioară a Parlamentului federal) a denunţat, Miercuri, un acord între Uniunea Sovietică şi Marea Britanie care permitea pescarilor britanici să pescuiască în Marea Barents, din zona arctică, drept răspuns la sancţiunile Occidentului din cauza războiului în Ucraina şi în special ca represalii la sprijinul deosebit al Londrei pentru Kiev, informează EFE, potrivit Agerpres.

"Acest acord a permis pescuitul în apele Mării Barents, în largul coastei peninsulei Kola şi a insulei Kolguev, a fost vorba de preferinţe unilaterale pentru pescarii britanici", a declarat ministrul adjunct rus al Agriculturii, Maxim Uvaidov, în timpul sesiunii parlamentare.

Prin această decizie, Rusia ar urmări să afecteze economia britanică, avînd în vedere că – aşa cum a declarat deputata Roza Cemeris, membră în Comisia pentru Afaceri Externe din Dumă – "numai în cursul anului trecut au fost capturate peste 500.000 de tone de peşte în cadrul acestui acord".

Este vorba de denunţarea primului acord, semnat de Uniunea Sovietică, a cărui moştenitoare este Rusia din punct de vedere al dreptului internaţional, cu o altă ţară.

Acest acord a fost semnat la 25 Mai 1956 şi, prin urmare, a fost în vigoare timp de peste 67 de ani.

Preşedintele Dumei ruse, Viaceslav Volodin, a declarat că decizia de a denunţa un astfel de acord bilateral de lungă durată "nu este întîmplătoare", referindu-se la deteriorarea totală a relaţiilor dintre Moscova şi Londra.

Deputaţii ruşi au anunţat că următorul acord sovietic care ar putea fi denunţat este aşa-numitul acord Baker-Şevarnadze, semnat în 1990, care a delimitat zonele economice şi platoul continental din mările Bering şi Ciukotsk între Uniunea Sovietică şi SUA.

La începutul lunii Martie, un Tribunal rus va examina o plîngere depusă de mama lui Aleksei Navalnîi

Un Tribunal din Salehard, oraş din regiunea arctică, urmează să examineze, la 4 Martie, o plîngere depusă de mama opozantului rus Aleksei Navalnîi, care încearcă de zile întregi să recupereze trupul fiului ei, decedat în închisoare în circumstanţe stranii, relatează AFP.

Agenţia oficială de presă TASS a relatat, Miercuri, că Ludmila Navalnaia a depus o plîngere pentru "activităţi ilegale" la un Tribunal din Salehard, capitala districtului autonom Iamalo-Neneţk, o regiune situată dincolo de Cercul Polar, unde fiul său era închis.
Plîngerea va fi examinată într-o şedinţă cu uşile închise, a precizat agenţia.

Echipa lui Navalnîi, inamicul nr.1 al preşedintelui Vladimir Putin, a acuzat Kremlinul de uciderea lui Aleksei Navalnîi, iar acum ar căuta să ascundă dovezile prin nereturnarea trupului acestuia familiei. Preşedinţia rusă a dezminţit aceste acuzaţii.

Într-o înregistrare video publicată Marţi, mama lui Navalnîi, care a sosit la colonia din Harp încă de Sîmbătă, a făcut apel la Vladimir Putin să dispună ca trupul fiului ei să-i fie predat "fără întîrziere".

Potrivit echipei opozantului, anchetatorii ruşi au declarat Luni că nu îi vor returna trupul neînsufleţit timp de cel puţin 14 zile pentru a efectua o "expertiză".

Unul dintre creatorii agentului neurotoxic Noviciok, Vil Mirzaianov, a declarat, pentru media rusă Aghenţtvo (Agenţia), că dacă Navalnîi a fost într-adevăr otrăvit pentru a doua oară cu Noviciok, aşa cum susţine văduva opozantului, Iulia Navalnaia, este puţin probabil ca autorităţile să-i predea trupul mamei sale.

Urmele utilizării de Noviciok sunt aproape imposibil de îndepărtat din corpul unei persoane decedate. Diagnosticul morţii politicianului anunţat de colonia penitenciară poate indica faptul că concentraţia de substanţă administrată ar fi mare, a declarat Mirzaianov jurnaliştilor de la media rusă de investigaţie citată.

Ambasadorul Israelului la Naţiunile Unite a afirmat că, ”în Gaza, Hamas este ONU şi ONU este Hamas”

Reprezentantul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a atacat din nou instituţiile Naţiunilor Unite, decretînd că, "în Gaza, Hamas este ONU, iar ONU este Hamas", informează EFE.
Erdan a luat cuvîntul la o nouă sesiune a Consiliului de Securitate al ONU în care SUA au respins încă o dată o rezoluţie prin care se cerea încetarea focului în Gaza şi a criticat declaraţiile recente ale coordonatorului umanitar al ONU, Martin Griffiths, potrivit căruia Hamas nu este o grupare teroristă, ci o mişcare politică, "cînd ştim cu toţii că este o organizaţie teroristă".

De asemenea, Erdan l-a criticat pe Philippe Lazzarini, şeful agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA), pentru că acesta a declarat că atacurile brutale ale grupării islamiste palestiniene Hamas din 7 Octombrie 2023 împotriva Israelului nu au fost un exemplu de antisemitism, deoarece nu au fost comise împotriva evreilor din cauza religiei lor, ci împotriva israelienilor ca urmare a ocupării Palestinei.

În privinţa UNRWA, Erdan a declarat chiar că "12% dintre angajaţii săi sunt membri ai Hamas şi cel puţin 236 dintre ei sunt terorişti activi în această organizaţie, ceea ce demonstrează că UNRWA face parte din maşinăria terorii Hamas şi asta o transformă într-o organizaţie teroristă". Acesta a fost momentul în care ambasadorul israelian a decretat că, "în Gaza, Hamas este ONU şi ONU este Hamas".

Potrivit EFE, retorica Israelului împotriva ONU este în creştere. Israelul a cerut demisia secretarului general al organizaţiei, Antonio Guterres, şi a criticat activitatea agenţiilor sale, cum ar fi UN-Women sau UNICEF, pe motiv că acestea s-au arătat întotdeauna părtinitoare, în favoarea palestinienilor, şi nu au ţinut cont de punctul de vedere al Israelului.

Pe de altă parte, Erdan a reafirmat că ţara sa nu va accepta o încetare a focului în Gaza decît "dacă Hamas se predă" şi, de asemenea, eliberează toţi ostaticii aflaţi sub controlul său.

"O încetare a focului realizează un singur lucru, şi anume supravieţuirea Hamas (...), o încetare a focului înseamnă condamnarea la moarte a Israelului, o încetare a focului înseamnă impunitate pentru ucigaşii şi violatorii de copii. Cu o încetare a focului, Hamas se va regrupa şi se va înarma", a subliniat el.

China acuză SUA pentru veto-ul de la ONU care face şi mai periculoasă situaţia din Gaza

China a criticat, Miercuri, veto-ul SUA asupra unui proiect de rezoluţie al ONU care cere o încetare imediată, din motive umanitare, a focului în Gaza, precizînd că o asemenea decizie ar face situaţia "şi mai periculoasă" în teritoriu, informează AFP, scrie Agerpres.

Fîşia Gaza continuă să fie cufundată într-o situaţie umanitară catastrofală, în urma atacurilor israeliene mortale.

Aproape un milion şi jumătate de oameni, potrivit ONU, sunt masaţi în oraşul Rafah, situat în Sudul acestui teritoriu, în apropierea graniţei închise cu Egiptul.

În acest context, Statele Unite s-au opus Marţi prin veto unui proiect de rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care cerea o încetare "imediată a focului, din motive umanitare".

Washingtonul, principalul susţinător al Israelului, consideră că această rezoluţie ar fi pus în pericol negocierile diplomatice delicate de pe teren pentru a obţine un armistiţiu care include o nouă eliberare de ostatici.

"Statele Unite s-au distins încă o dată prin veto, făcînd situaţia din Gaza şi mai periculoasă. Părţile relevante, inclusiv China, şi-au exprimat dezamăgirea şi nemulţumirea puternică", a declarat Miercuri Mao Ning, purtătoare de cuvînt a Ministerului de Externe chinez.

Proiectul de rezoluţie, care solicita "respectarea imediată a încetării focului, din motive umanitare, de către toate părţile", a primit 13 voturi ”pentru”, o abţinere (Regatul Unit) şi un vot ”împotrivă”.

Acesta este al treilea veto al SUA de la începutul războiului dintre Israel şi Hamas.

Vetoul "iresponsabil şi periculos" al SUA trimite mesajul că Israelul poate "continua să facă orice, în deplină impunitate", a declarat ambasadorul palestinian Riyad Mansour.
Hamas a denunţat, de asemenea, decizia, spunînd că este o "undă verde" pentru ca Israelul să comită "mai multe masacre" în Gaza. 

Un tablou de Aivazovski care a fost furat dintr-un muzeu ucrainean a fost vîndut la licitaţie în Moscova pentru un milion de dolari

Un tablou intitulat „Moonlit Night” de Ivan Aivazovski a fost vîndut la Casa de Licitaţii din Moscova, în Rusia, pentru aproximativ 1 milion de dolari în ziua de 18 Februarie. Vînzarea este controversată, unii susţinînd că pînza a fost furată de la Muzeul de istorie locală din Mariupol, muzeu de istorie regională din Ucraina.

Licitaţia a ieşit la iveală pentru prima dată cînd Giunduz Mamedov, fostul procuror general adjunct al Ucrainei, a postat, săptămîna trecută, pe X (fostul Twitter), despre aceasta. Ea a fost relatată pe larg în presa ucraineană, inclusiv de Kyiv Independent şi Pravda, iar agenţia de presă rusă Tass a confirmat vînzarea la 19 Februarie. Tabloul s-a vîndut cu puţin mai puţin decît preţul cerut: 92 de milioane de ruble (995.000 de dolari) faţă de o estimare de 100 de milioane (108 milioane de dolari).

Tabloul a fost transferat la Muzeul de Artă din Simferopol, în Crimeea, în 2014, alături de alte opere de artă, încălcînd astfel dreptul internaţional, potrivit lui Mamedov, care a precizat că Interpolul a plasat tablourile pe o listă de căutare internaţională.

„Această operă de artă a fost documentată public ca fiind furată dintr-un muzeu din Ucraina, unde ar trebui să fie returnată”, a declarat, pentru Artnet News, Lidia Zaininger, directorul executiv al Institutului Ucrainean din America. ”Scoaterea ei la licitaţie publică este un afront adus regulilor internaţionale de ordine, o încălcare flagrantă a legilor UNESCO care protejează arta furată şi încă o dovadă clară a campaniei genocidare a Rusiei de a distruge patrimoniul cultural al Ucrainei”. 

De la invadarea Ucrainei, în urmă cu doi ani, Rusia s-a angajat în jefuirea în masă a operelor de artă şi a artefactelor ucrainene, distrugînd cel puţin un muzeu. ”Experţii internaţionali în artă spun că ar putea fi cel mai mare jaf de artă colectivă de cînd naziştii au jefuit Europa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, relata The New York Times în 2023.

Sloganurile pro-Putin ale agricultorilor ar putea fi influenţate de agenţi ruşi

Sloganuri anti-ucrainene şi pro-Putin ce au putut fi observate în timpul unui val de manifestaţii ale agricultorilor în Polonia ar putea fi influenţate de "agenţi ruşi", a declarat, Miercuri, Ministerul Afacerilor Externe polonez, informează AFP.

"Credem că este vorba de o tentativă de a prelua controlul asupra mişcării de protest agricole de către grupuri extremiste şi iresponsabile, posibil influenţate de agenţi ruşi", potrivit unui comunicat oficial al diplomaţiei poloneze.

În timpul unei manifestaţii organizate Marţi, agricultori din Gorzyczki, în Sudul Poloniei, au desfăşurat un banner pe care era scris "Putin, restabileşte ordinea în Ucraina, la Bruxelles şi în cadrul Guvernului nostru!", alături de un drapel al Uniunii Sovietice.
Fotografia cu bannerul a fost difuzată intens pe reţelele sociale, declanşînd o reacţie fermă din partea Kievului.

”Varşovia ia notă cu cea mai mare îngrijorare de apariţia unor sloganuri anti-ucrainene şi de glorificare a lui Vladimir Putin şi a războiului declanşat de el, în timpul recentelor blocări din partea agricultorilor”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe în comunicat, subliniind că astfel de acţiuni "fac o imagine proastă Poloniei".
Miercuri, o purtătoare de cuvînt a Poliţiei locale a declarat, pentru AFP, că ”bannerul şi drapelul au fost confiscate”. "Persoana care conducea vehiculul a fost identificată", a dat ea asigurări.

O anchetă penală pentru promovarea unui regim fascist sau totalitare şi pentru incitare la ură, delict pasibil în Polonia de trei ani de închisoare, a fost declanşată de Poliţie.
Agricultorii polonezi blochează periodic mai multe puncte de trecere a frontierei cu Ucraina începînd din Noiembrie anul trecut, pentru a protesta împotriva concurenţei reprezentate de produsele agricole ucrainene. Polonia este una din cele mai mari susţinătoare ale Ucrainei în faţa invaziei ruse, însă disensiunile legate de interzicerea unilaterală a importurilor de cereale din Ucraina a afectat relaţiile dintre Varşovia şi Kiev.

După alegerile europene din 6-9 Iunie, Comisia Europeană va finaliza cadrul de negociere cu Ucraina

Comisia Europeană ar urma să prezinte, la ''începutul Verii'', după alegerile europene din 6-9 Iunie, ''cadrul de negociere'' pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, mai tîrziu decît era prevăzut iniţial, a anunţat, Miercuri, preşedinta Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, transmite AFP.

În cadrul summitului UE din Decembrie, liderii statelor membre au căzut de acord asupra deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina şi au mandatat Comisia Europeană să le prezinte un ''cadru de negociere'' după ce vor fi examinat situaţia ţării şi măsurile adoptate deja de Kiev.

”'Înregistrăm progrese excelente în procesul de verificare (a măsurilor ucrainene) şi lucrăm continuu asupra cadrului de negociere' care va defini convorbirile îndelungate în vederea aderării la UE”, a indicat Von der Leyen, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Partidului Popular European (PPE) şi al grupului europarlamentar omonim, Manfred Weber.

''Cel mai bun pronostic al meu este că acest cadru nu va fi gata înainte de alegerile europene, ci mai degrabă după'', a adăugat preşedinta CE.

''Constat că dezvoltarea diferitelor poziţii de negocieri ia timp. Îmi imaginez că vom fi pregătiţi în jurul acestei Veri, la începutul Verii'', a spus ea.

În Iunie 2022, UE le-a acordat Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat la aderare. Pentru a trece la etapa următoare – deschiderea negocierilor de aderare, decisă la summitul european din Decembrie 2023 –, Bruxellesul a definit şapte criterii de referinţă pentru Kiev. Este vorba în special de condiţii ce trebuie îndeplinite în materie de combatere a corupţiei şi de reforme judiciare.