Moscova condamnă vehement iniţiativa UE de transfer către Ucraina a veniturilor din activele ruseşti îngheţate

Rusia a calificat drept ''furt şi banditism'' propunerea şefului diplomaţiei europene Josep Borrell ca 90% din veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în UE să fie folosite pentru achiziţia de arme destinate Ucrainei, propunere care, dacă va fi implementată, mai afirmă Moscova, va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii, consemnează agenţiile Reuters şi EFE.

În urma sancţiunilor impuse după lansarea invaziei asupra Ucrainei, statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un ''furt''. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 190 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active.

Conform planului sugerat de Borrell, 90% veniturile produse de aceste active ruseşti îngheţate, cum ar fi dobînzile, ar urma să fie transferate Facilităţii Europene pentru Pace (EPF), un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru înarmarea Ucrainei. Diferenţa de 10% ar urma să fie folosită pentru proiecte destinate industriei militare ucrainene. Şeful diplomaţiei UE a estimat la circa 3 miliarde de euro anual veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate.

"Europenii sunt deplin conştienţi de prejudiciul pe care asemenea decizii îl pot aduce economiei lor, precum şi reputaţiei lor ca, să spunem aşa, garanţi ai inviolabilităţii proprietăţii", a comentat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov. "Prejudiciul va fi inevitabil. Persoanele care vor fi implicate în luarea unor asemenea decizii, statele care vor decide acest lucru, desigur, vor deveni obiectul proceselor pentru multe decenii", a adăugat oficialul rus.

Întrebată la rîndul ei despre planul enunţat de Borrell, purtătoarea de cuvînt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a răspuns: "Este pur şi simplu furt şi banditism".

Elveţia se îndreaptă spre organizarea unui referendum asupra neutralităţii sale

Elveţienii vor trebui în mod cert să voteze asupra neutralităţii lor, în condiţiile în care războiul din Ucraina a redeschis în această ţară alpină dezbaterea privind gradul de cooperare cu NATO şi preluarea sancţiunilor europene, informează AFP, potrivit Agerpres.
Organizaţia suveranistă Pro Elveţia a adunat deja peste 100.000 de semnături, necesare pentru lansarea unui referendum menit să ancoreze mai bine în Constituţie neutralitatea elveţiană, a anunţat unul dintre responsabilii acestei organizaţii, Walter Wobmann, într-un interviu pentru revista Blick.

Elveţia - care nu face parte din Uniunea Europeană - s-a arătat inflexibilă asupra neutralităţii sale militare, dar în schimb a adoptat sancţiunile instaurate împotriva Rusiei de Bruxelles, o decizie denunţată cu fermitate de primul partid elveţian, UDC, o formaţiune a dreptei radicale.

"Prin adoptarea sancţiunilor UE împotriva Rusiei, noi ne-am barat calea. În ochii ruşilor, nu mai suntem neutri", a subliniat Wobmann, fost deputat UDC, în interviu.

Proiectul său de referendum - denumit în Elveţia "iniţiativă populară" - cere ca textul Constituţiei să garanteze ca neutralitatea să fie "armată şi perpetuă" şi aplicată "în permanenţă şi fără excepţie". Măsurile de coerciţie non-militare, precum sancţiunile, ar fi de asemenea interzise, exceptînd cazul cînd acestea sunt decise de ONU.
După ce semnăturile sunt depuse şi apoi verificate de Cancelarie, se scurg de obicei mai multe luni şi chiar cîţiva ani înainte ca votul să aibă loc. 

Vor fi eliminate pașapoartele românești simple

Paşaportul românesc simplu temporar se va elibera doar în situaţii de urgenţă ce presupun deplasarea în străinătate sau continuarea călătoriei ori reglementarea şederii/situaţiei juridice a cetăţenilor români aflaţi în străinătate care nu mai posedă documente de călătorie valabile, se arată într-un proiect de lege recent aprobat de Senatul României. În plus, actul normativ reglementează posibilitatea ca datele biometrice şi datele cetăţenilor români să fie preluate o singură dată de personalul consular, la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, dar să poată fi utilizate atît pentru eliberarea paşaportului simplu electronic, cît şi pentru eliberarea titlului de călătorie sau a cărţii electronice de identitate, conform solicitărilor adresate de cetăţenii români.

Prin proiectul de lege se reglementează ca eliberarea succesivă a mai multor pașapoarte simple electronice pentru minori să se efectueze numai dacă în cuprinsul hotărîrii judecătoreşti sau al ordonanţei preşedinţiale de suplinire a acordului unuia dintre părinţi instanţa a stabilit, în mod expres, acest aspect.

Totodată, sunt reevaluate situaţiile excepţionale în care cetăţenii români vor putea deţine, concomitent, fie un paşaport simplu electronic şi un paşaport simplu temporar valabile, fie două paşapoarte simple electronice valabile, precum şi obligaţiile ce le revin acestora.

Actul mai prevede anularea informatică a paşapoartelor eliberate anterior persoanelor care au pierdut cetăţenia română, în situaţia în care acestea nu au respectat obligaţia legală de a preda documentele de călătorie în termen de 5 zile de la data pierderii cetăţeniei.

În plus, Direcția Generală de Pașapoarte a anunțat că, începînd din data de 19 Martie, cu sprijinul specialiștilor din cadrul Direcției Generale Comunicații și Tehnologia Informației, introduce un nou serviciu de notificare prin SMS (la numărul de telefon mobil valabil doar în rețelele naționale), ”care se va adresa cetățenilor care dețin documente de călătorie valabile ce urmează să expire în următoarele 6 luni, aspect ce va permite cetățenilor să își planifice eficient obținerea documentului de călătorie”.

Presing polonez asupra Germaniei pentru a livra Ucrainei rachete Taurus

Ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, şi-a exprimat sprijinul pentru ideea ca Ucraina să primească rachete de croazieră Taurus şi a acuzat Germania că ezită să trimită noile sisteme de arme către zona de conflict, transmite DPA, scrie Agerpres.
”Furnizarea de rachete Taurus, model cu o rază de acţiune de 500 de kilometri, ar avea un 'efect material asupra capacităţii Ucrainei de a se apăra”', a declarat Sikorski, într-un interviu acordat agenţiei de presă germane.

''Cu rachetele britanice şi americane, ucrainenii au fost capabili să îi forţeze pe ruşi să-şi mute centrele logistice, stocurile de muniţii, centrele de comandă şi control şi legăturile de transport departe de front, iar rachetele germane i-ar forţa să se mute în continuare'', a spus şeful diplomaţiei poloneze.

El a criticat durata lungă a procesului de luare a deciziilor la nivelul Guvernului german.
''Berlinul are motive istorice să fie agitat în legătură cu trimiterea de echipamente militare sau trupe. Înţelegem asta, dar am spera doar că discuţiile sunt mai rapide'', a afirmat demnitarul polonez. ''Ruşii par să fie în ofensivă. Ucraina duce lipsă de muniţii'', a accentuat el. Cancelarul german Olaf Scholz a respins în mod repetat livrarea de arme de înaltă precizie Kievului, el invocînd riscul ca Germania să fie atrasă în război. Regatul Unit şi Franţa furnizează deja rachete de croazieră Ucrainei, adaugă DPA. 

Kremlinul amenință SUA că folosirea SpaceX pentru spionaj face din sateliţii săi o ţintă

Rusia a avertizat că ştie despre eforturile serviciilor de informaţii americane de a folosi operatori de sateliţi comerciali precum SpaceX şi a avertizat că astfel de acţiuni fac din sateliţii lor ţinte legitime, relatează Reuters.

Reuters a dezvăluit, în această lună, că SpaceX construieşte o reţea de sute de sateliţi de spionaj în cadrul unui contract clasificat cu o agenţie de informaţii americană, demonstrînd astfel aprofundarea legăturilor dintre compania spaţială a lui Elon Musk şi agenţiile de securitate naţională.

"Suntem conştienţi de eforturile Washingtonului de a atrage sectorul privat pentru a servi ambiţiilor sale militare spaţiale", a declarat presei purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. Astfel de sisteme "devin o ţintă legitimă pentru măsuri de retorsiune, inclusiv militare", a avertizat Zaharova.

Kremlinul este ”contrariat” față de statutul sportivilor ruși la Jocurilor Olimpice de la Paris

Rusia a criticat decizia Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) de a-i exclude pe sportivii săi de la ceremonia de deschidere a JO 2024 de la Paris, din 26 Iulie, descriind-o ca o încălcare a idealului olimpic, scrie Reuters.

''Aceasta este, desigur, distrugerea ideii de olimpism, aceasta este o încălcare a intereselor sportivilor olimpici'', a declarat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ''Desigur, acest lucru este absolut contrar întregii ideologii a mişcării olimpice, iar acest lucru nu zugrăveşte CIO într-o lumină bună'', a mai spus Peskov.

Sportivii din Rusia şi Belarus, admişi sub drapel neutru la Jocurile Olimpice 2024 de la Paris, nu vor defila însă pe Sena la ceremonia de deschidere, pe 26 Iulie, a decis CIO. Decizia este considerată logică de CIO, pentru că sportivii din cele două ţări concurează ca individuali neutri şi nu ca echipă, o măsură impusă ca urmare a invaziei armate din Ucraina.

Fără simbolurile naţionale, sportivii din cele două ţări ar urma să ia parte în număr redus la JO 2024: doar 12 ruşi şi 7 belaruşi s-au calificat pînă acum la competiţia din capitala Franţei, din cele 6.000 de locuri deja alocate. Experţii organismului olimpic estimează că, "după scenariul cel mai probabil", 36 de ruşi şi 22 de belaruşi vor reuşi să se califice la JO 2024, iar numărul maxim al acestora ar putea fi 55, respectiv 28.

Vorbind despre ameninţările împotriva NATO, Trump spune că ”este un fel de a negocia”

Fostul preşedinte american Donald Trump, care candidează în alegerile prezidenţiale din Noiembrie, dă asigurări că recentele sale ameninţări la adresa NATO sunt ”un mod de a negocia” cu statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, relatează AFP.

Miliardarul republican a semănat panică în Uniunea Europeană (UE) după ce a ameninţat, în Februarie, că nu mai garantează apărarea statelor membre NATO de Rusia, în cazul în care acestea nu-şi plătesc partea.

Aceste declaraţii au fost aprig criticate de către mai mulţi lideri europeni şi de către rivalul său democrat în alegerile americane Joe Biden

”Este un mod de a negocia”, a respins furtunosul septuagenar într-un tête-à-tête cu Nigel Farage, un reprezentat al extremei drepte britanice.

”Statele Unite trebuie să-şi plătească partea lor şi nu partea tuturor”, a declarat la GB News fostul om de afaceri.

Donald Trump s-a lăudat de altfel că a umplut conturile NATO prin declaraţiile sale.

”Ei au început să plătească mulţumită acestor comentarii pe care le-aţi văzut acum două-trei săptămîni”, a declarat el, fără să dea vreun exemplu.

Republicanul, care urmează să-l înfrunte pe preşedintele democrat Joe Biden în alegerile prezidenţiale americane din Noiembrie, le reproşează cu regularitate membrilor NATO faptul că nu-şi respectă angajamentele cu privire la cheltuielile militare.

”Nu uitaţi că toate astea sunt mai importante pentru ei decît pentru noi. Noi avem un ocean care ne desparte de anumite probleme”, a subliniat el.

România a fost avertizată de Comisia Europeană că întîrzierea reformelor pune în pericol fondurile din PNRR

Comisia Europeană a avertizat România că a rămas în urmă cu reformele pe care trebuie să le facă în schimbul fondurilor de redresare ale UE, iar deficitul său fiscal într-un an electoral aglomerat este îngrijorător, punînd în pericol accesarea a miliarde de euro din PNRR.

Pînă în prezent, România a primit aproximativ 9 miliarde de euro dintr-un pachet total de granturi şi împrumuturi în valoare de 28,5 miliarde de euro disponibile pînă în 2026, în cadrul mecanismului de redresare şi rezilienţă al UE (PNRR). Plăţile sunt condiţionate însă de o serie de reforme, inclusiv de schimbări fiscale, iar progresele României au stagnat.

România a trimis o a treia cerere de plată în Decembrie, iar reprezentanţii Comisiei Europene se află la Bucureşti în această săptămînă pentru a discuta despre obiectivele şi termenele nerespectate.

"A treia plată este întîrziată faţă de unde ar fi trebuit să fim", a declarat Celine Gauer, directorul SG RECOVER din cadrul Comisiei Europene într-o conferinţă organizată la Bucureşti. "Vedem că multe investiţii nu au început de fapt. Mesajul meu este unul de urgenţă", a subliniat ea.

La rîndul său, Declan Costello, adjunct al şefului Direcţiei pentru afaceri economice şi financiare a Comisiei Europene, a declarat că Bruxelles-ul este foarte îngrijorat de situaţia fiscală a României. "Deficitul ar fi trebuit să fie corectat pînă anul acesta", a declarat Costello la aceeaşi conferinţă. "Vedem că toate tendinţele merg în direcţia greşită. În acest moment, mă aştept ca deficitul să fie mai aproape, dacă nu chiar peste 7% din PIB, în acest an", a declarat oficialul european.

România s-a angajat iniţial ca pînă în 2024 să îşi aducă deficitul bugetar sub plafonul de 3% din PIB stabilit de UE. Cu toate acestea, în prezent, estimările sunt că acest obiectiv ar putea fi atins abia în 2027, presupunînd că nu vor exista modificări ale sistemului fiscal.

România, care se află sub incidenţa procedurii de deficit excesiv a UE din 2020, vizează un deficit de 5% din PIB în acest an şi colectează venituri fiscale de 27,5% din PIB, faţă de media UE de 41%, notează Reuters.

Trump declară că vizează o interzicere a avortului de la 15 săptămîni, dar, pentru că trebuie cîştigate alegerile, vor fi și excepţii

Candidatul republican la Preşedinţia SUA Donald Trump a declarat că are în vedere interzicerea avortului, pe plan naţional, din săptămîna a 15-a de sarcină, dar susţine şi excepţii în cazuri de viol, incest şi salvarea vieţii mamei, deoarece "trebuie cîştigate alegerile", relatează agenţia Reuters.

Dreptul la avort promite să fie o temă fierbinte pentru o parte din electoratul feminin, în alegerile prezidenţiale din Noiembrie, la care Trump va încerca să-i ia locul la Casa Albă democratului Joe Biden, notează Reuters.

În Iunie 2022, Curtea Supremă a SUA a pus capăt garanţiei constituţionale a dreptului la avort, determinînd multe state să restricţioneze sau să interzică dreptul la întrerupere de sarcină. Apărarea dreptului la avort a devenit de atunci o miză a democraţilor înaintea scrutinului din Noiembrie.

Fostul preşedinte republican nu a precizat pînă acum dacă intenţionează să promulge o lege de interzicere a întreruperilor de sarcină pe plan naţional, dar a fost foarte aproape de a face acest lucru într-o intervenţie, Marţi, la radio. "Numărul de săptămîni asupra căruia sunt de acord acum oamenii este 15. În sensul acesta mă gîndesc şi se ajunge la ceva foarte rezonabil. (...) Chiar şi cei mai duri par să fie acord cu 15 săptămîni", a indicat Trump, intervievat în cadrul unui program matinal pe postul WABC. El a asigurat că va face un anunţ pe această temă la momentul potrivit.
Trump a mai spus că susţine excepţiile în situaţiile în care este vorba de un viol, de incest sau de a salva viaţa mamei, ceea ce, a adăugat el, susţin şi vasta majoritate a republicanilor.
"Uite care-i problema, trebuie cîştigate alegerile. Altfel, ne întoarcem exact de unde am plecat", le-a transmis fostul preşedinte republicanilor care sunt în favoarea unei abordări mai conservatoare în problema avortului. În Februarie, New York Times a relatat că Donald Trump şi-a exprimat în particular sprijinul pentru interzicerea avortului de la 16 săptămîni.

Pentru că a scris ''Nu războiului'' pe buletinul de vot, o rusoaică a fost condamnată cu amendă și detenție

O femeie a fost condamnată, Miercuri, la opt zile de detenţie de un Tribunal rus pentru că a scris "Nu războiului" pe buletinul său de vot în alegerile prezidenţiale care au dus la realegerea lui Vladimir Putin, informează AFP.

Această femeie "a luat un buletin de vot şi a scris 'Nu războiului' pe verso, cu un marker roşu, după care a plasat buletinul în urnă", a anunţat, într-un comunicat, Tribunalul districtului Dzerjinsk din Sankt-Petersburg, al doilea oraş ca mărime al Rusiei.
Tribunalul a estimat că, în acest fel, femeia "a distrus proprietatea statului şi a discreditat forţele armate ruse" şi a condamnat-o la plata unei amenzi de 40.000 de ruble (circa 400 de euro) şi opt zile de detenţie administrativă.

Vladimir Putin a fost reales, Duminica aceasta, cu un scor foarte mare care a fost denunţat ca fiind "fără legătură cu realitatea" de către opoziţia în exil.

Susţinătorii opoziţiei au reuşit cu toate acestea să se facă remarcaţi, adunîndu-se Duminică la prînz la secţiile de votare, ceea ce a generat lungi cozi de aşteptare în unele locuri, în special în faţa Ambasadelor ruse în străinătate.

Alţii au invalidat buletinele lor de vot, inclusiv scriind deasupra numele opozantului Aleksei Navalnîi, care a murit în închisoare în Februarie.

Potrivit ONG-ului OVD-Info, specializat în urmărirea represiunii, 119 de persoane au fost arestate pentru diverse acţiuni de protest în timpul alegerilor prezidenţiale ruse.