Israelul este acuzat de tortură asupra directorului unui spital din Gaza

Autoritatea sanitară controlată de mişcarea islamistă palestiniană Hamas în Fîşia Gaza a acuzat Israelul că a folosit tortura pentru a forţa un director de spital să mintă în legătură cu Hamas, informează agenţia DPA.

Ahmed Kahalot, directorul Spitalului Kamal Adwan din Jabalia, în Nordul fîşiei de coastă, a fost intimidat de israelieni şi făcut să spună "naraţiunea ocupaţiei" prin "bătăi şi tortură", se arată într-un comunicat emis de autoritatea sanitară. Prin "ocupaţie", Hamas face referire la Israel.

Marţi, Armata israeliană a publicat un video în care un bărbat descris ca director de spital admite că spitalul său din Fîşia Gaza este folosit de Hamas. Israelul a acuzat în mod repetat Hamas că foloseşte abuziv spitalele ca bază pentru activităţi teroriste. Hamas neagă acest lucru, aminteşte DPA.

Pentru politizare excesivă, șefii mass-media publică din Polonia au fost destituiţi

Conducerile televiziunii publice poloneze, radioului şi agenţiei de presă PAP au fost demise, a anunţat Miercuri Ministerul Culturii, în timp ce un canal public de ştiri despre care criticii spun că s-a politizat în timpul Guvernului anterior a oprit transmisia, informează Reuters.

Criticii afirmă că media de stat, în special canalul de ştiri non-stop TVP Info, au devenit un mijloc de propagandă timp de opt ani cît s-a aflat la guvernare partidul Lege şi Justiţiei (PiS). Coaliţia prim-ministrului Donald Tusk a promis să creeze noi canale care să adopte o abordare mai echilibrată. Miercuri, semnalul TVP Info a dispărut şi a fost înlocuit cu cel al primului canal al televiziunii publice. La fel s-a întîmplat şi cu site-ul său.

Noul Parlament al Poloniei a adoptat, Marţi, o rezoluţie prin care cere "tuturor autorităţilor de stat să ia imediat măsuri menite să restabilească ordinea constituţională în ceea ce priveşte accesul cetăţenilor la informaţii de încredere şi funcţionarea mass-media publice".

Reguli mai drastice pentru trei platforme pornografice impuse de către Comisia Europeană

Comisia Europeană a adăugat trei site-uri pornografice – Pornhub, Stripchat şi XVideos – pe lista platformelor online foarte mari supuse unor controale mai stricte, în baza noului act legislativ privind serviciile digitale (DSA), relatează AFP, scrie Agerpres.
La fel ca X (ex-Twitter), TikTok, Google sau Facebook (Meta), aceste platforme – fiecare cu peste 45 de milioane de utilizatori activi în UE – vor fi supuse unor norme mai stricte, pentru a exista garanţia că pun în aplicare mijloacele necesare pentru protecţia minorilor, a anunţat Bruxellesul.

Aceste norme consolidate se vor aplica celor trei site-uri pornografice de la sfîrşitul lunii Aprilie, la patru luni după ce au fost incluse pe această listă de Comisie, care joacă acum rolul de jandarm digital în cadrul Uniunii Europene. În total, după cele 19 anunţate în Aprilie, Bruxellesul are acum în listă 22 de platforme foarte mari, a căror activitate va fi examinată în mod special.

Pornhub, Stripchat şi XVideos vor trebui "să adopte măsuri specifice pentru a-i responsabiliza şi proteja pe utilizatorii online, inclusiv pe minori, şi pentru a evalua şi atenua în mod adecvat orice riscuri sistemice care decurg din serviciile lor", a explicat Comisia Europeană. Bruxellesul a subliniat că va fi deosebit de vigilent în ceea ce priveşte "măsurile de protecţie a minorilor împotriva conţinutului dăunător şi lupta împotriva diseminării de conţinuturi ilegale", cum ar fi imaginile violente sau pornografia infantilă.

Contravenienţii pot fi amendaţi cu pînă la 6% din cifra lor de afaceri globală anuală sau chiar li se poate interzice să opereze în UE în cazul unor încălcări grave şi repetate.

Dmitri Peskov: Planul de pace al lui Zelenski este inadecvat întrucît urmăreşte să se ajungă la pace fără participarea Rusiei

Kremlinul a afirmat, Miercuri, că nu există, în momentul de faţă, o bază pentru negocieri de pace între Rusia şi Ucraina şi că planul de pace propus de Kiev este absurd şi exclude Rusia, relatează Reuters. "Considerăm realmente chestiunea negocierilor ca nerelevantă în acest moment", a declarat presei purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Acesta a menţionat că Marea Britanie a zădărnicit şansele unui acord de pace în 2022, făcînd presiuni asupra Kievului să refuze un proiect de acord, la scurt timp după ce Rusia a trimis trupe în Ucraina. "După aceea, nu au existat condiţiile necesare pentru negocieri, şi cu atît mai puţin după ce Ucraina a interzis practic legal orice negocieri cu partea rusă", a spus Peskov.

În Octombrie 2022, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat un decret prin care a declarat oficial ca "imposibilă" perspectiva desfăşurării de negocieri cu preşedintele rus Vladimir Putin. Acest lucru s-a întîmplat după ce Rusia a susţinut că a anexat patru regiuni din Sudul şi Estul Ucrainei, aminteşte Reuters.

Purtătorul de cuvînt al Kremlinului a mai explicat că planul de pace al lui Zelenski, cunoscut şi ca "formula de pace" a acestuia, este inadecvat întrucît urmăreşte să se ajungă la pace fără participarea Rusiei. "Este un proces puţin spus absurd", a notat Peskov.
Planul de pace în zece puncte al lui Zelenski face apel la retragerea trupelor ruse, încetarea ostilităţilor şi restabilirea graniţelor de stat ale Ucrainei cu Rusia, menţionează Reuters.

Curtea Generală a UE menține sancţiunile contra miliardarului rus Roman Abramovici

Curtea Generală a UE a respins, Miercuri, apelul formulat de miliardarul rus Roman Abramovici faţă de sancţiunile impuse contra sa de Uniunea Europeană, în urma invadării Ucrainei de către forţele ruse, transmit Reuters şi DPA.

După ce preşedintele Vladimir Putin le-a ordonat trupelor ruse să intre în Ucraina, în Februarie 2022, Uniunea Europeană a sancţionat oficialităţi ruse şi o serie de oameni de afaceri ruşi, cum este Roman Abramovici. Acesta a contestat în Justiţie decizia Consiliului UE. Instanţa UE, ce a respins şi cererea de despăgubiri morale în valoare de 1 milion de euro formulată de Roman Abramovici, a evidenţiat rolul lui în compania siderurgică rusă Evraz şi faptul că oţelul asigură o sursă majoră de venituri pentru Guvernul Federaţiei Ruse.

Decizia de Miercuri poate fi contestată în apel la instanţa supremă a UE, Curtea de Justiţie (CJUE). 

Vladimir Putin: "Trebuie să se pune capăt de o manieră severă tentativelor serviciilor speciale străine de a destabiliza situaţia politică şi socială în Rusia"

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a cerut, Miercuri, să fie dat un ''răspuns sever'' serviciilor străine care încearcă, potrivit lui, să destabilizeze Rusia prin ajutorul acordat regimului de la Kiev, informează AFP."Regimul de la Kiev, cu susţinerea directă a serviciilor speciale străine, a luat calea metodelor teroriste, practic a terorismului de stat", a declarat Vladimir Putin, într-o înregistrare video prilejuită de Ziua agenţilor de securitate publică. "Acestea sunt acte de sabotaj împotriva unor obiective civile, împotriva infrastructurii de transport şi energetice, atentate împotriva cetăţenilor civili şi reprezentanţilor autorităţilor", a continuat Putin.
Numeroase sabotaje asupra căilor ferate în Rusia şi atacuri cu drone atribuite regimului ucrainean au fost semnalate după ce Moscova şi-a lansat ofensiva împotriva Ucrainei, în Februarie 2022. "Trebuie să se pune capăt de o manieră severă tentativelor serviciilor speciale străine de a destabiliza situaţia politică şi socială în Rusia", a subliniat Vladimir Putin. "Serviciile de securitate nu au sarcini uşoare. Însă aveţi tot potenţialul necesar, toate posibilităţile pentru a asigura securitatea statului, a societăţii, a cetăţenilor noştri", a conchis Vladimir Putin. 

Xi Jinping: "Menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor între China şi Rusia este o alegere strategică”  

Preşedintele chinez, Xi Jinping, a declarat, Miercuri, că întreţinerea de relaţii apropiate cu Rusia constituie o "alegere strategică" şi a îndemnat la aprofundarea în continuare a cooperării bilaterale, cu prilejul unei întîlniri la Beijing cu premierul rus Mihail Mişustin, relatează AFP. "Menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor între China şi Rusia este o alegere strategică făcută de amîndouă părţile, bazată pe interesele fundamentale ale popoarelor noastre", a afirmat Xi Jinping, potrivit canalului de stat chinez CCTV.

”Cele două ţări trebuie să-şi intensifice constant efectele pozitive ale relaţiilor lor politice la nivel înalt şi să-şi aprofundeze cooperarea în domeniile economiei, comerţului, energiei, conectivităţii şi în alte sectoare", a adăugat acesta.

Relaţiile sino-ruse s-au menţinut şi chiar s-au întărit după invazia rusă din Ucraina din Februarie 2022, în pofida sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi a avertismentelor grupului G7 al celor mai puternice economii la adresa statelor care contribuie la efortul de război rus.

Zelenski respinge negocierile cu o Rusie „arogantă”. Șoigu i-a prezentat lui Putin un raport în stil sovietic  

Volodimir Zelenski respinge negocierile cu o Rusie „arogantă” și anunță dotarea Armatei ucrainene cu un milion de drone de-a lungul anului viitor, arme devenite cruciale pe cîmpul de luptă din Ucraina. Liderul de la Kiev este convins că SUA nu vor „trăda” și salută rolul României „rezonabile” în salvarea fermierilor ucraineni, în contextul blocadei la care s-au dedau camionagii și agricultorii polonezi. În Rusia, Serghei Șoigu i-a prezentat lui Putin un raport demn de triste amintiri sovietice în care Armata rusă este prezentată ca fiind „cea mai pregătită de lupte din lume”.

Vladimir Putin se străduiește cu disperare să înfrîngă Ucraina pe șase fronturi, în asalturi sinucigașe, în care Rusia pierde aproximativ 1.000 de soldați pe zi

Kremlinul pare să fi pierdut peste 340.000 de soldați de la începutul invaziei din Ucraina, scrie The Sun. La sfîrșitul săptămînii trecute, șase puncte cheie de pe front au fost bombardate intens, în timp ce forțele ruse vizau Kupiansk, Liman, Bahmut, Avdiivka, Marinka și Zaporojie. Peste 100 de lupte sîngeroase au avut loc în doar o zi, cu peste 1.250 de morți într-o singură zi și 930 în ziua precedentă, potrivit statisticilor Statului Major General al Ucrainei.

Potrivit acestor cifre, pierderile totale ale trupelor ruse într-un bombardament de trei zile ajung la 3.270 de militari. Forțele ruse ar fi pierdut zeci de mii de tancuri, vehicule blindate, sisteme de rachete, aeronave, nave, submarine și drone, alături de zeci de mii de soldați. Ministrul rus al Apărării, Sergei Shoigu, a declarat că țara își mărește dimensiunea forțelor armate la peste un milion de oameni.

În urmă cu doar cîteva zile, au apărut imagini cu un avion de vînătoare rus doborît de propriile rachete ale lui Putin, iar soțiile și prietenele soldaților ruși i-au cerut dictatorului să "meargă pe front singur și să moară".

Pentru anul 2024, FMI estimează că Ucraina are nevoie de 37,3 miliarde de dolari ajutor financiar extern

Ucraina are nevoie anul viitor de un ajutor de 37,3 miliarde de dolari (peste 34 de miliarde de euro) pentru menţinerea stabilităţii financiare, potrivit unei estimări a Fondului Monetar Internaţional (FMI) publicate Miercuri de Ministerul ucrainean de Finanţe, relatează agenţia EFE. Sosirea "la timp" a ajutorului financiar oferit Ucrainei de partenerii internaţionali este "vitală" pentru a menţine pe linia de plutire economia acestei ţări în timp ce continuă agresiunea militară rusă, a subliniat ministrul ucrainean de Finanţe, Serhii Marcenko.

Ucraina încheie anul 2023 într-o stare de incertitudine asupra ajutorului financiar promis de acum înainte de SUA şi UE. În SUA, un nou pachet de asistenţă financiară de 61,4 miliarde de dolari destinat Ucrainei şi pentru care preşedintele democrat Joe Biden a cerut aprobarea Congresului este în continuare blocat de republicani, care le cer democraţilor, în schimbul aprobării lui, sporirea măsurilor împotriva migraţiei ilegale.
În acest timp, nici UE nu a reuşit să aprobe un nou ajutor financiar pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro pentru următorii patru ani cerut de Comisia Europeană, după ce Ungaria s-a opus la summitul european de săptămîna trecută, dar discuţiile vor continua şi un nou summit este convocat pentru 1 Februarie.

Ministrul ucrainean de Finanţe a mai menţionat că suma ajutorului financiar extern de care ţara sa are nevoie anul viitor a scăzut cu aproximativ 4 miliarde de dolari faţă de estimările anterioare, în urma "măsurilor de maximizare a veniturilor la buget, activării pieţei interne a creditelor" şi diminuării unor cheltuieli publice. Ministrul Serhii Marcenko a subliniat că Ucraina are nevoie de asistenţă externă pentru acoperirea cheltuielilor sociale, întrucît bugetul este axat pe acoperirea cheltuielilor militare.