Josep Borrell s-a declarat îngrozit de numărul mare de victime din bombardamentul asupra taberei de refugiaţi Jabalia

Înaltul Reprezentant pentru politica externă a Uniunii Europene, Josep Borrell (foto), s-a declarat, Miercuri, "îngrozit" de numărul mare de victime în urma bombardării de către Israel a taberei de refugiaţi Jabalia din Gaza şi a făcut apel la părţile combatante să respecte regulile internaţionale de război, relatează Reuters.

"Pornind de la poziţia clară a Consiliului UE, conform căreia Israelul are dreptul de a se apăra, în conformitate cu dreptul umanitar internaţional, şi asigurînd protecţia tuturor civililor, sunt îngrozit de numărul mare de victime în urma bombardamentului Israelului asupra taberei de refugiaţi din Jabalia", a declarat Borrell, într-o postare pe X.

"Legile războiului şi ale umanităţii trebuie să se aplice întotdeauna, inclusiv atunci cînd este vorba de asistenţă umanitară", a mai spus Borrell.

Oficiali palestinieni din domeniul Sănătăţii au declarat că cel puţin 50 de palestinieni au fost ucişi în urma loviturilor aeriene israeliene care au lovit, Marţi, tabăra de refugiaţi Jabalia, foarte populată, aflată în Nordul Gaza.

Israelul a declarat că prin atacul său a ucis un lider Hamas care a coordonat asaltul asupra Israelului de luna trecută.

Săptămîna trecută, liderii UE au solicitat o pauză în bombardamentele israeliene şi în atacurile cu rachete ale Hamas, pentru a permite accesul ajutorului umanitar în Gaza, prin coridoare sigure, declarîndu-se profund îngrijoraţi de deteriorarea situaţiei umanitare din zonă.

ONU şi alţi oficiali umanitari au declarat că civilii din enclava palestiniană asediată se confruntă cu o catastrofă în materie de sănătate publică, spitalele luptîndu-se să trateze victimele care se înmulţesc exponenţial, în timp ce alimentarea cu energie electrică se opreşte.

"Cu fiecare zi care trece, pe măsură ce situaţia devine din ce în ce mai gravă, acest lucru este mai urgent ca niciodată", a declarat Borrell, care a repetat apelul de săptămîna trecută. "Siguranţa şi protecţia civililor nu este doar o obligaţie morală, ci şi una legală", a punctat el.

Comentarii similare cu cel al lui Josep Borrell au făcut şi miniştrii de Externe din Spania, Portugalia şi Irlanda, notează The Guardian.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins apelurile internaţionale pentru o "pauză umanitară" în lupte, spunînd că Hamas va profita de orice armistiţiu.

Miercuri, tabăra de refugiaţi Jabalia din Gaza a fost lovită masiv de o explozie, pentru a doua zi consecutiv

O explozie masivă a zguduit Miercuri tabăra de refugiaţi Jabalia din Gaza, pentru a doua zi consecutiv, distrugînd mai multe clădiri, potrivit Hamas, relatează CNN şi Associated Press.

O înregistrare video de la locul exploziei de Miercuri, arată pagube masive în jurul unui crater adînc în cartierul Falluja din Jabalia. Oamenii sunt văzuţi săpînd printre dărîmături în căutarea victimelor, notează CNN.

Apărarea Civilă din Gaza, aflată sub controlul Hamas, a declarat că multe persoane au murit în atac şi că "un număr mare" de victime a rămas sub dărîmături în ceea ce a descris drept un "al doilea masacru" în tabăra de refugiaţi.

Guvernul condus de Hamas în Gaza afirmă că loviturile aeriene israeliene au lovit blocuri de apartamente. Televiziunea Al-Jazeera, una dintre puţinele instituţii media care încă mai transmit din Nordul Gaza, a difuzat videoclipuri cu zona devastată în care se văd mai mulţi răniţi, printre care şi copii, care sunt aduşi la spitalul din apropiere. Bilanţul exact nu era încă stabilit. Videoclipurile difuzate de Al-Jazeera arată scene aproape identice cu cele din ziua precedentă, cu zeci de oameni care sapă printre dărîmăturile clădirilor cu mai multe etaje puse la pămînt de explozie, în căutarea supravieţuitorilor.

Armata israeliană a efectuat, Marţi, raiduri aeriene în Jabalia, într-o zonă apropiată de Falluja. Medicii au declarat că au existat sute de victime – morţi şi răniţi. Videoclipurile văzute Marţi de CNN arată şiruri lungi de cadavre în faţa spitalului indonezian din regiune, cea mai apropiată unitate medicală de tabăra Jabalia.

Bilanţul loviturilor de Marţi rămîne necunoscut, deşi directorul spitalului din apropiere a declarat că sute de persoane au fost ucise sau rănite.

Israelul a declarat că aceste lovituri au ucis zeci de militanţi şi au distrus tunelurile militanţilor de sub clădiri. Armata israeliană a declarat că loviturile de Marţi l-au vizat şi ucis pe Ibrahim Biari, care ar fi fost unul dintre comandanţii Hamas responsabili de atacul din 7 Octombrie asupra Israelului, soldat cu peste 1.400 de morţi şi sute de persoane luate ostatice.

În urma unui atac cu drone ruseşti, o rafinărie de petrol a fost lovită, iar liniile electrice şi feroviare au fost avariate în centrul Ucrainei

Un atac cu drone ruseşti a incendiat rafinăria de petrol de la Kremenciuk, în centrul Ucrainei, şi a întrerupt alimentarea cu energie electrică în trei sate, în timp ce resturile căzute de la dronele doborîte au avariat liniile de cale ferată într-o regiune din apropiere, au declarat, Miercuri, autorităţile, relatează Reuters.

Incendiul de la rafinărie, pe care Moscova a vizat-o de mai multe ori în timpul războiului şi despre care Kievul spune că nu este operaţională, a fost stins rapid, a declarat Filip Pronin, şeful administraţiei militare din regiunea Poltava. Amploarea pagubelor nu este clară.

Forţele aeriene ucrainene au declarat că apărarea aeriană a doborît 18 din cele 20 de drone şi o rachetă lansate de Rusia în timpul nopţii înainte ca acestea să ajungă la ţinte, un atac ce a urmărit să lovească infrastructura militară şi critică.

"Punctul central al atacului a fost regiunea Poltava, care a fost atacată în mai multe valuri", a declarat purtătorul de cuvînt al Forţelor Aeriene, Iuri Ihnat, la televiziunea naţională.

Trei sate din regiunea Poltava au rămas fără alimentare cu energie electrică după ce au fost avariate linii electrice şi o instalaţie de infrastructură, a anunţat Ministerul Energiei. "Zece persoane juridice şi aproape 500 de consumatori casnici au fost deconectaţi", a precizat acesta.

Liniile electrice feroviare au fost avariate de căderi de resturi în regiunea centrală Kirovohrad, dar pagubele au fost reparate rapid, a precizat guvernatorul Andri Raikovici.

Armata ucraineană a declarat că Rusia a efectuat un alt atac cu rachete asupra regiunii Poltava şi a Sudului regiunii Odesa şi, ulterior, în dimineaţa zilei de Miercuri, două rachete fiind doborîte în regiunea Odesa.

Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent aceste informaţii, iar din partea Rusiei nu a existat deocamdată nici un comentariu.

Șeful Hamas acuză Israelul de ”masacre” pentru a-şi ascunde ”înfrîngerea răsunătoare”

Liderul mişcării islamiste palestiniene, Ismail Haniyeh, a acuzat, Miercuri, într-un mesaj video, Israelul de faptul că comite ”masacre” pentru a-şi ascunde ”înfrîngerea răsunătoare”, relatează AFP.

Ostaticii din Fîşia Gaza au aceeaşi soartă ca palestinienii – ”moartea şi distrugerea” –, a declarat Ismail Haniyeh, refugiat în Qatar.

Liderul Hamas ameninţă că ”nu va exista stabilitate” în regiune fără ”libertatea şi independenţa palestinienilor”.

El îndeamnă, în acest mesaj video, la proteste în Occident, care să exercite presiuni asupra decidenţilor.

El le cere negociatorilor să oprească ”masacrul”.

Președintele Franței a declarat că se va reorienta, dincolo de politică, după expirarea mandatului

Emmanuel Macron a anunţat, Miercuri, că va face probabil ''ceva complet diferit'' de politică după 2027, după zece ani în funcţia de preşedinte al Franţei, informează AFP.

''Este probabil să fac ceva complet diferit cînd voi termina, în 2027, la capătul a două mandate de preşedinte al Republicii”, a spus Macron în timpul unei întîlniri cu studenţi de la Universitatea din Astana. ''Dar voi fi fericit că mi-am servit ţara timp de zece ani în calitate de preşedinte. Şi această oportunitate ar putea fi a voastră'', a insistat el.

Încurajîndu-i pe studenţii kazahi să se ''implice în viaţa politică şi în opţiunile publice'', şeful statului francez a afirmat că ''politica nu este exclusivitatea unei mîini de oameni''.

''În democraţie, viaţa publică este a voastră. Sunt, aşadar, responsabilitatea şi datoria voastre şi cred că este o experienţă magnifică'', a continuat Emmanuel Macron.

''Vă spun acest lucru întrucît nu eram membru al unui partid politic, nu eram un om politic, cu cîteva luni înainte de a fi ales preşedinte' în 2017”, a subliniat Macron, care a fost secretar general adjunct al Palatului Elysée în perioada 2012-2014, apoi ministru al Economiei (2014-2016), înainte de a participa la scrutinul prezidenţial francez din 2017.

În timpul discuţiei de 50 de minute cu studenţii kazahi, şeful statului francez a apărat politica sa de echilibru între ''libertate şi ordine'', insistînd pe necesitatea ''păstrării spiritului rezistenţei'' chiar şi atunci cînd acţiunea sa este ''impopulară''

''Este nevoie de două'', stînga şi dreapta, ''nu se poate merge cu un singur picior'', a spus el, citîndu-l pe generalul Charles de Gaulle, potrivit căruia ''stînga este mişcarea, dreapta este ordinea''.

Preşedintele francez a enunţat ''cele trei principii de acţiune ale sale: a explica lucrurile, a rezista în acţiune şi a fi ataşat de rezultate''.

''Este vorba despre a explica de fiecare dată, de a spune lucrurile cînd le pot face, inclusiv cînd ele sunt impopulare'', a subliniat el, referindu-se la dificila reformă a pensiilor adoptată în Primăvara acestui an.

''Apoi trebuie să rezişti în acţiune şi să ai spirit de rezistenţă chiar şi atunci cînd acest lucru este impopular, pentru că nu trebuie cedat în faţa demagogiei. În fine, este important să fii ataşat de rezultate, de fapte, şi să vezi dacă asta schimbă cu adevărat viaţa oamenilor'', a încheiat preşedintele francez. (AGERPRES)

Iranul se dă bățos și spune că ar putea interveni în conflictul dintre Israel şi Gaza

Iranul a dat de înţeles, Miercuri, că ar putea interveni în conflictul dintre Israel şi Gaza dacă nu se ajunge, în curînd, la o încetare a focului, întrucît consideră întreaga regiune drept "casa sa”, informează EFE.

Ministrul iranian de Externe, Hossein Amir-Abdollahian, a făcut, în acest sens, o ameninţare voalată, în timpul unei vizite în Turcia: "Aceasta este regiunea noastră, casa noastră, şi nu vom aştepta permisiunea nimănui pentru a ne ocupa de ceea ce se întîmplă la noi acasă", conform agenţiei de presă citate.

În acelaşi timp, Turcia a acuzat Uniunea Europeană că "nu vrea să audă de o încetare a focului şi că dă mînă liberă Israelului în războiul său împotriva organizaţiei islamiste Hamas în Fîşia Gaza”.

"Lucrăm pentru o încetare a focului şi pentru livrarea de ajutoare umanitare. Dar UE nu vrea să audă de o încetare a focului. Nu face nimic pentru ajutorul umanitar", a declarat ministrul turc de Eexterne, Hakan Fidan, într-o conferinţa de presă comună cu omologul său iranian, Hossein Amir-Abdollahian, aflat în vizită oficială la Ankara.
Cu această ocazie, şefii diplomaţiei Turciei şi Iranului au lansat un apel la organizarea unei conferinţe internaţionale pentru a se evita un război regional, relatează France Presse.

"Preşedintele Iranului a propus o reuniune cu liderii regionali, cu ţările islamice şi arabe cît mai repede posibil pentru a se pune capăt războiului în Gaza”, a declarat ministrul de Externe iranian.

"Nu dorim ca tragedia umană din Gaza să se transforme într-un război ce ar putea afecta ţările din regiune", a subliniat Hossein Amir-Abdollahian.

"Ţările din regiune trebuie să-şi asume responsabilităţi. În caz contrar, această spirală a violenţei va continua în regiune", a insistat, la rîndul său, ministrul de Externe turc, Hakan Fidan, exprimîndu-şi îngrijorarea.

"Suntem îngrijoraţi de propagarea conflictului. Am discutat despre aceasta cu fratele nostru iranian, potrivit căruia există indicii puternice că alte elemente armate din regiune ar putea să intervină în conflict dacă condiţiile nu se schimbă", a avertizat Fidan.
"O încetare a focului şi pacea sunt mai esenţiale ca niciodată", a adăugat el.

Bosnia-Herţegovina trebuie să facă parte din UE, însă nu va fi posibil fără reforme

Bosnia-Herţegovina are o perspectivă europeană în cazul în care va implementa reformele aşteptate, a declarat, Miercuri, la Sarajevo, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează agenţia de presă croată HINA.

Preşedinta Executivului european şi-a încheiat turneul în state din Balcanii de Vest în Bosnia, unde s-a întîlnit, separat, cu membrii Preşedinţiei Denis Becirovic şi Zeljka Cvijanovic, precum şi cu preşedinta Consiliului de Miniştri, prim-ministrul Borjana Kristo.
Viitorul Bosniei-Herţegovina este în Uniunea Europeană, a subliniat von der Leyen în faţa presei, după convorbiri, adăugînd că UE susţine ferm calea europeană pentru această ţară.

Bosnia-Herţegovina a primit statutul de ţară candidată la UE la sfîrşitul anului trecut, după o aşteptare de şase ani, iar oficiali bosniaci speră ca începerea negocierilor de aderare să poată fi aprobată înainte de sfîrşitul anului în curs, în pofida disputelor interne care au încetinit reformele.

Camera reprezentanţilor a Parlamentului bosniac a adoptat, Marţi, o rezoluţie în care cere organismelor UE să lanseze negocierile de aderare.

Acum, Bruxelles-ul se aşteaptă ca Bosnia să facă progrese importante în implementarea a 14 reforme, a notat, Miercuri, Ursula von der Leyen, insistînd că Sarajevo nu trebuie să permită nici un regres, mai ales în ce priveşte statul de drept şi reformele fundamentale.

Noul plan de creştere în valoare de 6 miliarde de euro pentru Balcanii de vest, anunţat luni, este cea mai bună dovadă a sprijinului clar al UE pentru întreaga regiune, dar alocarea acestor fonduri depinde de implementarea reformelor, cum depinde şi de cît va continua să dispună Oficiul Înaltului reprezentant de puteri executive în Bosnia, a notat ea.

De la sfîrşitul războiului intercomunitar din anii 1990, Bosnia este divizată în două entităţi, Republika Srpska şi Federaţia Croato-Musulmană, unite prin instituţii centrale slabe. Înaltul Reprezentant, mandatat să vegheze la respectarea Acordului de Pace de la Dayton (SUA, 1995), dispune de puteri discreţionare care îi permit să anuleze sau să impună legi şi să demită aleşi.

În Iulie, preşedintele Republicii Srpska (RS), Milorad Dodik, a promulgat o lege care respinge autoritatea Înaltului Reprezentant internaţional, în prezent germanul Christian Schmidt, în entitatea sîrbă a Bosniei. În Septembrie, Dodik a fost inculpat de un Tribunal din Sarajevo pentru respingerea autorităţii acestuia.

Prim-ministrul bosniac a asigurat, la rîndul său, Miercuri, că autorităţile bosniace sunt angajate la nivel maxim în direcţia reformelor, progresele fiind vizibile, iar problemele pot fi soluţionate prin dialog, întrucît integrarea europeană este un interes comun, asupra căruia există consens.

Borjana Kristo şi-a exprimat speranţa ca următorul raport al Comisiei Europene cu privire la progresul ţării sale, aşteptat pe 8 Noiembrie, să fie unul pozitiv. (AGERPRES)

Ucraina denunţă cel mai mare atac rusesc de la începutul anului: peste 100 de localităţi vizate

Ucraina a anunţat, Miercuri, că Rusia i-a bombardat peste 100 de localități în ultimele 24 de ore, cel mai mare număr într-un singur raid, de la începutul anului, relatează France Presse, citată de Agerpres.

Din Februarie 2022, cînd Rusia a invadat Ucraina, forţele ruse au tras milioane de obuze de artilerie asupra oraşelor şi satelor ucrainene situate în apropiere de liniile frontului, transformînd în ruine multe dintre ele în Estul ţării.

„În ultimele 24 de ore, inamicul a bombardat 118 de localităţi din zece regiuni. Este cel mai mare număr de localităţi vizate într-un singur raid de la începutul anului", a declarat, într-un mesaj postat pe reţele de socializare, ministrul de Interne ucrainean, Igor Klimenko. 

Vizată a fost, printre alte ținte, rafinăria din Kremenciuk (centru).

Lovirea ei a dus la declanşarea unui incendiu imens, la stingerea căruia au fost mobilizaţi peste 100 de pompieri. Aceştia s-au luptat timp de mai multe ore cu flăcările, a afirmat Klimenko, precizînd că atacul asupra rafinăriei nu s-a soldat cu victime.

Ucraina şi aliaţii săi occidentali exprimă temeri că Rusia şi-ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurilor energetice ale ţării înainte de venirea Iernii, aşa cum a făcut-o anul trecut.

Miercuri, forţele aeriene ucrainene au anunţat că au doborît 18 din cele 20 de drone ruseşti lansate pe parcursul nopţii trecute.

De cealaltă parte, Ministerul Apărării rus a anunţat că forţele sale au doborît două drone ucrainene în regiunile Briansk şi Kursk, la frontiera cu Ucraina.