Sfidător, amenințător sau disperat? Putin și-a lăsat filmată servieta nucleară

Vladimir Putin și-a lăsat servieta nucleară la vedere după o întînire avută, Miercuri, la Beijing cu Xi Jinping. Liderul chinez nu a condamnat agresiunea militară rusă în Ucraina, dar a declarat, în mod clar, că se opune folosirii armelor nucleare.

Imagini rare, după cum scrie Reuters, vin de la Beijing, unde Putin a permis să fie văzut însoțit de doi ofițeri din Marină purtînd valiza nucleară aflată la dispoziția sa.

Aceste imagini neobișnuite au fost surprinse după o întrevedere avută de liderul de la Kremlin cu gazda sa, Xi Jinping.

Cunoscută sub numele „Ceghet”, servieta nucleară trebuie să fie în permanență cu președintele Rusiei, dar este rareori filmată, notează Reuters.

Eli Cohen despre viitorul fîșiei Gaza: ”Teritoriul va scădea!”

Ministrul israelian de Externe, Eli Cohen, a declarat pentru Radioul Armatei: „La sfîrșitul acestui război, nu numai că Hamas nu va mai fi în Gaza, dar și teritoriul Gaza va scădea”, relatează Times of Israel.

Precizarea este o indicație a speculațiilor unor analiști conform cărora Armata israeliană (IDF) va încerca să formeze o zonă tampon în interiorul Gazei, pentru a proteja mai bine orașele de la granița de Sud ale Israelului, astfel încît acestea să nu fie expuse tipului de atac pe care Hamas l-a efectuat pe 7 Octombrie, arată sursa citată.

Șeful Forțelor de Apărare a Israelului (IDF) spune că războiul în curs împotriva grupării teroriste Hamas din Fîșia Gaza nu va fi scurt, mai ales dacă gruparea teroristă Hezbollah se va alătura în continuare luptei.

Șeful Statului Major al IDF, generalul Herzi Halevi, acuză și Hamas că „luptă ca animalele”, după masacrele din 7 Octombrie din Sudul Israelului. „Operăm conform regulilor. Suntem cu toții supărați, dar ne folosim capul. Luptăm cu hotărîre și rămînem oameni, spre deosebire de cealaltă parte, care luptă ca animalele”, le spune Halevi trupelor de la baza aeriană Tel Nof a Forțelor Aeriene Israeliene.

„Nu va fi scurt și poate chiar trebuie să extindem luptele, dacă se alătură un alt inamic. Dar vom ști cum să ne extindem”, spune el, referindu-se la atacurile repetate ale Hezbollah la granița de Nord din ultimele zile.

Avertismentul lui Putin cu privire la rachetele ATACMS livrate Kievului

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat, Miercuri, că livrarea de către SUA şi utilizarea de către Ucraina a unor rachete cu rază de acţiune lungă ATACMS nu vor schimba radical situaţia de pe front şi nu vor face decît să prelungească "agonia" Ucrainei, informează Reuters şi AFP.

"În primul rînd, aceasta provoacă, desigur, rău şi creează o ameninţare în plus. În al doilea rînd, noi vom putea, desigur, să respingem aceste atacuri. Războiul este război", a spus Vladimir Putin, în cadrul unei conferinţe de presă în timpul vizitei sale în China.

"Însă lucrul cel mai important este că aceste rachete nu vor schimba radical lucrurile pe linia de contact. Este imposibil, putem spune cu certitudine acest lucru. Aceasta este o altă eroare a SUA, din mai multe motive", a afirmat Putin.

"Pentru Ucraina, nu va fi nimic bun. Agonia va fi prelungită", a adăugat preşedintele rus.

De asemenea, potrivit lui Vladimir Putin, livrarea de ATACMS (Army Tactical Missile Sistem) Ucrainei arată că "SUA sunt din ce în ce mai implicate în acest conflict".

Ucraina a anunţat, Marţi, că a folosit cu succes, pentru prima dată, aceste rachete cu o rază de acţiune ce poate ajunge la 165 de km şi pe care SUA i le-au livrat în cel mai mare secret.

Kievul cerea de luni de zile aceste rachete, pentru a putea distruge de departe liniile din spatele frontului şi de aprovizionare ruse, în Sudul şi Estul Ucrainei, crescînd astfel şansele de succes pentru contraofensiva ucraineană în curs pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia.

Vladimir Putin susţine că această contraofensivă ucraineană lansată Primăvara este un eşec şi că forţele ruse sunt cele care îşi îmbunătăţesc poziţiile.

Ucraina afirmă, la rîndul său, că avansează, însă cîştigurile sale teritoriale sunt reduse şi lente, pentru că Occidentul tergiversează prea mult în a-i livra armamentul de care are nevoie, lăsînd astfel ruşilor timpul de a construi linii de apărare redutabile.

După bombardarea spitalului din Gaza, protestele arabilor se multiplică

Mai multe atacuri ale protestatarilor împotriva Ambasadelor Israelului şi SUA au fost raportate în diferite părţi ale lumii, după bombardarea unui spital din Gaza, soldat cu sute de morţi, în contextul conflictului în curs de desfăşurare între autorităţile israeliene şi gruparea islamistă Hamas, relatează EFE, conform Agerpres.

Cele mai mari manifestaţii au avut loc la Istanbul, Turcia, unde o mulţime purtînd steaguri şi pancarte pro-palestiniene s-a adunat, Marţi seară, în faţa Consulatului izraelian, şi apoi a intrat în incinta acestuia, după ce a spart o baricadă a Poliţiei. Agenţia turcă de ştiri de stat Anadolu a arătat demonstranţi fluturînd steaguri palestiniene şi scandînd "Jos Israelul!".

Incidente au avut loc, de asemenea, la Ambasada SUA din Beirut, Liban, la Ambasada SUA din Irak, la Ambasada israeliană din Iordania, la Ambasada Franţei din Teheran, Iran, şi la Ambasada Regatului Unit din aceeaşi ţară.

În suburbiile sudice ale capitalei libaneze, Beirut, controlate de Hezbollah, mii de persoane s-au adunat pentru un protest, fluturînd steaguri ale Hezbollah, palestiniene şi libaneze, scandînd "Moarte Americii" şi cerînd ca Tel Aviv-ul să fie bombardat.

''Această entitate (Israelul), după cum ştim foarte bine, este construită pe fundaţia masacrelor'', a declarat, la miting, Hesham Safieddine, un înalt responsabil al Hezbollah.

În centrul Beirutului, Poliţia a folosit gaze lacrimogene şi tunuri de apă împotriva demonstranţilor care aruncau cu proiectile, în timp ce un protest în apropierea Ambasadei SUA, la Nord de Beirut, a devenit violent, potrivit unor imagini difuzate de televiziunea libaneză al-Jadeed.

În Iran, agenţia de ştiri de stat IRNA a arătat o mulţime la Teheran scandînd "Jos Israelul". Guvernul iranian a decretat Miercuri zi de doliu. Purtătorul de cuvînt al Ministerului iranian de Externe a condamnat ferm atacul şi a dat vina pe Israel. Mulţimile au mărşăluit în faţa Ambasadei britanice fluturînd steaguri palestiniene. Au existat, de asemenea, proteste în faţa misiunii franceze.

La Amman, demonstranţii au încercat să atace Ambasada israeliană, a informat agenţia oficială de ştiri Petra din Iordania. Surse de securitate iordaniene au negat relatările conform cărora clădirea a fost luată cu asalt. Protestatarii au fost îndepărtaţi din zonă, au spus sursele. Video de pe reţelele de socializare au arătat protestatari strigînd înspre Ambasadă.

La Tunis, capitala Tunisiei, sute de persoane au protestat în faţa Ambasadei franceze după incident, a informat agenţia de stat TAP. În Bagdad, Irak, sute de oameni s-au adunat în centrul oraşului, potrivit martorilor oculari.

Proteste au avut loc și la Ambasada Israel din Egipt.

Israelul face concesii după vizita lui Biden

O declarație a biroului premierului israelian spune că Israelul „nu va zădărnici aprovizionarea umanitară din Egipt, atîta timp cît vor fi doar hrană, apă și medicamente pentru populația civilă din Sudul Fîșiei Gaza”. Comunicatul apare imediat după anunțul similar făcut de către președintele american Joe Biden, la o conferință de presă.

Dar „nu va permite nici un ajutor umanitar de pe teritoriul său către Fîșia Gaza atîta timp cît ostaticii noștri nu vor fi returnați”, se adaugă în declarație.

„În lumina cererii președintelui Biden, Israelul nu va bloca livrările de ajutor umanitar, atîta timp cît acestea constau în apă, alimente și medicamente pentru populația civilă din Sudul Fîșiei Gaza și atîta timp cît ajutorul nu ajunge la Hamas”, se spune în comunicat.

Americanii nu sunt de acord cu rezoluția ONU prin care se solicită ajutor pentru Gaza

SUA au respins o rezoluție a ONU care ar fi condamnat atacurile Hamas împotriva Israelului și toate violența împotriva civililor, îndemnînd în același timp să acorde ajutor umanitar cetățenilor din Gaza, relatează Al Jazeera.

Votul în Consiliul de Securitate al celor 15 membri a fost de 12 voturi pentru, SUA împotrivă și două abțineri. Se consideră că o rezoluție nu e adoptată dacă un membru permanent al Consiliului de Securitate și-a exercitat dreptul de veto.

Ambasadorul SUA, Linda Thomas-Greenfield, a declarat, după vot, că președintele Joe Biden se află în regiune, angajîndu-se în diplomație „și avem nevoie de această diplomație să se desfășoare”, relatează AP. De asemenea, ea a criticat rezoluția pentru că nu a spus nimic despre dreptul Israelului la autoapărare.

Înainte de votul asupra rezoluției la solicitarea Braziliei, reprezentanții Consiliului au respins două amendamente ale Rusiei, unul care cere o „încetare a focului umanitar”, iar celălalt condamnînd atacurile nediscriminate asupra civililor și „bunurilor civile” din Gaza, care includ spitale și școli.

Rusia a propus două amendamente la rezoluția din Brazilia. Unul cere o „încetare a focului umanitar”. Celălalt ar condamna atacurile fără discernămînt asupra civililor și atacurile asupra „obiectelor civile” din Gaza, cum ar fi spitalele și școlile, care privează oamenii de mijloacele de supraviețuire.

Brazilia deține președinția Consiliului de Securitate în această lună.

Rusia, Emiratele Arabe Unite și China au cerut o sesiune de urgență, la care șeful politic al ONU Rosemary DiCarlo și reprezentantul ONU pentru Orientul Mijlociu, Tor Wennesland, urmau să informeze reprezentanții Consiliului.

Macron îi garantează lui Zelenski sprijinul europenilor, în pofida multiplicării crizelor

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, l-a asigurat, Miercuri, pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, că revenirea conflictului israeliano-palestinian în centrul atenţiei internaţionale nu va afecta sprijinul europenilor pentru Ucraina, relatează AFP, în preluare Agerpres.

"Multiplicarea crizelor nu va slăbi în nici un fel sprijinul francez şi european pentru Ucraina, care va rămîne atît timp cît va fi necesar", a subliniat preşedintele francez, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său ucrainean, a indicat Elysée.

Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre capacităţile militare ale Ucrainei, care se aşteaptă la o nouă campanie de bombardamente ruse, în timpul Iernii, şi despre "nevoile" acesteia pe măsură ce se apropie acest sezon, au indicat cele două Preşedinţii.
Şeful statului ucrainean a subliniat, pe platforma X, că ţara sa acordă "o mare importanţă ajutorului militar al Franţei", care a furnizat în special tunuri de artilerie Caesar şi a promis rachete SCALP cu rază lungă de acţiune.

Cei doi şefi de stat au "făcut, de asemenea, un bilanţ al iniţiativei de pace ucrainene şi al problemelor legate de securitatea alimentară", a menţionat Elysée.

Ei au discutat în special despre coridorul Mării Negre destinat exporturilor de cereale pe care Ucraina vrea sa-l instituie în pofida blocadei ruse.

Rezoluţia care condamna războiul dintre Hamas şi Israel a fost respinsă de către Consiliul de Securitate al ONU

Consiliul de Securitate al ONU a respins, Miercuri, o rezoluţie care condamna războiul dintre Hamas şi Israel, în special "atacurile teroriste odioase" ale mişcării islamiste palestiniene, şi cerea, totodată, "pauze" umanitare în acest conflict pentru a permite accesul ajutorului umanitar în Fîşia Gaza, relatează AFP, Reuters şi dpa.
Din cele 15 state membre ale Consiliului, 12 au votat în favoarea textului propus de Brazilia, două s-au abţinut – Rusia şi Marea Britanie –, în timp ce Statele Unite Americii, care este unul dintre cei cinci membri permanenţi, au votat împotrivă, ceea ce este suficient pentru respingerea rezoluţiilor.

Washingtonul îşi protejează în mod tradiţional aliatul Israel de orice acţiune a Consiliului de Securitate, notează Reuters.

Miercuri, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel la o încetare imediată a focului în scop umanitar, pentru a permite eliberarea ostaticilor şi accesul ajutorului umanitar în Gaza.

Proiectul de rezoluţie cerea Israelului, fără a-i menţiona numele, să-şi retragă ordinul de transfer al civililor şi personalului ONU din Gaza în Sudul enclavei, condamna toate violenţele şi ostilităţile împotriva civililor, toate actele de terorism şi solicita eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor ostaticilor.

Consiliul de Securitate al ONU a respins anterior două amendamente depuse de Rusia la proiectul Braziliei, care prezidează Consiliul în luna Octombrie.

Luni seara, Moscova a prezentat propriul text, respins ferm de trei membri permanenţi – SUA, Franţa şi Marea Britanie – şi de Japonia. (AGERPRES)

Cancelarul Germaniei a decis întărirea măsurilor de securitate la instituţiile evreieşti din Germania

Cancelarul german, Olaf Scholz, a anunţat, Miercuri, întărirea măsurilor de securitate la instituţiile evreieşti din Germania, după o tentativă de atac la o sinagogă din Berlin care a fost vizată mai devreme în cursul zilei de cocteiluri Molotov, a consemnat dpa.

"Este foarte clar că nu vom accepta niciodată atacuri împotriva instituţiilor evreieşti", a declarat Scholz presei la Cairo, unde avea prevăzute întrevederi cu lideri egipteni.

Cancelarul german a adăugat că s-a simţit indignat de atac şi de informaţiile privind scandarea de sloganuri antisemite la manifestaţii pro-palestiniene neautorizate desfăşurate la Berlin şi a asigurat că marea majoritate a germanilor simt la fel.

El a insistat că atacurile, violenţele, revoltele sau protestele cu sloganuri antisemite sunt inacceptabile în Germania.

”Autorităţile trebuie să restricţioneze demonstraţiile ilegale şi Poliţia trebuie să protejeze instituţiile evreieşti, şi vom face acest lucru", a mai spus cancelarul german.

Atacul cu dispozitive incendiare de Miercuri a provocat groază şi indignare în rîndul comunităţii evreieşti din capitala Germaniei. Sticlele au explodat şi au ars, însă nu au deteriorat clădirea şi nu au provocat răniţi.

Ofiţeri de Poliţie desemnaţi să asigure securitatea centrului evreiesc au fost prezenţi în timpul tentativei de incendiere, însă nu au reuşit să-i aresteze pe atacatori.

Atacul a avut loc la cîteva ore după ce Poliţia din Berlin s-a confruntat cu protestatari în timpul unor demonstraţii pro-palestiniene neautorizate din capitala germană, organizate după explozia devastatoare produsă la un spital din Fîşia Gaza care a ucis sute de oameni. (AGERPRES)

Dictatorul de la Kremlin a decis patrularea permanentă a aviaţiei ruse echipate cu rachete hipersonice deasupra Mării Negre

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, Miercuri, că aviaţia rusă va desfăşura acţiuni de patrulare permanentă cu avioane MiG-31 echipate cu rachete hipersonice Kinjal deasupra Mării Negre, ceea ce va permite Moscovei să controleze zona Mediteranei, informează agenţia EFE.

"Ceea ce anunţ acum nu este o ameninţare. La ordinul meu, Forţele Aerospaţiale încep să patruleze în mod permanent zona neutră a spaţiului aerian deasupra Mării Negre", a declarat Putin, la o conferinţă de presă la Beijing, după o întrevedere cu omologul său chinez Xi Jinping.

El a precizat că în aceste misiuni aviaţia rusă va folosi avioane de vînătoare MiG-31 "echipate cu sisteme Kinjal", care "au o rază de acţiune de peste 1.000 de kilometri".
Preşedintele rus a adăugat că desfăşurarea avioanelor supersonice MiG-31 în zona Mării Negre va permite aviaţiei ruse să controleze zona Mediteranei, care, în prezent, este scena unei escaladări în conflictul dintre Israel şi gruparea islamistă Hamas.

"Am avertizat că aceasta nu este o ameninţare, dar noi vom efectua un control vizual, un control cu ajutorul armamentului asupra a ceea ce se întîmplă în Marea Mediterană", a explicat liderul de la Kremlin, răspunzînd unei întrebări care îi sugera că statele occidentale ar putea considera o ameninţare ordinul său privind noile patrule aeriene deasupra Mării Negre.

El a vorbit mai devreme despre acţiunile SUA în Ucraina, acuzînd Washingtonul că se implică tot mai mult în conflictul ruso-ucrainean. "Mai mult, toate acestea se întîmplă odată cu conflictul din Orientul Mijlociu, toate acestea escaladează atmosfera", a remarcat Putin. "Acum, ei au adus două portavioane în Mediterana", a continuat el, citat de agenţia TASS, referindu-se la cele două portavioane dislocate de SUA în Mediterana după atacul surpriză al grupării islamiste Hamas asupra Israelului.

Anunţul lui Putin despre lansarea misiunilor aviaţiei ruse echipate cu rachete Kinjal deasupra Mării Negre survine la o zi după ce preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Armata ucraineană a folosit în premieră rachete americane cu rază lungă de acţiune ATACMS şi a lovit astfel două aerodromuri ruseşti, dintre care unul se află pe coasta Mării Azov.