Aliaţi ai SUA din Siria sunt acuzați de Amnesty de crime de război împotriva deţinuţilor

Amnesty International a acuzat autorităţile autonome kurde susţinute de SUA din Nord-Estul Siriei că au comis "crime de război" în centrele şi taberele în care ţin închişi zeci de mii de presupuşi jihadişti şi rude ale acestora, relatează AFP.

Forţele conduse de kurzi s-au aflat în prima linie a luptei împotriva grupării jihadiste Stat Islamic (SI) în Siria în 2019 şi încă se bucură de sprijinul SUA. Cinci ani mai tîrziu, Amnesty susţine că autorităţile autonome kurde ţin închişi peste 56.000 de apropiaţi ai Statului Islamic sau persoane suspectate că aparţin organizaţiei în 24 de centre de detenţie şi în taberele al-Hol şi Roj, majoritatea "arbitrar şi pe termen nedeterminat".

Amnesty International a precizat, într-un raport, că deţinuţii "sunt supuşi unor încălcări sistematice şi mor în număr mare ca urmare a condiţiilor inumane de detenţie din Nord-Estul Siriei". Raportul se referă la "bătăi, poziţii dureroase, şocuri electrice, dispariţii forţate şi violenţe bazate pe criterii de gen".

"Autorităţile autonome comit crime de război cum ar fi tortura şi tratamentele crude şi, probabil, omoruri", a declarat Agnes Callamard, secretarul general al Amnesty. "Statele Unite sunt implicate în majoritatea componentelor sistemului de detenţie", a mai spus ea.

O investigaţie a AFP din Martie a evidenţiat suferinţa a peste 40.000 de persoane la al-Hol, jumătate dintre ei copii, în condiţii deplorabile, fără nici o perspectivă.

Printre cei reţinuţi se numără cetăţeni din Siria, Irak şi din alte 74 de ţări. Zeci de state refuză în continuare să-şi repatrieze cetăţenii, în detrimentul administraţiei autonome kurde, care consideră că al-Hol este "o bombă cu ceas".

"Încălcările comise (...) nu fac decît să întărească nemulţumirile şi echivalează cu nedreptatea sistematică", a avertizat Amnesty. "La fiecare 15 zile, ne scoteau în curte, dezbrăcaţi. Gardienii violau oamenii cu un băţ", a mărturisit un deţinut, citat în raport.

Ursula von der Leyen somează UE să se trezească şi să sporească producţia militară în faţa regimurilor autoritare

Europa trebuie "să se trezească" şi să-şi dezvolte capacitatea industrială în sectorul militar, în faţa ameninţărilor venite dinspre ţări autoritare precum Rusia sau Iran, a declarat Miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vorbind la Bruxelles, în timpul unei conferinţe la care un participant i-a perturbat discursul şi a acuzat-o că are pe mîini "sîngele copiilor palestinieni", relatează agenţiile AFP şi EFE.
"Este momentul ca Europa să se trezească pe planul apărării şi securităţii. (...) Ameninţarea războiului probabil că nu este iminentă, dar nu este imposibilă. Trebuie să fim pregătiţi pentru aceasta", a indicat Ursula von der Leyen la conferinţa pe teme de securitate şi apărare în faţa a numeroşi reprezentanţi din sectorul militar-industrial şi experţi în domeniu. Ea a invocat astfel drept argument şi atacul cu drone şi rachete asupra Israelului la care Iranul a recurs ca răspuns după atacul aerian asupra Consulatului său de la Damasc. Conform preşedintei Comisiei Europene, atacul iranian este "cea mai recentă declaraţie de intenţie a noii coaliţii a regimurilor autoritare", în rîndul cărora a inclus Iranul şi Rusia.

Comisia Europeană a propus o nouă strategie în materie de apărare pentru care a prevăzut o finanţare de 1,5 miliarde de euro destinată sectorului militar-industrial, reprezentanţii companiilor din acest sector considerînd-o insuficientă, la fel şi comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.

Chiar la începutul discursului, Ursula von der Leyen a fost întreruptă de un participant, care a acuzat-o că "sprijină genocidul din Fîşia Gaza". "Sîngele copiilor palestinieni este pe mîinile tale", a strigat către ea acel participant, care a fost evacuat imediat din sală. Preşedinta Comisiei Europene s-a remarcat prin susţinerea clară faţă de Israel în ofensiva pe care acesta a lansat-o în Fîşia Gaza pentru a anihila mişcarea Hamas după atacul acesteia asupra Israelului pe 7 Octombrie.

În Germania, un ofiţer de contrainformaţii este judecat pentru spionaj în favoarea Rusiei

Un ofiţer din Serviciul german de informaţii externe (BND), care este inculpat pentru presupus spionaj în favoarea Rusiei, a respins acuzaţiile Miercuri, în timpul procesului, relatează dpa, potrivit Agerpres. Procesul împotriva lui Carsten L., un oficial în vîrstă de 53 de ani care lucrează în BND din 2007, este în desfăşurare de cîteva luni, dar negarea acuzaţiilor în instanţă de către avocatul apărării marchează primele comentarii ale lui Carsten L. în acest dosar. ''Acuzatul nu a vrut să trădeze şi nu a trădat BND'', a declarat avocatul Johannes Eisenberg în faţa unui Tribunal din Berlin.
Procurorii susţin că Carsten L. a primit 450.000 de euro de la serviciul secret rus FSB în schimbul livrării unor secrete germane. În prezent el este judecat alături de omul de afaceri Arthur E., care ar fi acţionat drept curier pentru a duce documente la agenţi din FSB. Arthur E. a fost plătit pentru serviciile sale cu 400.000 de euro, potrivit procurorilor germani. Ambii bărbaţi se află în arest preventiv. Miercuri, avocatul lui Carsten L. a dezminţit că acesta a participat la întîlniri clandestine sau că a predat documente secrete. El a declarat că o sumă mare de bani confiscată dintr-un depozit bancar reprezintă economii private făcute de Carsten L. şi soţia sa, nu bani plătiţi de către ruşi. 

Rușii vor să cucerească Ceasiv Iar ca să-şi intensifice ofensiva în regiunea Doneţk

Forţele ruse au reuşit să pătrundă într-unul dintre cartierele din localitatea strategică Ceasiv Iar, de care se apropie şi trupele ruse dinspre Sud-Est şi Nord-Est, potrivit ultimului buletin zilnic privind evoluţia războiului al Centrului pentru strategii de apărare de la Kiev, citat de EFE, scrie Agerpres. Rusia utilizează zilnic între 20 şi 30 de bombe aeriene ghidate cu planare în această zonă a frontului, potrivit think tank-ului ucrainean. Această tactică menită să distrugă apărarea ucraineană aminteşte de cea folosită de Rusia în oraşul Avdiivka, acum ocupat de trupele Moscovei.

Situat la peste 12 km Vest de Bahmutul ocupat în regiunea Doneţk (Est), Ceasiv Iar avea o populaţie de aproximativ 12.000 de locuitori înainte de război şi este aşezarea situată la cea mai mare altitudine din zonă, ceea ce conferă trupelor care o controlează un avantaj faţă de inamic. Oraşul este, de asemenea, un nod de transport a cărui cucerire i-ar plasa pe ruşi într-o poziţie favorabilă pentru a cuceri Kostiantinivka, una dintre marile aglomerări urbane aflate încă în mîinile ucrainenilor în regiunea Doneţk, parţial ocupată de forţele ruse.

Purtătorul de cuvînt al Gărzii Naţionale ucrainene, Ruslan Muziiciuk, a avertizat că Rusia şi-a transferat rezervele pe care le desfăşurase pe frontul de la Lîman, în Nord-Est, în zona Ceasiv Iar, ceea ce arată importanţa pe care Rusia o acordă acestui obiectiv. Rusia a recîştigat iniţiativa pe linia frontului în Toamnă, după ce contraofensiva terestră ucraineană începută în Vară s-a împotmolit fără a obţine rezultatele scontate. De atunci, forţele ruse au înregistrat cîştiguri modeste, dar constante, profitînd de superioritatea lor în ceea ce priveşte personalul militar, muniţiile şi sistemele de artilerie. 

Un calcul al BBC estimează că numărul militarilor ruşi ucişi în Ucraina depăşeşte 50.000 

Numărul militarilor ruşi care au murit în războiul din Ucraina depăşeşte în prezent 50.000, potrivit unui calcul întocmit de BBC, citat de EFE. În cel de-al doilea an al invaziei Rusiei asupra Ucrainei, declanşată la 24 Februarie 2022, numărul morţilor a fost cu aproape 25% mai mare decît în primul an, potrivit serviciului în limbă rusă al BBC, care din 2022 contabilizează decesele cu ajutorul grupului independent Mediazona şi al voluntarilor. Cei care au participat la această numărătoare au analizat şi date din rapoarte oficiale, ziare şi reţele sociale.

Potrivit BBC, peste 27.300 de militari ruşi au murit în al doilea an de lupte, reflectînd modul în care victoriile teritoriale au avut costuri umane uriaşe. Ucraina a folosit formula de "maşină de tocat carne" pentru a descrie strategia Rusiei de a trimite valuri de soldaţi pentru a încerca să epuizeze forţele ucrainene şi să expună locurile în care se află acestea pentru a fi luate în vizor de artileria rusă. Numărul real al militarilor ruşi morţi este probabil mult mai mare, notează BBC, subliniind că analiza sa nu include decesele miliţienilor din Doneţk şi Lugansk, teritorii ocupate de ruşi din estul Ucrainei.

În ceea ce le priveşte, autorităţile ucrainene nu comentează de obicei cu privire la numărul morţilor pe cîmpul de luptă, deşi în Februarie preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că 31.000 de soldaţi ucraineni şi-au pierdut viaţa, însă şi în acest caz bilanţul real ar putea fi mult mai mare, scrie EFE.

Premierul israelian neagă acuzaţiile de foamete în Fîşia Gaza

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a dezminţit, Miercuri, orice ”acuzaţie” de foamete în Fîşia Gaza şi a reiterat ”dreptul” Israelului de a se ”proteja”, în cadrul unor întîlniri cu miniştrii de Externe britanic David Cameron şi german Annalena Baerbock, la Ierusalim, relatează AFP.

”În aceste întîlniri, premierul a insistat asupra faptului că Israelul îşi rezervă dreptul de a se proteja”, anunţă într-un comunicat Guvernul israelian.

Organizaţii internaţionale trag de ceva timp un semnal de alarmă cu privire la o ”foamete generalizată” în Fîşia Gaza,

”Israelul face tot ceea ce poate în problema umanitară”, le-a dat el asigurări şefilor diplomaţiilor britanică şi germană.

Președintele Turciei consideră că Netanyahu şi administraţia sa ”însetată de sînge” sunt vinovați de atacul Iranului în Israel

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl atacă virulent pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, pe care-l consideră ”principalul vinovat” de atacul Iranului în Israel, relatează AFP.

”Principalul vinovat de tensiunea care ne-a cuprins inimile în seara de 13 Aprilie este Netanyahu şi administraţia sa însetată de sînge”, denunţă şeful statului turc într-un interviu televizat.

”Ţintirea de către Israel a Ambasadei Iranului la Damasc prin încălcarea dreptului internaţional şi a Convenţiei de la Viena a fost picătura care a umplut paharul”, consideră el. ”Cei care au rămas tăcuţi timp de luni de zile cu privire la atitudinea agresivă a Israelului au început imediat să condamne răspunsul iranian. Cu toate acestea, Netanyahu însuşi trebuie să fie condamnat primul”, subliniază el.

De la începutul Războiului în Fîşia Gaza, Recep Tayyip Erdogan este unul dintre cei mai virulenţi critici ai Israelului, pe care l-a catalogat drept un ”stat  terorist”.

Ankara a avertizat că se teme de un ”război regional” în urma atacului direct fără precedent al Iranului în Israel, care a fost ”dejucat”, potrivit Armatei israeliene.

Consiliul NATO-Ucraina se reuneşte pentru a aborda necesităţile cele mai urgente de sprijin pentru Ucraina

"Dacă aliaţii se confruntă cu alegerea între îndeplinirea obiectivelor de capacitate ale NATO şi oferirea de mai mult ajutor Ucrainei, mesajul meu este clar: trimite-ţi mai mult Ucrainei!", întrucît "situaţia pe cîmpul de luptă continuă să fie foarte dificilă", a indicat Stoltenberg, potrivit agenţiei EFE, la o conferinţă de presă după o întîlnire cu premierii olandez, Mark Rutte, danez, Mette Frederiksen, şi ceh, Petr Fiala.

Stoltenberg a confirmat că Vineri va avea loc o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, solicitată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la care vor participa acesta din urmă şi miniştrii Apărării din statele NATO pentru a "aborda necesităţile cele mai urgente de sprijin pentru Ucraina", în special apărarea antiaeriană şi muniţia pentru artilerie.

Danemarca a anunţat un nou pachet semnificativ de ajutor militar pentru Ucraina, Olanda a confirmat suplimentarea cu încă patru miliarde de euro a ajutorului de acest tip pe care-l oferă Kievului, iar Republica Cehă se ocupă în continuare de iniţiativa de a achiziţiona din afara UE circa 800.000 de obuze destinate Ucrainei, a subliniat Stoltenberg.
Aceste trei ţări s-ar putea alătura unei iniţiative anunţate mai devreme de Germania pentru a livra cît mai rapid posibil noi mijloace de apărare antiaeriană Ucrainei, intrată în criză de resurse la acest capitol, a declarat premierul Rutte, potrivit Reuters. În cadrul acestei iniţiative, miniştrii germani ai Apărării şi Externelor, Boris Pistorius şi Annalena Baerbock, au abordat ţări membre ale NATO, UE şi de asemenea state terţe pentru a identifica sisteme antiaeriene care să poată fi expediate în scurt timp Kievului.
În acest timp, se aşteaptă şi deblocarea de către Congresul SUA a ajutorului american de peste 60 de miliarde de dolari cerut de preşedintele democrat Joe Biden pentru Ucraina. Preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, care s-a opus pînă în prezent supunerii la vot a proiectului legislativ referitor la acest ajutor, a anunţat că săptămîna aceasta va fi un vot asupra unui proiect separat, fără a preciza diferenţele dintre acesta şi cel solicitat de Biden.

Israelul a aprobat un plan de 5 miliarde de dolari pentru dezvoltarea comunităţilor de la graniţa cu Gaza

Guvernul israelian a aprobat un plan pe cinci ani în valoare de 19 miliarde de shekeli (5 miliarde de dolari) pentru reconstruirea şi întărirea comunităţilor din apropierea graniţei cu Fîşia Gaza, după atacul din 7 Octombrie anul trecut al militanţilor Hamas, a anunţat biroul premierului, transmite Reuters.Premierul Benjamin Netanyahu a afirmat că Israelul va investi aceste fonduri în construcţia de locuinţe, infrastructură, educaţie, crearea de locuri de muncă, sănătate şi alte domenii. Comunităţile locale vor conlucra cu Ministerele, precum şi cu sectorul de afaceri şi al filantropiei pentru ca regiunea să devină una "vitală, înfloritoare şi atractivă", a menţionat biroul premierului.

La sfîrşitul săptămînii, șeful mișcării Hamas se va întîlni cu Erdogan în Turcia

Şeful mişcării islamiste palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh, va avea în acest sfîrşit de săptămînă o întrevedere cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în Turcia, a anunţat acestea din urmă, informează AFP, potrivit Agerpres.

"Liderul cauzei palestiniene va fi invitatul meu în acest weekend", a declarat Erdogan în faţa deputaţilor partidului său AKP.

Potrivit canalului de televiziune privat NTV, întrevederea între cei doi va avea loc Sîmbătă la palatul Dolmabahce, la Istanbul.

Erdogan a prezentat pe 10 Aprilie condoleanţe şefului Hamas, pentru cei trei fii şi patru nepoţi care au fost ucişi în Fîşia Gaza într-un atac revendicat de Israel, la şase luni de la declanşarea războiului dintre Israel şi Hamas.

Negocierile menite să pună capăt ostilităţilor în Fîşia Gaza şi să ducă la eliberarea ostaticilor israelieni "bat pasul pe loc", a afirmat Miercuri prim-ministrul Qatarului, unul dintre mediatorii între Israel şi Hamas. Cea mai recentă întrevedere între Erdogan şi Haniyeh în Turcia a fost în Vara lui 2023. Şeful Hamasa fost primit atunci la palatul prezidenţial din Ankara pe 26 Iulie, în acelaşi timp cu preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmoud Abbas.