Secretarul general al NATO a atras atenția Europei să nu se bazeze doar pe ea însăşi pentru apărare

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Europa să nu încerce să se bazeze doar pe însăşi pentru apărare, după ce comentarii ale lui Donald Trump au declanşat o nouă dezbatere cu privire la faptul dacă aceasta poate continua să conteze pe protecţie din partea Statelor Unite, transmite Reuters.

”Uniunea Europeană nu poate apăra Europa. Optzeci la sută din cheltuielile de apărare ale NATO vin de la aliaţi NATO din afara UE”, a afirmat Stoltenberg, într-un interviu pentru Reuters.

El a mai spus că este clar că securitatea Europei depinde nu doar de ea însăşi, ci şi de membri NATO precum Statele Unite, Canada, Turcia, Norvegia şi Islanda.

”La o simplă privire pe hartă, este evident că toate aceste state, aliaţi din afara UE, sunt vitale pentru protecţia Europei”, a spus secretarul general al NATO.

”Orice încercare de a deconecta Europa de America de Nord va diviza Europa”, a adăugat el.

Multe ţări europene, mai ales din Europa de Est, văd în SUA principalul lor garant de securitate şi s-ar opune oricărui gest de a schimba situaţia.

Stoltenberg a afirmat că membrii europeni ai NATO trebuie să facă mai mult pentru a-şi întări capacităţile de apărare, şi că acţionează în această direcţie. Însă, a spus el, aceasta ar trebui să se petreacă într-un cadru transatlantic. 

Ex-președintele francez Nicolas Sarkozy ar putea să scape de detenţie, deși a fost condamnat în Apel pentru finanţare electorală ilegală

Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat, Miercuri, în Apel, la un an de închisoare, din care şase luni cu suspendare, iar partea cu executare ar putea s-o efectueze la domiciliu, sentinţă dată în dosarul privind finanţarea ilegală campaniei sale electorale pentru alegerile pe care le-a pierdut în anul 2012, relatează agenţiile AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

În Septembrie 2021, el a fost condamnat, în primă instanţă, la un an de închisoare cu executare pentru depăşirea plafonului legal al cheltuielilor de campanie. Investigaţiile au relevat că, pentru acoperirea cheltuielilor electorale ale lui Sarkozy de aproape 43 de milioane de euro, peste plafonul legal de 22,5 milioane, colaboratori ai săi au apelat la un sistem de facturare dublă prin care mare parte din costurile mitingurilor sale electorale au fost direcţionate către partidul său.

Spre deosebire de celelalte persoane judecate în acelaşi dosar, denumit "Bygmalion", compania responsabilă de mitingurile lui Nicolas Sarkozy, fostul preşedinte nu a fost inculpat pentru acel sistem de facturare fictivă. Avocatul său a susţinut permanent în timpul procesului că Sarkozy ”nu a avut niciodată cunoştinţă de depăşirea plafonului legal de cheltuieli de campanie”.

În hotărîrea din primă instanţă au fost astfel condamnate alte 13 persoane, la pedepse de pînă la trei ani şi jumătate de închisoare, din care o parte cu suspendare. Nouă dintre acestea şi Sarkozy au formulat recurs.

Sentinţa pronunţată în Apel prevede pentru fostul preşedinte un an de închisoare, dar din această perioadă şase luni sunt cu suspendare, iar pentru restul el va putea beneficia de modalităţi alternative de executare a pedepsei, cum ar fi detenţie la domiciliu sub supraveghere electronică.

Între timp, avocatul său a anunţat că va ataca această sentinţă la Curtea de Casaţie, cea mai înaltă instanţă a Franţei.

Israelul a lansat raiduri aeriene în Liban

Avioane de luptă israeliene au lansat Miercuri o serie de raiduri asupra Libanului vecin, a anunţat Armata israeliană, provocînd temeri cu privire la o nouă escaladare între cele două ţări după luni de schimburi de tiruri zilnice la frontieră în contextul războiului din Gaza, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Armata nu a furnizat deocamdată detalii despre raiduri, însă media libaneze au relatat că au fost lovite trei sate: Adshit, Sawaneh şi Shehabiyeh.

Raidurile survin după ce o rachetă lansată din Liban a făcut şapte răniţi Miercuri în Nordul Israelului, dintre care cinci în localitatea Safed, potrivit unor surse medicale israeliene
În ceva mai mult de patru luni, cel puţin 243 de persoane, printre care 175 de luptători ai Hezbollah şi 30 de civili, au fost ucise în Sudul Libanului, potrivit unui bilanţ alcătuit de AFP. De partea israeliană, au fost ucise 15 persoane – nouă soldaţi şi şase civili –, conform Armatei.

Comisa Europeană este solicitată de Spania şi Irlanda să verifice dacă Israelul respectă drepturile omului în Gaza

Premierii Spaniei şi Irlandei i-au cerut Comisiei Europene să analizeze de urgenţă modul în care Israelul îşi îndeplineşte obligaţiile cu privire la drepturile omului în Fîşia Gaza, transmite Reuters.

''Suntem profund îngrijoraţi de deteriorarea situaţiei în Israel şi în Gaza. Operaţiunea militară israeliană extinsă în zona Rafah implică o ameninţare iminentă şi gravă pe care comunitatea internaţională trebuie să o contracareze urgent'', afirmă cei doi şefi de Guvern într-o scrisoare comună.

''De asemenea, ne amintim ororile din 7 Octombrie şi cerem eliberarea tuturor ostaticilor şi o încetare a focului imediată care poate facilita accesul ajutorului umanitar atît de necesar'', adaugă premierii spaniol şi irlandez.

Peskov a declarat că Moscova nu vede nimic nou în afirmaţiile lui Donald Trump cu privire la NATO

Kremlinul a afirmat că nu e "nimic nou" în recentele afirmaţii ale fostului preşedinte american Donald Trump cu privire la NATO, afirmaţii care au suscitat indignarea europenilor, informează AFP.

Sîmbătă, candidatul la învestitura republicanilor pentru alegerile prezidenţiale americane a ameninţat că va încuraja Rusia să atace ţări ale Alianţei ale căror cheltuieli pentru apărare sunt insuficiente.

Aceste afirmaţii ale lui Donald Trump intervin în timp ce republicanii blochează un ajutor militar pentru Ucraina, spre mulţumirea unei Rusii în prezent pe poziţii de forţă pe cîmpul de luptă.

"Amintim că atunci cînd el era preşedinte al SUA, criticarea caracterului insuficient al cheltuielilor militare ale europenilor din NATO era unul dintre principalele mesaje ale lui Trump", a subliniat purtătorul de cuvînt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov.

Preşedinte al SUA din 2017 pînă în 2021, Donald Trump le reproşează de ani de zile aliaţilor NATO că nu îşi respectă angajamentele în materie de cheltuieli militare, cerîndu-le să atingă obiectivul de 2% din Produsul lor Intern Brut.

"De fapt, el a repetat cifra de 2% cu diverse ocazii. Prin urmare, nu e nimic nou în modul în care el abordează problema", a estimat Peskov, întrebat în legătură cu acest subiect.

Stoltenberg: ''Mă aştept ca în acest an 18 aliaţi să cheltuiască 2% din PIB-ul lor pentru apărare''

Optsprezece state membre ale NATO vor atinge în 2024 ţinta alocării a cel puţin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, a anunţat Miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, transmit Reuters, AFP şi DPA, scrie Agerpres.
''Mă aştept ca în acest an 18 aliaţi să cheltuiască 2% din PIB-ul lor pentru apărare'', a declarat Jens Stoltenberg înaintea reuniunii miniştrilor Apărării din ţările NATO. El a remarcat că în 2014 bugetul apărării era de 2% din PIB doar în trei state din NATO.

Înaltul oficial aliat a adăugat că statele europene membre NATO vor investi în total 380 de miliarde de dolari în apărare în acest an.

De asemenea, Stoltenberg a subliniat că anul trecut s-a înregistrat o creştere ''fără precedent'' (11%) a cheltuielilor pentru apărare în Canada şi ţările europene din NATO.
''Facem progrese reale, aliaţii europeni cheltuiesc mai mult'', a spus Jens Stoltenberg, care a precizat totuşi că ''anumiţi aliaţi încă au un drum lung de parcurs''. ''Ne-am pus de acord în timpul summitului de la Vilnius asupra faptului că toţi aliaţii ar trebui să investească 2% şi că aceşti 2% ar fi un minim'', a explicat el.

Un raport publicat Marţi de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice din Londra (IISS) arată că doar 10 dintre cele 31 de membre ale NATO au atins obiectivul alocării a cel puţin 2% din PIB pentru apărare, însă 19 ţări membre ale Alianţei şi-au sporit aceste cheltuieli.

Putin a promulgat o lege prin care pot fi confiscate bunurilor celor care defăimează Armata

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a promulgat Miercuri o lege ce vizează confiscarea banilor şi bunurilor persoanelor declarate vinovate de difuzarea de "informaţii false" asupra Armatei ruse, o nouă ilustrare a represaliilor Kremlinului împotriva vocilor critice, la doi ani de la declanşarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei, informează AFP.
Moscova a declarat ilegale criticile la adresa Armatei la scurt timp după ce şi-a lansat invazia asupra Ucrainei, pe 24 Februarie 2022.

Noul text promulgat a fost votat la sfîrşitul lui Ianuarie de Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, apoi, la începutul lui Februarie, de Consiliul Federaţiei, Camera superioară.

În fapt, legea nu prevede confiscarea absolut a tuturor bunurilor unei persoane condamnate, ci a banilor şi fondurilor sale "utilizate sau destinate" finanţării de activităţi "criminale", termeni ce rămîn foarte vagi.

De asemenea, textul legii autorizează Justiţia să retragă toate distincţiile onorifice de stat persoanelor condamnate pentru "false informaţii".

Acuzaţia de difuzare de "informaţii false" despre Armata rusă este pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea de pînă la 15 ani. Mai multe sute de ruşi au fost condamnaţi în virtutea acestui articol al Codului Penal rus în ultimii aproape doi ani de zile.

Într-o inspecție efectuată pe front, noul comandant-şef al Armatei ucrainene a constatat că situaţia este extrem de complexă

Noul comandant-şef al Armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a anunţat, Miercuri, că s-a deplasat în zonele cele mai fierbinţi ale frontului de Est, împreună cu ministrul Apărării, Rustem Umerov, şi a estimat situaţia pe teren drept "extrem de complexă şi tensionată", informează AFP.

”Ocupanţii ruşi continuă să-şi intensifice eforturile şi depăşesc ca număr forţele ucrainene”, a declarat Sîrski pe Telegram, în timp ce Ucraina se străduieşte să îşi reconsolideze rîndurile Armatei, iar ajutorul militar american de care ţara are nevoie pentru a face faţă ruşilor rămîne blocat.

"Facem tot ce ne stă în putinţă pentru a împiedica inamicul să avanseze pe teritoriul nostru şi pentru a ne menţine poziţiile", a subliniat Sîrski. "Luăm toate măsurile posibile pentru a ne minimiza pierderile şi a salva viaţa soldaţilor noştri", a adăugat el.

Forțele armate ucrainene au distrus o navă de război rusă în largul Crimeei

Armata ucraineană a afirmat, Miercuri, că a distrus o navă de război rusă în largul coastelor de Sud ale Crimeei, peninsula ucraineană anexată de Rusia, relatează AFP şi Reuters.

"Forţele armate ucrainene împreună cu unităţi de informaţii militare au distrus o navă mare de desant, Ţezar Kunikov", a declarat pe Telegram Statul Major al Armatei.

Ministerul rus al Apărării nu a comunicat în legătură cu acest subiect, dar a afirmat că a distrus şase drone ucrainene "deasupra apelor Mării Negre".

Agenţia ucraineană de informaţii militare a menţionat că nava de război rusă a fost atacată cu drone navale. Armata ucraineană a precizat că nava se afla în apele teritoriale ucrainene, în apropiere de oraşul Alupka.

Pe data de 21 Februarie, Parlamentul rus va supune votului suspendarea participării ţării la Adunarea Parlamentară a OSCE

Parlamentul Rusiei va supune votului pe 21 Februarie suspendarea participării ţării la Adunarea Parlamentară a OSCE, a anunţat preşedintele Dumei (Camera inferioară a Legislativului rus), Viaceslav Volodin, relatează Reuters.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) are 57 de membri, printre care Ucraina, SUA şi Rusia. De la invadarea Ucrainei de forţele ruse, activitatea organizaţiei a fost practic paralizată de folosirea de către Rusia a dreptului de veto pe care îl are fiecare ţară membră a OSCE.

''Este timpul să spunem 'la revedere' Adunării Parlamentare a OSCE. Organizaţia duce lipsă absolută de independenţă, este politizată şi dansează după cum cîntă Washingtonul. Dar cel mai rău lucru în această situaţie este că şi noi plătim bani, noi suntem unul dintre cei mai mari plătitori'', a spus Volodin într-o şedinţă a Dumei, potrivit unui comunicat al acestei instituţii.

Cele două Camere ale Parlamentului rus, Duma şi Consiliului Federaţiei, vor vota simultan suspendarea participării Rusiei şi oprirea contribuţiei financiare a Moscovei la OSCE, a adăugat el.

În contextul în care partidul Rusia Unită – care îl susţine pe preşedintele Vladimir Putin – deţine o majoritate covîrşitoare în Parlament, este improbabil ca rezoluţia să întîmpine vreo opoziţie.

De asemenea, Duma ia în calcul posibilitatea ca Rusia să părăsească şi alte organizaţii internaţionale, adaugă comunicatul citat.

La finalul lui 2023, Ucraina şi aliaţii săi baltici, care se învecinează cu Rusia, au refuzat să participe la reuniunea anuală a miniştrilor de Externe din OSCE din cauza prezenţei ministrului de Externe rus Serghei Lavrov.