”Foame de soldați în Ucraina”

Lipsa perspectivei ca războiul cu Rusia să se încheie curînd obligă autorităţile ucrainene să caute noi soldaţi în rîndul populaţiei masculine, cu măsuri de recrutare forţată foarte dezbătute acum şi pe care încearcă să le clarifice o nouă lege aflată în dezbaterea Parlamentului de la Kiev, relatează agenţia EFE.

În pofida eforturilor Ucrainei de a compensa cu tehnologia armelor occidentale inferioritatea numerică a efectivelor Armatei ucrainene în faţa celor ruse, soarta războiului se decide în mare măsură în tranşee şi necesită un mare număr de soldaţi şi înlocuirea pierderilor.

Pentru a găsi noi recruţi care să permită lăsarea la vatră a celor obosiţi şi înlocuirea pierderilor imense, patrule formate din poliţişti şi militari ucraineni periază străzile şi locaţii precum baruri şi restaurante, unde abordează bărbaţii aparent apţi pentru Armată cărora le înmînează citaţii pentru încorporare.

În pofida nemulţumirii unei părţi a opiniei publice, autorităţile ucrainene au dat clar de înţeles că aceste metode sunt necesare şi vor continua atît timp cît continuă războiul.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care în August i-a demis pe toţi comandanţii comisariatelor militare din ţară pentru a elimina un vast sistem corupt prin care bărbaţii încorporabili se sustrag mobilizării prin oferirea unor sume de bani, a anunţat, luna trecută, că Armata a cerut mobilizarea a încă 450.000-500.000 de soldaţi pentru a putea face faţă celor circa 600.000 de soldaţi ruşi desfăşuraţi în teritoriile ucrainene ocupate.

Proiectul de lege prezentat de Guvern, în acest scop, stabileşte termene şi condiţii concrete pentru ca toţi bărbaţii care au vîrsta de încorporare, inclusiv cei stabiliţi în străinătate, să se înregistreze la centrele de recrutare, astfel încît să poată fi chemaţi în Armată dacă nu sunt scutiţi în mod întemeiat din motive medicale.

Didier Reynders va candida pentru funcţia de secretar general al Consiliului Europei

Comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders, a obţinut sprijinul Guvernului ţării sale, Belgia, pentru a candida la funcţia de secretar general al Consiliului Europei, a anunţat un purtător de cuvînt al Executivului belgian, citat de Reuters.

Alegerea viitorului secretar general al organizaţiei este prevăzută pentru luna Iunie.

Potrivit Politico, Reynders, care în prezent deţine postul de comisar european ce îi revine Belgiei, şi-a exprimat anterior interesul pentru a rămîne în Comisia Europeană pentru un nou mandat, dar a fost nevoit să-şi reconsidere opţiunile după ce Charles Michel, preşedintele actual al Consiliului European (ce reuneşte liderii statelor Uniunii Europene), a anunţat că va deschide lista partidului său la alegerile europarlamentare din Iunie.

Michel şi Reynders sunt membri ai aceluiaşi partid belgian, Mişcarea Reformatoare (liberalii francofoni).

Consiliul Europei este o organizaţie internaţională specializată în drepturile omului şi are sediul la Strasbourg, în Franţa. Organizaţia nu este o instituţie a Uniunii Europene, spre deosebire de Comisia Europeană, Consiliul European, Consiliul UE şi Parlamentul European.

Actualul secretar general al Consiliului Europei este croata Marija Pejcinovic Buric, care şi-a început mandatul în 2019. Reynders a fost candidat oficial la acest post şi în urmă cu cinci ani, însă a pierdut cursa.

În cîteva săptămîni, Parlamentul turc ar putea dezbate protocolul de aderare a Suediei la NATO

Plenul Parlamentului Turciei ar putea dezbate în cîteva săptămîni protocolul de aderare a Suediei la NATO, a anunţat liderul grupului parlamentar al partidului AKP, Abdullah Guler, transmite Reuters.

Guler a declarat presei, în Parlament, că la reluarea activităţii forului legislativ, în 16 Ianuarie, va avea discuţii despre alte subiecte şi ar putea include pe agendă ''în următoarele săptămîni'' chestiunea aderării Suediei la organizaţia Nord-atlantică. El nu a specificat însă o dată exactă.

Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului turc a aprobat, în Decembrie, protocolul de aderare a Suediei la NATO, acesta fiind primul pas al procesului de ratificare. Înainte de promulgarea legii de către preşedintele Recep Tayyip Erdogan, protocolul trebuie să fie aprobat şi de plenul Legislativului de la Ankara.

La finalul lunii Octombrie a anului trecut, Erdogan a înaintat proiectul de lege Parlamentului spre ratificare, într-o decizie salutată de NATO şi Stockholm.

Suedia şi Finlanda au prezentat cereri oficiale de aderare la NATO la cîteva luni după începerea agresiunii ruse în Ucraina în 24 Februarie 2022.

Aderarea Finlandei s-a produs în Aprilie 2023, dar candidatura Suediei a fost blocată de Turcia şi Ungaria.

Majoritatea statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice au ratificat rapid protocolul de aderare a Suediei, însă Ankara a invocat temeri legate mai ales de cooperarea în domeniul securităţii.

Zelenski evocă ezitările Occidentului care îl pot încuraja pe Putin

Ezitările occidentalilor cu privire la livrările de ajutoare către Kiev îl încurajează pe Vladimir Putin, care vrea să ''ocupe'' întregul teritoriu al Ucrainei, a avertizat, Miercuri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP şi Reuters.

''Trebuie să acordăm atenţie retoricii lui Putin. El nu se va opri. Vrea să ne ocupe complet'', a declarat Zelenski, în timpul unei vizite la Vilnius.

''Putin nu va încheia războiul atît timp cît noi, împreună, nu vom termina cu el'', a explicat şeful statului ucrainean, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său lituanian Gitanas Nauseda.

El a atenţionat că, în cazul înfrîngerii Ucrainei, alte ţări din apropierea Rusiei riscă să fie atacate. ''Trebuie să înţelegem că Lituania, Letonia, Estonia şi Republica Moldova ar putea fi viitoarele victime dacă nu rezistăm'', a explicat preşedintele ucrainean.

Acesta a insistat că ţara sa duce ''lipsă gravă'' de sisteme occidentale de apărare antiaeriană, pe fondul intensificării în ultimele săptămîni a bombardamentelor ruse în Ucraina.
''În ultimele zile, Rusia a lovit Ucraina cu un total de 500 de proiectile, dintre care noi am distrus 70%'', a detaliat el.

Volodimir Zelenski a precizat că nu există presiuni din partea partenerilor Kievului în sensul opririi luptei contra forţelor ruse ce au invadat Ucraina începînd din Februarie 2022.
Pe de altă parte, preşedintele ucrainean a spus că la summitul NATO de la Washington din Iulie acest an, ce va marca 75 de ani de la crearea Alianţei Nord-Atlantice, Ucraina aşteaptă cel puţin un pas concret pe calea către integrarea sa în organizaţie.

Riscul reprezentat de dezinformare, la cel mai înalt nivel înaintea unor alegeri majore în lume

La începutul unei perioade de doi ani, în care aproximativ 3 miliarde de persoane din întreaga lume vor vota şi în plin boom al inteligenţei artificiale, dezinformarea și  mezinformarea se manifestă ca unul dintre cele mai mari riscuri pentru umanitate, estimează raportul privind riscurile globale, publicat Miercuri de Forumul Economic Mondial, comentează AFP.

''Recurgerea generalizată la dezinformare şi instrumentele ce permit difuzarea ei pot submina legitimitatea Guvernelor nou alese'', indică raportul citat.

''Problemele ce ar rezulta ar putea merge de la manifestaţii violente şi crime bazate pe ură la confruntări civile şi terorism'', arată raportul publicat cu doar cîteva zile înaintea ediţiei din acest an a Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveţia), care se va desfăşura în perioada 15-19 Ianuarie.

În următorii doi ani, alegătorii trebuie să desemneze noi lideri în ţări mari, precum SUA şi Regatul Unit, dar şi în state mai mici sau cu putere economică mai redusă, precum Bangladesh, India, Indonezia, Mexic şi Pakistan.

Principalele cinci motive de îngrijorare sunt diferite pentru fiecare ţară, a subliniat Saadia Zahidi, director general al Forumului Economic Mondial, într-o conferinţă de presă organizată la Londra. Ea a precizat că riscul reprezentat de informaţiile false ''nu apare deloc în top 5'' în cazul Statelor Unite, în timp ce pentru India este ''riscul numărul 1''.

Dincolo de riscurile mezinformării – difuzarea involuntară a unei informaţii false – şi ale dezinformării – informaţie falsă difuzată intenţionat – ''induse de inteligenţa artificială'', în acest an se adaugă ''îngrijorări referitoare la o criză persistentă a costului vieţii'', notează raportul.

În contextul în care sunt în desfăşurare mai multe războaie, conflictele militare între state figurează printre principalele cinci îngrijorări în următoarele 24 de luni.

Pe termen lung, condiţiile meteorologice extreme şi schimbările esenţiale în sistemele de mediu ale Terrei devin cea mai mare preocupare.

Raportul, realizat în parteneriat cu compania elveţiană Zurich Insurance şi Cabinetul Marsh McLennan, se bazează pe punctele de vedere ale unui număr de peste 1.400 de experţi mondiali în evaluarea riscurilor, decidenţi politici şi lideri de mari companii, intervievaţi în Septembrie anul trecut.

Două treimi dintre ei se aşteaptă ca în următorii 10 ani să ia naştere o ordine multipolară sau fragmentată.

Raportul este ''foarte diferit de cel de anul trecut, unde pe termen lung exista încă optimism, în timp ce în acest an pesimismul caracterizează perspectivele pe termen lung'', a explicat Saadia Zahidi.

''Acest raport este o proiecţie. Da, perspectivele sunt extrem de sumbre, însă nu este vorba în nici un caz de o predicţie definitivă despre viitor, care este în mare parte în mîinile noastre. Liderii lumii trebuie să se unească pentru a face faţă crizelor pe termen scurt şi pentru a pune bazele pentru un viitor mai durabil şi incluziv'', a subliniat ea.

Printre cei 60 de şefi de stat şi de guvern prezenţi la Davos vor fi preşedintele francez Emmanuel Macron, preşedintele israelian Isaac Herzog, noul preşedinte argentinian Javier Milei şi premierul chinez Li Qiang. 

Situaţia umanitară din Fîşia Gaza este de nedescris, potrivit directorului OMS

Situaţia umanitară din Fîşia Gaza este "de nedescris" şi distribuirea ajutorului se confruntă cu obstacole "aproape insurmontabile", a denunţat, Miercuri, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), după luni de bombardamente ale Armatei israeliene, informează AFP.

"Oamenii stau la cozi cu orele pentru a obţine o cantitate mică de apă, care nu este poate curată, sau pîine, care de una singură nu este suficient de nutritivă", şi-a exprimat dezolarea directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în timpul unei conferinţe de presă la Geneva.

"Doar 15 spitale funcţionează, chiar şi parţial. Lipsa de apă potabilă şi salubrizare şi condiţiile de viaţă suprapopulate creează un mediul ideal pentru propagarea bolilor", a atenţionat el.

Tedros Adhanom Ghebreyesus a lansat din nou un apel la o încetare imediată a focului sau cel puţin la punerea în aplicare a unor culoare umanitare securizate, care ar permite distribuirea mai amplă a ajutorului pe teritoriul palestinian.

Nordul, unde s-au concentrat bombardamentele şi luptele în primele săptămîni ale războiului dintre Israel şi mişcarea islamistă Hamas, nu este accesibil pentru misiuni ale OMS din 26 Decembrie. Şapte misiuni au trebuit să fie anulate din cauza lipsei unei asigurări suficiente că aceste convoaie nu vor fi vizate.

Pe plan mai larg, "furnizarea ajutorului umanitar în Gaza continuă să se lovească de provocări aproape insurmontabile: severe restricţii de deplasare din cauza bombardamentelor, penuria de carburant şi comunicaţiile perturbate împiedică OMS şi partenerii săi să ajungă la cei care au nevoie de el", a afirmat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Mobilizarea electoratului tînăr cu ajutorul unor vedete

Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a afirmat, Miercuri, că superstaruri ca Taylor Swift ar putea contribui la participarea la vot a tinerilor europeni, consemnează AFP.

"Nimeni nu poate mobiliza tineretul mai bine decît tinerii înşişi", a afirmat oficialul în faţa presei, adăugînd cu un zîmbet: "De exemplu, Taylor Swift".

Cîntăreaţa, în vîrstă de 34 de ani, şi-a încurajat deja cu succes fanii americani să se înscrie pe listele electorale din Statele Unite. În Septembrie anul trecut, ea a lansat către cei 270 de milioane de urmăritori ai contului său pe Instagram îndemnul de a se înscrie pe platforma Vote.org, pentru a vota la alegerile prezidenţiale de la Toamnă. În aceeaşi zi, site-ul respectiv a înregistrat 35.000 de înscrieri noi, cu 23% mai multe decît în ajun.

Swift va ajunge la Primăvară în Europa, în cadrul unui turneu mondial, şi va susţine un concert la Paris chiar în 9 Mai, de Ziua Europei.

În intervalul 6-9 Iunie, în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt chemaţi la urne peste 400 de mii de cetăţeni, pentru alegerea noului Parlament European. La ultimele alegeri, rata de participare la vot a fost în creştere, însă media UE a fost de numai 50,66%, chiar mai scăzută în rîndul alegătorilor sub 25 de ani (42%) şi al celor cu vîrste între 25 şi 39 de ani (47%), deşi la ambele categorii s-au înregistrat valori mai mari decît la scrutinul precedent, din 2014 (28%, respectiv 35% potrivit datelor PE).
"Tinerii sunt cei care îi pot îndemna pe tineri să participe mai mult la vot, mult mai mult decît comisarii europeni într-o sală a presei", a apreciat Schinas.

Stoltenberg reafirmă că NATO va continua să sprijine Ucraina militar, economic şi umanitar

Aliaţii NATO şi-au luat în mod ferm angajamentul, în cadrul unei reuniuni cu Ucraina, că vor continua să acorde acestei ţări ajutor militar, economic şi umanitar în faţa invaziei ruse care durează de aproape doi ani, a anunţat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord Miercuri, informează Reuters.

Într-un comunicat dat publicităţii după conferinţa video, NATO a adăugat că statele membre plănuiesc să livreze Ucrainei "capabilităţi suplimentare în valoare de miliarde de euro".

"NATO condamnă în mod ferm atacurile cu rachete şi drone asupra civililor ucraineni, inclusiv cu arme din Coreea de Nord şi Iran", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

"În condiţiile în care Moscova îşi intensifică loviturile asupra oraşelor şi civililor ucraineni, aliaţii NATO întăresc apărarea aeriană a Ucrainei", a adăugat Stoltenberg.

Ucraina a fost reprezentată la această reuniune online de general-locotenentul Mikola Oleşciuk, comandantul forţelor aeriene ale Kievului, şi de ministrul de Interne adjunct Oleksii Serhieiev.

Rusia şi-a intensificat atacurile în preajma Anului Nou şi a lovit două dintre cele mai mari oraşe ale Ucrainei, Kievul şi Harkovul, mai devreme luna aceasta, într-un nou val de lovituri aeriene grele.

Reuniunea NATO a avut loc la cererea Ucrainei.