SUA și Israelul plănuiesc formarea unei administrații provizorii în Fîșia Gaza după război, care să fie condusă de Washington

Statele Unite și Israelul au discutat posibilitatea ca Washingtonul să conducă temporar Fîșia Gaza după încheierea conflictului, potrivit a cinci persoane familiarizate cu subiectul, citate de Reuters, transmite Hotnews.ro.

Consultările, descrise drept „la nivel înalt”, s-au concentrat pe crearea unei administrații de tranziție condusă de un oficial american, care ar urma să gestioneze Gaza pînă la demilitarizarea și stabilizarea regiunii și apariția unei administrații palestiniene viabile.

Potrivit surselor, discuțiile sunt preliminare și nu există un calendar stabilit pentru durata unei astfel de administrații, aceasta urmînd să depindă de evoluțiile din teren.

Conform surselor, administrația ar urma să excludă atît gruparea islamistă Hamas, cît și Autoritatea Palestiniană, dar să includă tehnocrați palestinieni. Alte state ar putea fi invitate să se alăture, însă nu au fost menționate nume.

Oficialii israelieni nu au oferit comentarii suplimentare. Nici Departamentul de Stat american nu a confirmat direct existența discuțiilor. Biroul premierului Benjamin Netanyahu a refuzat să comenteze. Autoritatea Palestiniană nu a oferit un punct de vedere.

Reuters notează că o astfel de inițiativă ar presupune riscuri majore pentru Washington, care ar deveni mai adînc implicat în conflictul israeliano-palestinian, cu potențiale reacții ostile din partea statelor din regiune, dacă SUA ar fi percepută drept o forță de ocupație.

Între timp, Israelul își continuă ofensiva în Gaza.

În spațiul public, membri ai coaliției de guvernare de dreapta din Israel au vorbit despre „migrarea voluntară” a palestinienilor din Gaza și despre reconstrucția coloniilor evreiești din enclavă. Surse familiare cu discuțiile interne spun însă că oficialii israelieni analizează și scenarii care pornesc de la ipoteza că populația din Gaza nu va părăsi teritoriul, inclusiv un plan care prevede divizarea teritoriului, înființarea de baze militare permanente și limitarea reconstrucției la anumite zone de securitate.

Noul ministru german de Interne a ordonat Poliției de Frontieră să respingă la granițe majoritatea migranților

Noul ministru german de Interne, Alexander Dobrindt, a anunțat, Miercuri, că a ordonat Poliției de Frontieră să respingă la granițe migranții clandestini, cu excepția grupurilor vulnerabile, precum copiii și femeile gravide, relatează agențiile AFP și DPA, potrivit Agerpres.

Obiectivul acestei măsuri este reducerea migrației ilegale, a explicat ministrul la o conferință de presă la Berlin. El a precizat că a anulat instrucțiunile verbale date Poliției de Frontieră în timpul valului migrator masiv din 2015, cînd fosta șefă a Guvernului, Angela Merkel, a deschis granițele Germaniei pentru refugiați, decizii care nu au fost niciodată revocate de atunci, instrucțiuni care împiedicau Poliția de Frontieră să returneze solicitanții de azil.

Blocul de centru-dreapta al noului cancelar german Friedrich Merz, alcătuit din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) împreună cu filiala sa bavareză Uniunea Creștin-Socială (CSU), care a format o coaliție de guvernare împreună cu Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stînga al fostului cancelar Olaf Scholz, și-a stabilit printre priorități combaterea migrației ilegale, un obiectiv urmărit în această acțiune fiind și acela de a opri ascensiunea formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Nu este clar încă dacă ordinul ministrului Alexander Dobrindt de respingere a migranților la frontiere a fost coordonat cu țările vecine, mai ales cu Austria și Polonia. Pe de altă parte, criticii măsurilor anti-migrație decise de noul Guvern federal german susțin că acestea contravin valorilor și normelor Uniunii Europene.

Ca represalii la taxele SUA, UE vrea să impună tarife asupra aeronavelor Boeing

Dacă discuțiile comerciale dintre UE și Washington vor eșua, Bruxellesul ia în considerare introducerea de tarife vamale pentru avioanele produse de constructorul american Boeing, scrie Financial Times, citat de Agerpres.

Comisia Europeană, care supervizează politica comercială a UE, va include avioanele civile pe o listă compusă din importuri americane cu o valoare anuală de 100 de miliarde de euro, care vor fi vizate de represaliile UE, au declarat, pentru FT, mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Măsurile, care vor trebui aprobate de majoritatea statelor membre, ar intra în vigoare numai dacă UE nu va face suficiente progrese în discuțiile cu SUA pentru a reduce tarifele americane la produsele europene.

Comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, a spus că blocul comunitar nu este presat să accepte un acord incorect cu SUA.

Uniunea Europeană este vizată deja de tarife de 25% impuse de SUA la importurile de oțel, aluminiu și autoturisme. De asemenea, este supusă la tarife de 10% la aproape toate celelalte bunuri, inclusiv avioane, care ar putea crește la 20%, după ce, la data de 8 Iulie, va expira răgazul de 90 de zile anunțat de președintele SUA, Donald Trump.

Transportatorii aerieni europeni au comandat sute de avioane Boeing, mizînd pe creșterea pieței transporturilor aeriene, însă posibilele tarife ar duce la o creștere semnificativă a acelor avioane, care sunt plătite la momentul intrării în posesie.

Șase state europene se opun planului de cucerire a Gazei de către Israel

Șase state europene (Irlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia, Slovenia și Spania) au denunțat, Miercuri, noul plan de cucerire a Gazei prezentat de Israel, arătînd că ”resping ferm orice modificare demografică sau teritorială susceptibilă de a constitui o încălcare a dreptului internațional”, informează AFP, potrivit Agerpres.

”Aplicarea acestui plan, ce prevede stabilirea unei prezența israeliene prelungite în Fîșia Gaza, ar însemna depășirea unei noi linii roșii și ar pune în pericol orice perspectivă a unei soluții viabile cu două state”, afirmă miniștrii de Externe din cele șase state, într-o declarație comună.

Textul adaugă că aceasta ar constitui ”o nouă escaladare militară, care nu va face decît să agraveze o situație deja catastrofală pentru populația civilă palestiniană și va pune în pericol viața ostaticilor care rămîn captivi”.

Patru din cele șase state (Irlanda, Norvegia, Slovenia și Spania) au recunoscut acum aproape un an statul palestinian, după ce Islanda făcuse acest lucru în 2014. Luxemburgul s-a declarat pregătit să ia aceeași decizie, însă numai după eliberarea tuturor ostaticilor israelieni.

Guvernul israelian, care interzice din 2 Martie intrarea oricărui ajutor umanitar în Gaza, a anunțat, Luni, lansarea unei noi campanii militare ce prevede cucerirea enclavei palestiniene și deplasarea masivă a populației în interiorul teritoriului. ”Gaza va fi distrusă în totalitate”, a afirmat, Marți, ministrul de Finanțe israelian Bezalel Smotrich (extrema dreaptă), susținînd că ”populația, odată deplasată spre Sud, va începe să plece în număr mare spre țări terțe”.

”Gaza face parte integrantă din statul Palestina, care aparține poporului palestinian”, subliniază însă cele șase state europene în declarația comună, cerînd Israelului să adopte toate măsurile pentru a garanta, fără întîrziere și fără obstacole, accesul palestinienilor la asistență umanitară.

”Împreună, îndemnăm autoritățile israeliene să dea dovadă de moderație”, adaugă semnatarii declarației, reafirmîndu-și sprijinul neclintit față de soluția cu două state: Israel și Palestina, trăind în pace și securitate.

UE are nevoie de un buget mai mare pentru contracararea crizelor

Uniunea Europeană are nevoie de un buget mai mare pentru a cheltui mai mult pe apărare, în fața amenințării tot mai mari din partea Rusiei, au solicitat eurodeputații, Miercuri, potrivit AFP, scrie Hotnews.ro.

„Cheltuielile pentru apărare nu pot veni în detrimentul și nici nu pot duce la o reducere a investițiilor pe termen lung în coeziunea economică, socială și teritorială a uniunii”, se arată într-un text aprobat de parlamentarii UE în timpul unei sesiuni plenare la Strasbourg, în Franța.

Votul Parlamentului European este un mesaj clar către Comisia Europeană, într-o perioadă în care ramura executivă a UE pregătește o propunere, pentru luna Iulie, cu privire la următorul buget multianual.  

Bugetul va acoperi perioada 2028-2034, stabilind limite de cheltuieli pentru prioritățile blocului comunitar, inclusiv sprijinul pentru fermieri și subvențiile pentru cele mai sărace regiuni.

Eurodeputații au cerut „resurse sporite” și depășirea limitei obișnuite, care stabilește că bugetul este de 1% din venitul național brut al statelor membre.

Invazia Rusiei în Ucraina și nevoia de a crește cheltuielile pentru apărare în fața unei Rusii mai beligerante au pus presiune pe bugetul UE.

De asemenea, acesta este însoțit de un împrumut de 800 de miliarde de euro care a fost contractat după pandemia de COVID-19, pentru relansarea economiilor, și pe care UE va trebui să îl ramburseze pînă în 2058.

Atenția îndreptată asupra tranziției verzi și a consolidării competitivității va necesita investiții masive într-un moment în care creșterea economică slabă din Europa pune presiune pe resurse. Unele state, precum Franța și Italia, sunt deja supraîndatorate.

Cele două țări insistă ca Europa să își asume mai multe datorii comune pentru a finanța prioritățile blocului comunitar, dar acest aspect este o linie roșie pentru state ca Germania și Suedia, principalii contribuitori neți la bugetul UE.

Pe lîngă contribuțiile statelor membre, bugetul este finanțat din tarifele la importuri și o parte din TVA-ul colectat în interiorul blocului comunitar, dar, în viitor, mai mulți bani ar putea proveni dintr-o taxă la frontieră pe carbon – care este introdusă treptat – sau printr-o posibilă taxă pe serviciile digitale.

Dezbaterea referitoare la viitorul cadru bugetar va fi una intensă. Acesta trebuie adoptat în unanimitate de statele UE și trebuie să primească undă verde din partea eurodeputaților înainte de sfîrșitul anului 2027.

Emmanuel Macron acuză că situația umanitară din Gaza este mai critică decît oricînd

Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat, Miercuri, în cadrul unei conferințe de presă cu noul cancelar german Friedrich Merz, că situația umanitară din Gaza a atins niveluri critice nemaiîntîlnite pînă acum și a subliniat că este urgent să se permită distribuirea ajutorului umanitar în Fîșia Gaza, relatează Reuters și AFP.

Macron a afirmat că, deși Israelul are dreptul să lupte împotriva unei organizații teroriste, este inacceptabil ca acesta să acționeze fără să respecte nici o regulă.

”Niciodată, niciodată populațiile nu au fost atît de mult timp private de îngrijiri medicale, incapabile să-i scoată pe răniți, departe de hrană, medicamente și apă”, a deplîns președintele francez în cadrul conferinței organizate la Palatul Elysée, adăugînd că strămutarea forțată a populației palestiniene planificată de Israel reprezintă un răspuns inacceptabil.

Macron a cerut încă o dată Israelului să permită accesul ajutorului umanitar pe teritoriul palestinian, blocat de Israel din 2 Martie. Guvernul israelian susține că blocada are drept scop să forțeze gruparea Hamas să elibereze ostaticii încă reținuți pe teritoriul palestinian după atacul fără precedent din 7 Octombrie 2023.

Luni, Guvernul israelian a anunțat lansarea unei noi campanii militare care prevede cucerirea Fîșiei Gaza și strămutarea în masă a populației în interiorul teritoriului. ”Gaza va fi complet distrusă”, a declarat, Marți, ministrul israelian de Finanțe, Bezalel Smotrich, de extremă-dreapta, întrebat despre viziunea sa asupra situației de după război în Gaza.

Noul cancelar german consideră că statele UE trebuie să crească cheltuielile militare și să susțină Ucraina

Toate statele membre ale UE trebuie să-și sporească cheltuielile de înarmare pentru a-și umple lacunele în capabilitățile de apărare și să asigure astfel un sprijin militar continuu pentru Ucraina în războiul cu Rusia, a declarat, Miercuri, la Paris, noul cancelar german Friedrich Merz, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

”Numai în acest mod vom putea să ne închidem treptat golurile în capabilități și să sprijinim în mod colectiv Ucraina”, a susținut Merz, vorbind la o conferință de presă comună cu președintele francez Emmanuel Macron.

Totuși, el a admis că este nevoie în continuare de angajamentul politic și militar al SUA pentru susținerea Ucrainei și pentru eforturile de pace, estimînd că UE nu poate lua locul SUA. De asemenea, noul cancelar german s-a abținut să formuleze vreun angajament de garanții de securitate din partea Berlinului pentru Ucraina, țară pe care intenționează să o viziteze în săptămînile următoare. ”Sper cu adevărat că după weekend va exista o șansă pentru un armistițiu și apoi pentru negocieri de pace care să conducă la un acord”, a spus Merz. ”Numai după ce va exista un acord Germania va putea oferi detalii despre garanțiile de securitate, întrucît la ora actuală, pur și simplu, nu cunoaștem condițiile”, a explicat el.

Kremlinul a avertizat că atacurile ucrainene cu drone asupra Moscovei înainte de parada lui Putin de Ziua Victoriei sunt acte de terorism

Kremlinul a declarat, Miercuri, că atacurile cu drone ucrainene asupra Moscovei, în noaptea precedentă comemorării a 80 de ani de la victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste, demonstrează tendința Kievului de a comite „acte de terorism”, relatează Reuters. Rusia a lansat un atac asupra capitalei ucrainene în aceeași zi, soldat cu doi morți, o femeie și fiul acesteia, potrivit oficialilor.

Forțele de apărare aeriană ruse au doborît Miercuri 14 drone ucrainene, a declarat primarul orașului, în timp ce Kievul a vizat capitala rusă pentru a treia zi consecutivă.

Dronele au forțat închiderea majorității aeroporturilor din capitala rusă cu cîteva ore înainte de sosirea președintelui chinez Xi Jinping, vizită la care Kievul și-a exprimat clar opoziția.

Într-o convorbire telefonică cu reporterii, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: ”Regimul de la Kiev continuă să-și demonstreze esența, înclinația sa către acte teroriste”.

Peskov a afirmat că Rusia face tot posibilul pentru a asigura securitatea în zilele dedicate comemorării, la care vor participa săptămîna aceasta lideri mondiali, inclusiv președinții Braziliei și Chinei.

Evenimentul central – o paradă militară în Piața Roșie din Moscova – va avea loc Vineri.

„Serviciile noastre de informații și Armata noastră iau toate măsurile necesare pentru a asigura desfășurarea sărbătoririi Marii Victorii într-un climat calm, stabil și pașnic”, a afirmat Peskov.

Întrebat cum va răspunde Rusia la tentativele de atacuri cu drone, Peskov a declarat că propunerea Rusiei privind un armistițiu de trei zile cu Ucraina în perioada sărbătorilor este încă în vigoare.

Kremlinul a afirmat că va respecta armistițiul, dar că va răspunde dacă Ucraina va ataca.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat propunerea de încetare a focului ca fiind inutilă și a propus în schimb o încetare a focului necondiționată de cel puțin 30 de zile, în conformitate cu propunerea SUA lansată în luna Martie.

Oficialii ucraineni au declarat, Miercuri, că Rusia a lansat un atac intens cu drone și rachete asupra Kievului și a altor orașe ucrainene în timpul nopții, ucigînd o mamă și fiul ei în capitala Ucrainei.

Cel puțin șapte persoane, printre care patru copii, au fost rănite în atacuri, a declarat Volodimir Zelenski, adăugînd că Rusia a lansat patru rachete balistice și 142 de drone asupra Kievului și a altor cinci regiuni.

Un polonez a decapitat cu toporul o femeie în Universitatea din Varșovia

Poliţia poloneză a anunțat, Miercuri, că a arestat un bărbat care a ucis o femeie cu toporul în Universitatea din Varşovia, relatează Reuters, transmite News.Ro.

”A avut loc un incident de natură criminală”, declară un purtător de cuvînt al Poliţiei din Varşovia, Jakub Pacyniak.

”Poliţia a arestat un bărbat care a intrat în campusul Universității din Varșovia. O persoană a murit, alta a fost transportată la spital cu răni”, anunţă într-un comunicat postat pe X Poliția din Varșovia.

Potrivit posturilor TVN24 şi Polsat News, agresorul a pătruns în campus Miercuri seara, către ora locală 18.50 şi a agresat victima, după care a decapitat-o. El a rănit o altă persoană, apoi a atacat un agent de securitate în faţa aulei Universităţii, după care a fost imobilizat de către paznic.

Potrivit postului Polsat News, autorul atacului este un polonez în vîrstă de 22 de ani.

Un purtător de cuvînt al Procuraturii Varşoviei a anunţat că victima era ”o angajată administrativă a Universităţii şi că un agent de securitate a fost rănit şi transportat la spital într-o stare critică”.

ONU denunță intensificarea urii și dezumanizării în Gaza

Planul israelian de cucerire a Fîșiei Gaza, despre care un ministru al premierului israelian Benjamin Netanyahu a prezis că va fi complet distrusă, nu face decît să intensifice spirala violenței și ostilității, a denunțat Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului într-un interviu acordat AFP, difuzat Miercuri, transmite Agerpres.
Potrivit oficialului ONU, și cele mai puternice țări din lume trebuie să vadă că este în interesul lor să acționeze în favoarea păcii și nu în favoarea războiului. ”Ceea ce vedem este doar mai multă distrugere, mai multă ură, mai multă dezumanizare”, a constatat Volker Turk.

Aflat la Copenhaga pentru reuniunea Consiliului de conducere al ONU care are loc în acest an în capitala daneză, Volker Turk a deplîns ”un moment foarte periculos pentru civili”.

Luni, Guvernul israelian a anunțat lansarea unei noi campanii militare care include cucerirea Fîșiei Gaza și strămutarea în masă a populației acesteia. Mai multe țări au condamnat planul și au cerut să fie permisă intrarea ajutorului umanitar în teritoriu.
Înaltul Comisar a insistat că blocada israeliană asupra Gazei trebuie ridicată imediat.
”Trebuie să vină asistența umanitară. Este o obligație, este o obligație conform dreptului internațional”, a amintit Turk. ”Pot doar să fac apel la Israel să ofere asistență umanitară proporțională cu nevoile unei populații aflate în suferință extremă”, a subliniat el.

Israelul acuză Hamas că deturnează ajutorul umanitar și a justificat blocada impusă Fîșiei Gaza prin necesitatea de a face presiuni asupra mișcării islamiste pentru eliberarea ostaticilor. La rîndul său, mișcarea islamistă palestiniană acuză Israelul de șantaj prin intermediul blocării ajutorului umanitar.

”Trebuie să ajungem într-un final la un spațiu de rațiune și pace”, a insistat comisarul ONU. ”Războiul trebuie să se încheie, trebuie să fie o încetare a focului, trebuie să fie o soluție politică, toți ostaticii trebuie eliberați imediat și necondiționat”, a explicat el.

Potrivit oficialului ONU, situația actuală arată necesitatea reafirmării principiilor multilateralismului. ”În acest moment geopolitic actual, este cu atît mai important să ne întoarcem la principii, valori, norme și instituții, deoarece acestea au servit bine omenirea în ultimii 80 de ani”, a notat Volker Turk. ”Dacă le pierdem, pierdem mare parte din ceea ce a fost posibil în termeni de progres uman, dezvoltare, precum și de acțiuni umanitare și drepturile omului”, a adăugat el. ”Prin urmare, este necesar ca lumea să se reunească (...) și cele mai puternice țări din lume să vadă că este în interesul lor să acționeze în favoarea păcii și nu în favoarea războiului”, a conchis Înaltul Comisar al ONU.