Trump crede că este posibil ca Putin să aibă ambiţii teritoriale dincolo de Ucraina

Preşedintele american Donald Trump a declarat Miercuri, la Haga, că a avut o întîlnire „foarte plăcută” cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi a promis că va vorbi cu liderul rus Vladimir Putin pentru a vedea dacă este posibil să pună capăt războiului, relatează Reuters şi The Guardian, citate deNews.Ro.

Întrebat despre o evaluare recentă din partea unui ofiţer militar american potrivit căreia preşedintele rus Vladimir Putin are ambiţii teritoriale dincolo de Ucraina, Trump a declarat: „Păi, este posibil. Ştiu un lucru: i-ar plăcea să reglementeze. I-ar plăcea să iasă din chestia asta. Este un dezastru pentru el".

Întrebat despre întîlnirea bilaterală pe care a avut-o în marja summitului NATO cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Trump a răspuns: ”A fost foarte drăguţ, de fapt. Ştiţi, noi am avut mici momente dificile. Nu ar fi putut fi mai drăguţ. Cred că i-ar plăcea să vadă un sfîrşit la asta. Şi eu vreau", a declarat Trump despre întîlnirea sa cu Zelenski. ”Am de gînd să vorbesc cu Vladimir Putin, să văd dacă putem pune capăt acestei situaţii”, a adăugat el.

Cînd a fost întrebat dacă a discutat despre încetarea focului cu Zelenski, Trump a spus că nu, ci doar a vrut doar să ştie „ce mai face".

Trump a mai spus că promisiunea sa iniţială de a pune capăt invaziei ruseşti din Ucraina a fost „sarcastică”, dar a recunoscut că „este mai dificil decît ar crede unii”. El a adăugat apoi: ”Vladimir Putin chiar trebuie să pună capăt acestui război”.

Intrînd în dialog cu o reporteriţă ucraineană stabilită la Varşovia, care a dezvăluit că soţul ei este soldat activ în Armata ucraineană, Trump a promis că SUA vor vedea dacă pot pune la dispoziţia Ucrainei mai multe rachete antirachetă „Patriot”, subliniind că „sunt foarte eficiente, 100% eficiente”. El a părut mişcat de dialogul cu jurnalista şi i-a cerut să „îl salute pe soţul tău”.

„Ei doresc să aibă rachete antirachetă, aşa cum le numesc ei, "Patrioate", şi vom vedea dacă le putem pune la dispoziţie unele”, a declarat Trump cu privire la cererea Ucrainei de a primi echipamente pentru sistemele de rachete Patriot. ”Ştiţi, sunt foarte greu de obţinut. Şi noi avem nevoie de ele. Le furnizam Israelului şi sunt foarte eficiente, 100% eficiente", a adăugat Trump.

Patriot, denumire care vine de la Phased Array Tracking Radar for Intercept on Target, este un sistem de apărare antirachetă sol-aer la nivelul întregului teatru de operaţiuni, construit de Raytheon. Este considerat unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană din arsenalul SUA.

Germania sistează finanțarea ONG-urilor de salvare civilă pe mare

Berlinul va pune capăt sprijinului său financiar pentru ONG-urile de salvare civilă în Marea Mediterană, au anunțat Miercuri surse din cadrul Ministerului Afacerilor Externe german, un nou semn de înăsprire a politicii statului german privind migrația, informează AFP, potrivit Agerpres.

”Guvernul federal nu mai prevede subvenții pentru ONG-urile angajate în salvarea civilă pe mare”, au declarat aceste surse. Această decizie a Guvernului, intrat în funcțiune la începutul lui Mai, marchează o schimbare de linie în raport cu politica dusă de precedenta coaliție care apărase aceste ajutoare. În primul trimestru al anului în curs, 900.000 de euro au mai fost acordați organizațiilor respective, după un total de 2 milioane de euro în 2024, a precizat sursa ministerială.

ONG-urile care au beneficiat de acest sprijin sunt în special SOS Humanity, SOS Mediterranee, RESQSHIP, Sea-Eye și Sant'Egidio, care se angajează în salvarea de migranți în Mediterana, una dintre rutele migrației cele mai mortale din lume. Precedenta șefă a diplomației germane, Annalena Baerbock, de la Partidul Verzilor, justificase aceste ajutoare în fața unor critici ce reproșau ONG-urilor că favorizează, chiar și involuntar, activitatea traficanților. Înainte de a deveni cancelar federal, șeful conservatorilor Friedrich Merz declarase, în repetate rînduri, că doar o politică foarte restrictivă în domeniul migrației ar putea frîna în mod eficient ascensiunea partidului de extremă dreapta AfD în Germania.

UE impune reguli stricte pentru a curăța orbita de sateliții marilor companii

Uniunea Europeană (UE) vrea să oprească transformarea spațiului într-o „junglă” orbitală. În acest sens, a propus  o nouă lege, Space Act, care impune reguli mai stricte pentru operatorii de sateliți, în special în ceea ce privesc deșeurile spațiale, poluarea luminoasă și radio, transmite Stiripesurse.ro.

Noua legislație, anunțată de Comisia Europeană, urmărește să responsabilizeze companiile din industrie în privința impactului pe care îl au asupra mediului spațial. Operatorii vor fi obligați să prezinte planuri de lansare în siguranță și strategii pentru eliminarea sateliților după încheierea duratei de viață. Conform Politico, companiile care încalcă legea riscă amenzi de pînă la 2% din cifra de afaceri globală sau dublul profitului obținut în urma nerespectării regulilor.

Pe orbită se află deja peste 10.000 de sateliți, iar UE avertizează că spațiul devine tot mai aglomerat, în special din cauza mega-constelațiilor precum Starlink, rețeaua fondată de Elon Musk.

„Spațiul este congestionat și contestat. Începe să arate ca o junglă acolo sus. Trebuie să intervenim”, a declarat europarlamentarul francez Christophe Grudler.

Sateliții dedicați exclusiv apărării și securității naționale vor fi exceptați de la noile reglementări. Actul vizează și companiile din afara UE, care vor trebui să respecte aceleași standarde, cu excepția cazurilor în care țara de origine are o supraveghere considerată echivalentă de către Comisie.

Inițiativa vine pe fondul presiunii tot mai mari ca UE să-și dezvolte propria industrie spațială. Președintele francez Emmanuel Macron a cerut un buget de cel puțin 60 de miliarde de euro pentru domeniul spațial, iar Franța și-a crescut recent participația la Eutelsat, rivalul european al Starlink.

După ce a avut parte de scene „emoţionante” cu liderii, Trump a spus că pleacă de la summit cu o viziune „puţin diferită” asupra NATO

Preşedintele american Donald Trump a declarat Miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la încheierea summitului NATO de la Haga, că pleacă cu o viziune „puţin diferită” asupra Alianţei după ce a mărturisit că a venit aici „pentru că era ceva ce trebuia să facă”. El a spus însă că a fost mişcat de implicarea aliaţilor pe care i-a întîlnit, relatează The Guardian, transmite News.Ro.

„I-am văzut pe şefii acestor ţări trezindu-se, dragostea şi pasiunea pe care le-au arătat pentru ţările lor a fost incredibilă. Ei vor să îşi protejeze ţara, au nevoie de Statele Unite şi, fără Statele Unite, nu va mai fi la fel. Îl puteţi întreba pe Mark (Rutte, secretarul general al NATO) sau pe oricare dintre oamenii care au fost acolo. A fost foarte emoţionant să văd asta”, a mărturisit Trump, înainte de a confirma că rămîne ataşat articolului 5 din Tratatul NATO.

„A fost grozav. Plec de aici diferit. Plec de aici spunînd că aceşti oameni chiar îşi iubesc ţările, nu este o cacealma. Şi suntem aici pentru a-i ajuta să îşi protejeze ţara”, a spus Trump.

El a mărturisit că a fost „o călătorie destul de lungă”, dar spune că „a meritat” şi „au fost realizate lucruri extraordinare”.

„Faptul că Europa îşi asumă mai multă responsabilitate pentru securitatea sa va ajuta la prevenirea unor dezastre viitoare, precum situaţia oribilă cu Rusia şi Ucraina, şi sperăm că vom rezolva această problemă", a mai declarat preşedintele american.

Trump a salutat noul obiectiv de cheltuieli de apărare de 5%, revendicîndu-şi meritul pentru acesta.

„Accentul principal al conversaţiilor noastre la summit a fost necesitatea ca alţi membri NATO să preia povara apărării Europei, care a inclus povara financiară, după cum ştiţi, era de 2%, şi am ajuns la 5%. Şi au spus, cîţiva dintre ei au venit la mine, unul în special, a spus: <Domnule, am încercat să ajungem la 3% timp de 20 de ani şi nu am reuşit, iar dumneavoastră aţi ajuns la 5%>, aşa că eu cred că aproape toţi vor contribui acum”, a spus Trump.

„A fost într-adevăr o mare concentrare. Săptămîna aceasta, într-o etapă istorică, aliaţii NATO s-au angajat să îşi majoreze dramatic cheltuielile de apărare pînă la 5% din PIB, ceea ce nimeni nu credea că este posibil. Şi au spus: aţi reuşit, domnule, aţi reuşit. Nu ştiu dacă aşa e, dar cred că am făcut-o”, a continuat Trump arătînd că, în trecut, doar cîteva ţări au atins obiectivul - şi a nominalizat Polonia - dar acest lucru s-a schimbat acum.

„Este vital ca aceşti bani suplimentari să fie cheltuiţi pentru o birocraţie foarte serioasă în domeniul hardware-ului militar şi sperăm că acesta va fi fabricat în America, deoarece avem cel mai bun armament greu din lume”, a subliniat Trump.

Mafia europeană a țigărilor. Raiduri în Italia și România după o descoperire în Piacenza

Anchetatori din Italia au descoperit o fabrică ilegală de țigarete într-un depozit din zona industrială a oraşului Piacenza, situat la circa 70 de kilometri la Sud de Milano, informează dpa.

Poliţia financiară a Italiei a anunţat, Miercuri, că unităţi ale Poliţiei antidrog au confiscat 14 tone de ţigarete contrafăcute şi 10 tone de tutun brut, potrivit Agerpres.

În interiorul depozitului, anchetatorii au descoperit o linie de producţie completă, inclusiv materiale şi maşini de ambalat, ceea ce sugerează o producţie la scară largă pentru piaţa neagră. Ţigaretele contrafăcute aveau pe ele o imitaţie convingătoare a logo-ului unui cunoscut brand, însă erau produse fără licenţe sau timbre fiscale.

Poliţia italiană antidrog a precizat că materiile prime proveneau din Polonia şi au fost transportate în Italia pe cale terestră. O persoană a fost arestată şi o alta a fost reclamată pentru contrabandă şi contrafacerea mărcii comerciale. Ancheta a dus, de asemenea, la un raid coordonat în România, unde Poliţia a confiscat alte 25 de tone de ţigarete contrafăcute şi a descoperit arme de foc, potrivit dpa. Mai mulţi presupuşi membri ai unei organizaţii internaţionale criminale au fost arestaţi.

Președintele SUA a anunțat că negocierile dintre Iran și SUA se vor relua săptămîna viitoare

Președintele american Donald Trump a anunțat, Miercuri, reluarea săptămîna viitoare a tratativelor dintre SUA și Iran asupra programului nuclear iranian, despre care a susținut că a fost dat în urmă cu mai multe decenii în urma raidului american ce a țintit Duminică principalele instalații nucleare din Iran, relatează AFP, potrivit Agerpres.
În a doua zi a armistițiului dintre Israel și Iran obținut de Trump, Armata israeliană a considerat că încă este prea devreme pentru a evalua pagubele provocate infrastructurii nucleare iraniene, în timp ce Agenția SUA pentru Informații Militare estimează într-un raport preliminar, care a iritat Administrația Tump după ce a fost scurs în presă, că programul nuclear iranian doar a fost dat în urmă cu cîteva luni.

Totuși, autoritățile iraniene au admis, Miercuri, că daunele provocate infrastructurii nucleare a Iranului de bombardamentele israeliene și americane sunt considerabile.

”Vom discuta cu Iranul săptămîna viitoare, am putea semna un acord, nu știu”, a declarat presei președintele american după summitul NATO desfășurat la Haga.

Susținînd că Iranul se afla pe punctul de a produce o armă nucleară, Israelul a lansat, pe 13 Iunie, o campanie puternică de atacuri aeriene care au țintit infrastructurile militare și nucleare iraniene, atacuri la care Teheranul a răspuns cu rachete balistice lansate în valuri asupra Israelului. Iranul deja desfășura cu SUA negocieri cu privire la programul nuclear, dar o nouă rundă de discuții ce era stabilită pentru 15 Iunie nu a mai avut loc în urma declanșării bombardamentelor israeliene.

Statele Unite au venit direct în ajutorul Israelului în această campanie și au atacat Duminică cu rachete de croazieră și cu bombe anti-buncăr instalațiile iraniene de îmbogățire a uraniului de la Fordow, Natanz și Isfahan, după care președintele Trump a convins Israelul și Iranul să accepte un armistițiu, intrat în vigoare Marți.

Acest armistițiu este respectat, a constatat Miercuri Trump, care a descris Iranul și Israelul ca fiind ”obosite, epuizate de război”. ”Au luptat foarte, foarte dur și cu multă răutate, așadar amîndoi sunt mulțumiți (...) să găsească o ieșire”, crede președintele SUA, care, contrar respectivului raport al serviciului de informații american, susține că loviturile aeriene efectuate Duminică de aviația americană au distrus complet instalațiile nucleare vizate.

Trump susţine Articolul 5 al NATO

Preşedintele american Donald Trump a anunţat, Miercuri, în faţa presei, la Haga, după summitul NATO, că susţine angajamentul fundamental al Alianţei Nord-Atlantice potrivit căruia un atac împotriva unui membru este un atac împotriva tuturor, după ce a provocat Marţi, în drum către Olanda, îngrijorări pe tema Articolului 5, transmite News.Ro. ”Susţin asta, de aceea mă aflu aici”, a declarat Donald Trump, într-o întîlnire cu premierul olandez Dick Schoof. ”Dacă n-aş susţine, n-aş fi aici”, a subliniat el.

Cancelarul Germaniei consideră că UE și-a epuizat posibilitățile de a exercita presiuni asupra Rusiei prin sancțiuni

Cancelarul german, Friedrich Merz, a estimat, Miercuri, că Uniunea Europeană (UE) și-a epuizat în prezent opțiunile de a face presiuni asupra Rusiei prin sancțiuni și a cerut Washingtonului să exercite, la rîndul său, presiuni asupra Moscovei pentru a se așeza la masa negocierilor de pace cu Kievul, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.
”În UE, în mod obiectiv, am epuizat ceea ce putem face”, a declarat Merz la o conferință de presă după summitul NATO desfășurat la Haga. El a explicat faptul că anumite sancțiuni pot fi impuse doar cu ajutorul SUA, cum ar fi reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc vîndut statelor terțe. Cancelarul german a declarat că i-a reamintit acest lucru președintelui american Donald Trump și i-a spus acestuia că respectiva chestiune este în mîinile sale.

”Există un proces de stabilire a poziției care, în opinia mea, încă nu s-a încheiat”, a răspuns Merz cînd a fost întrebat despre posibilitatea ca Washingtonul să impună în cele din urmă Moscovei sancțiunile cerute de aliații europeni ai Ucrainei în războiul cu Rusia. El anticipează că ”nu va exista o soluție militară în acest război, dar ceea ce poate face UE în această privință nu este suficient”.

Pe de altă parte, cancelarul german a susținut că amenințarea reprezentată de Rusia nu privește doar Ucraina, ci și țările europene și celelalte membre ale NATO, adăugînd că ”nu știm dacă într-o zi (rușii) nu ne vor testa pregătirea”.

Statele membre ale NATO s-au angajat să-şi crească cheltuielile militare cu 5% pînă în 2035

Statele membre NATO s-au angajat Miercuri, la summitul de la Haga, să-şi crească puternic cheltuielile militare, o ”mare victorie” revendicată de către preşedintele american Donald Trump şi şi-au reafirmat ”angajamentul de nezdruncinat” de a se apăra reciproc în cazul unui atac, relatează AFP, potrivit News.Ro.

Cei 32 de membri ai NATO se angajează, într-o declaraţie finală, să investească anual 5% din PIB în securitatea lor pînă în 2035. ”Aliaţii vor să aloce cel puţin 3% din PIB cheltuielilor militare şi 1,5% securităţii, în sens mai larg, în protecţia infrastructurilor critice şi apărarea reţelelor”. Acest obiectiv este greu de atins, au avertizat mai mulţi lideri europeni, inclusiv Spania, care îl consideră ”nerezonabil”.

Însă preşedintele american Donald Trump a salutat ”o mare victorie pentru toată lumea”. Locatarul Casei Albe, care i-a criticat adesea pe ”rău-platnicii” europeni, a ales un ton mai reconciliant la summitul de la Haga.

”Aliaţii vor cheltui foarte în curînd tot atît cît Statele Unite”, şi-a exprimat el bucuria. ”Le-am cerut să treacă la 5% de ani de zile, iar ei trec la 5%. Este enorm (...), NATO va deveni foarte puternică cu noi”, a subliniat președintele american.

Ajutorul Ucrainei este integrat în cele 5% din PIB în favoarea securităţii.