Germania reduce 130 de milioane de euro din bugetul pentru cultură

Săptămîna trecută, Guvernul de la Berlin a continuat reducerile bugetului său pentru cultură, în ciuda protestelor din sector. Noul plan de cheltuieli al oraşului pentru 2025 va prevedea reducerea finanţării pentru artă şi cultură cu aproximativ 130 de milioane de euro, 12 % din buget, ceea ce a provocat temeri că unele instituţii culturale vor trebui să se închidă.

Mulţi spun că Berlinul riscă acum să îşi piardă statutul de capitală culturală. ”Cultura şi cluburile aduc oameni la Berlin. Ei nu vin aici pentru mîncare, ci pentru istorie şi cultură”, spune Emma Enderby, director al KW Institute for Contemporary Art, organizaţie non-profit. Ea remarcă faptul că bugetul complet nu a fost încă comunicat organizaţiilor şi este posibil să nu fie comunicat pînă la jumătatea lunii Ianuarie.

Primarul Berlinului, Kai Wegner, un politician din cadrul Uniunii Creştin-Democrate de dreapta, a apărat planul bugetar, afirmînd că Berlinul are încă un ”buget record” de 40 de miliarde de euro şi că economiile nu vizează doar echilibrarea conturilor, ci ”viitorul Berlinului”.

Pentru multe instituţii de artă, reducerile vor trebui să fie făcute imediat. ”Este un preaviz foarte scurt, pare, de asemenea, foarte lipsit de viziune”, spune Enderby. ”În Berlin, cultura costă în jur de 2% din economia totală, dar ne taie între aproximativ 10% şi, în unele cazuri, 50%”. 

După cum subliniază Paul Spies, copreşedinte al Asociaţiei Muzeelor din Berlin şi fost director al Stiftung Stadtmuseum Berlin, organizaţiile ar putea fi nevoite să anuleze unele obligaţii contractuale, ceea ce înseamnă că vor suporta costuri mai mari pe termen lung, în special cele care se află în mijlocul unor proiecte de construcţie. Siguranţa locurilor de muncă este acum o preocupare majoră în multe organizaţii. Instituţiile vor fi mai puţin dispuse să îşi asume riscuri cu expoziţii mai politice, spun unele voci. În timp ce muzeele au fost grav afectate, artiştii vor resimţi, de asemenea, impactul reducerilor.

Israelienii afirmă că prezenţa trupelor în Gaza a dus la asasinarea a şase ostatici de către Hamas

O anchetă militară israeliană a concluzionat că prezenţa unor trupe operînd în regiunea Rafah, în Sudul Fîşiei Gaza, a dus probabil la uciderea a şase ostatici de către luptătorii Hamas în August, potrivit unui comunicat al Armatei, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Corpurile ostaticilor Carmel Gat, Eden Yerushalmi, Hersh Goldberg-Polin, Alexander Lobanov, Almog Sarusi şi Ori Danino au fost găsite de Armata israeliană într-un tunel subteran din Gaza la sfîrşitul lui August.

Armata israeliană a informat atunci că cei şase ostatici au fost ucişi chiar înainte ca soldaţii să ajungă la ei, premierul Benjamin Netanyahu precizînd că au fost "executaţi cu un glonţ în ceafă".

Armata israeliană, care a ordonat o anchetă, a indicat că "activităţile terestre ale Armatei, deşi progresive şi prudente, au avut o influenţă circumstanţială asupra deciziei teroriştilor de a-i ucide pe cei şase ostatici. Şeful Statului Major a stabilit, pe baza anchetei, că ostaticii au fost ucişi de tirurile teroriştilor din Hamas, în timp ce forţele armatei operau în zonă".

Într-un comunicat publicat Marţi, Forumul familiilor de ostatici, principala asociaţie a rudelor ostaticilor capturaţi în timpul atacului fără precedent al Hamas din 7 Octombrie 2023, a cerut întoarcerea tuturor ostaticilor încă reţinuţi în Gaza.

"E timpul să aducem acasă toţi ostaticii. Avem nevoie de un acord care să garanteze întoarcerea tuturor ostaticilor într-un interval de timp rapid şi predeterminat", a declarat acesta. În ultimele zile, la Doha, au avut loc negocieri indirecte între Israel şi Hamas, cu medierea Qatarului, Egiptului şi Statelor Unite, reînviind speranţa unui acord.
Luni, în faţa Parlamentului, Netanyahu a informat despre "unele progrese" în negocieri. Marţi, biroul său a declarat că negociatorii israelieni s-au întors din Qatar după "negocieri semnificative". "Echipa se întoarce în Israel pentru consultări interne cu privire la continuarea negocierilor pentru întoarcerea ostaticilor noştri", a adăugat el.

Grupări palestiniene, printre care Hamas, au raportat, de asemenea, progrese în această săptămînă în vederea unei încetări a focului şi a unui acord privind ostaticii.

Isaac Herzog îi somează pe liderii politici israelieni să se încheie un acord privind ostaticii prin toate mjloacele

Preşedintele israelian, Isaac Herzog, le-a cerut, Miercuri, liderilor ţării să se încheie "prin toate mijloacele" un acord privind ostaticii deţinuţi de peste un an în Fîşia Gaza, relatează AFP. "Facem apel la liderii noştri să acţioneze cu toate forţele şi prin toate mijloacele pe care le au la dispoziţie pentru a se încheia un acord", a declarat preşedintele israelian, al cărui rol este în principal protocolar.

Israelul a acuzat, Miercuri, Hamas că "pune noi obstacole în negocierile" privind ostaticii deţinuţi în Fîşia Gaza de peste un an, după ce mişcarea islamistă palestiniană a afirmat că ”noile condiţii israeliene au respins un acord”.

Atacul lansat de Hamas în Israel pe 7 Octombrie a dus la moartea a cel puţin 1.208 de persoane, majoritatea civili. Dintre cele 251 de persoane răpite în acea zi, 96 se află în continuare în Gaza, dintre care 34 au fost declaraţi morţi de Armata israeliană. Peste 45.000 de palestinieni au fost ucişi în campania militară israeliană ca represalii, majoritatea civili, potrivit unor date ale Ministerului Sănătăţii al Guvernului Hamas din Gaza, considerate fiabile de ONU.

Compania proprietară a navei rusești scufundată în Marea Mediterană susține că a fost un atac terorist

Scufundarea navei cargou ruseşti Ursa Major în Marea Mediterană a fost cauzată de un "atac terorist", a declarat, Miercuri, compania care deţine nava, relatează AFP şi Reuters.
Compania Oboronlogistika, din cadrul Ministerului rus al Apărării, a declarat, într-un comunicat, citat de agenţii de presă ruse, că "un atac terorist ţintit a fost comis pe 23 Decembrie 2024 împotriva navei Ursa Major", fără a indica autorul sau motivul atacului. ”Trei explozii consecutive au fost auzite, ceea ce a provocat o rostogolire a navei care s-a scufundat”, a adăugat compania, citînd mărturiile supravieţuitorilor.

Oboronlogistika nu a explicat elementele pe care se bazează pentru a califica scufundarea drept "atac terorist".

Nava s-a scufundat după o explozie în sala maşinilor şi 14 dintre cei 16 membri ai echipajului au fost salvaţi şi aduşi în Spania, a anunţat, Marţi, Ministerul rus de Externe, într-un comunicat. Scufundarea s-a produs în apele internaţionale din Marea Mediterană, între Spania şi Algeria.

Privitor la ostatici, israelienii acuză Hamas că pune noi obstacole în calea negocierilor

Israelul a acuzat, Miercuri, Hamas că ”pune noi obstacole în negocierile privind ostaticii deţinuţi în Fîşia Gaza de peste un an”, după ce mişcarea islamistă palestiniană a afirmat că ”noile condiţii israeliene au respins un acord”, relatează AFP, potrivit Agerpres.

"Organizaţia teroristă Hamas minte din nou, dă înapoi la punctele care au făcut obiectul unui acord şi continuă să pună noi obstacole în negocieri", a indicat biroul prim-ministrului Benjamin Netanyahu.

Premierul britanic acuză maşina de război sîngeroasă a lui Putin

Premierul britanic, Keir Starmer, a denunţat, Miercuri, "maşina de război sîngeroasă şi brutală a lui Putin", după atacul masiv cu rachete şi drone explozive ruseşti asupra sistemului energetic ucrainean, care s-a soldat cu un mort, în ziua de Crăciun, relatează AFP.

"Condamn acest atac asupra infrastructurii energetice a Ucrainei", a scris liderul laburist într-un comunicat, afirmînd că doreşte să aducă "un omagiu rezilienţei poporului ucrainean şi conducerii preşedintelui Zelenski, în faţa noilor atacuri cu drone şi rachete ale maşinii de război sîngeroase şi brutale a lui Putin, fără nici un răgaz, chiar şi de Crăciun".

Rusia a atacat cu rachete de croazieră şi balistice sistemul energetic al Ucrainei şi oraşele din regiunea sa de Est, Miercuri dimineaţă, au declarat ministrul ucrainean al Energiei şi oficialii locali, notează Reuters. Cel puţin şase persoane au fost rănite în Harkov, din Nord-Estul Ucrainei, a declarat guvernatorul regional Oleh Siniehubov.
Ministrul ucrainean al Energiei, German Galuşcenko, a declarat, pe Facebook, că Rusia "atacă masiv sectorul energetic" şi că operatorul sistemului de transport a impus restricţii privind furnizarea de energie electrică pentru a minimiza impactul.

Rusia şi-a intensificat atacurile asupra sectorului energetic ucrainean începînd din Primăvara anului 2024, deteriorînd aproape jumătate din capacitatea sa de generare şi provocînd pene de curent de cîteva ore în întreaga ţară.

Ilia Iaşin, eliberat într-un schimb de deţinuţi între Moscova şi Occident, a fost inclus pe lista persoanelor căutate penal de Moscova

Opozantul rus în exil Ilia Iaşin – eliberat într-un schimb de deţinuţi între Moscova şi Occident în August – a fost plasat pe lista „persoanelor căutate” în Rusia, potrivit unor date de la Ministerul rus de Interne, consultate Miercuri de AFP, potrivit News.ro. ”Căutat în baza unui articol din Codul Penal”, se poate citi pe site-ul Ministerului rus de Interne, pe care este postată o fotografie a lui Ilia Iaşin, numele, data şi locul de naştere. Autorităţile ruse nu precizează motivul acestui aviz de căutare.

Ilia Iaşin, un fost deputat în Consiliul municipal al Moscovei, este desemnat drept „agent străin”, un calificativ dat în general opozanţilor preşedintelui rus Vladimir Putin. Activist activ în opoziţia rusă începînd din anii 2000, Ilia Iaşin a fost condamnat la finalul anului 2022 la 8 ani şi jumătate de închisoare, fiind găsit vinovat după ce a denunţat „uciderea civililor” în oraşul ucrainean Bucea, în asaltul rus din Ucraina. Ilia Iaşin a luptat alături de opozanţi ca Aleksei Navalnîi, mort în detenţie în Februarie 2024, şi Boris Nemţov, asasinat în 2015.

Ilia Iaşin, în vîrstă de 40 de ani, a fost eliberat, la 1 August, într-un schimb istoric de deţinuţi între Rusia şi Occident, odată cu alţi opozanţi ruşi şi cu jurnalistul american Evan Gherşkovici.

Ilia Iaşin, care a declarat iniţial că nu vrea să părăsească Rusia, aprecia, la o zi după eliberare, că acest fel de schimburi îl ”incită pe Putin să ia alţi ostatici”. ”Mi-am înţeles încarcerarea nu doar ca pe o luptă împotriva războiului, ci ca pe o luptă pentru dreptul meu de a trăi în ţara mea, de a duce în ea o politică independentă”, declara el, într-o conferinţă de presă, în Germania. El s-a implicat, de atunci, în opoziţia rusă în exil şi a participat, spre exemplu, la o manifestaţie împotriva războiului din Ucraina şi împotriva lui Vladimir Putin la Berlin.

Lista persoanelor căutate de Rusia este foarte lungă şi cuprinde atît personalităţi ruse, cît şi străine, precum preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Departamentul de Stat al SUA închide singura agenţie de luptă împotriva dezinformării externe

Departamentul de Stat american anunţă închiderea Global Engagement Center (GEC), biroul său specializat în lupta împotriva dezinformării străine, după ce Congresul i-a suprimat finanţarea, în cadrul unor negocieri bugetare, în vederea evitării paraliziei guvernamentale, relatează AFP.

Acest organism, înfiinţat în urmă cu opt ani, avea ca misiune să urmărească şi să contracareze dezinformarea provenind din ţări rivale ca China şi Rusia. El a fost dotat cu un buget anual de 61 de milioane de dolari şi avea aproximativ 120 de angajaţi. El era singura agenţie federală care avea această sarcină. Potrivit directorului GEC, James Rubin, activitatea organismului era esenţială în răspunsul dat unor campanii de amestec extren, care ţinteau inclusiv Războiul din Ucraina.

Agenţia era tot mai criticată, mai ales de către republicanii din Camera Reprezentanţilor, care o acuzau de cenzurarea şi supravegherea unor cetăţeni americani.

Elon Musk declara că GEC reprezintă ”o ameninţare la adresa democraţiei americane”. El a catalogat-o drept ”cel mai rău agent guvernamental de cenzură şi factor de instrumentalizare a presei”. În pfida acestor atacuri, GEC şi-a multiplicat recent iniţiativele internaţionale. În Iunie, agenţia lansa un organism cu sediul la Varşovia, menit să contracareze dezinformarea rusă cu privire la Războiul din Ucraina. Ea a alertat, într-un raport, cu privire la faptul că China cheltuie miliarde de dolari cu scopul de a difuza dezinformarea şi de a reduce libertatea de exprimare la nivel mondial.

După o serie de declarații ale lui Donald Trump care îi vizau direct teritoriul, Danemarca își consolidează apărarea

Guvernul danez a anunțat o creștere uriașă a cheltuielilor de apărare pentru Groenlanda, la cîteva ore după ce președintele ales al SUA, Donald Trump, și-a repetat dorința de a deține controlul teritoriului arctic, scrie BBC. Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat că pachetul reprezintă ”o sumă de două cifre de miliarde în coroane, sau cel puțin 1,5 miliarde de dolari” (1,2 miliarde de lire sterline).

El a descris momentul anunțului drept o ”ironie a sorții”. Luni, Trump a declarat că deținerea și controlul insulei uriașe este o ”necesitate absolută pentru SUA”.

Groenlanda, un teritoriu danez autonom, găzduiește o mare instalație spațială americană și are o importanță strategică pentru SUA, fiind situată pe cea mai scurtă rută din America de Nord către Europa. Groenlanda are rezerve minerale importante.

Poulsen a declarat că pachetul ar permite achiziționarea a două noi nave de inspecție, două noi drone cu rază lungă de acțiune și două echipe suplimentare de cîini de sanie.

Acesta ar include, de asemenea, fonduri pentru creșterea numărului de angajați la Comandamentul Arctic din capitala Nuuk și o modernizare a unuia dintre cele trei aeroporturi civile principale din Groenlanda, pentru a putea primi avioane de luptă supersonice F-35.

”Nu am investit suficient în Arctica timp de mulți ani, acum planificăm o prezență mai puternică”, a spus el. Ministrul Apărării nu a dat o cifră exactă pentru pachet, dar mass-media daneză a estimat că ar fi în jur de 12-15 miliarde de coroane.

Anunțul a venit la o zi după ce Trump a declarat pe platforma sa de socializare Truth Social: ”În scopul securității naționale și al libertății în întreaga lume, Statele Unite ale Americii consideră că deținerea și controlul Groenlandei este o necesitate absolută”. Prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, a reacționat la comentariile lui Trump, afirmînd că ”nu suntem de vînzare”.

Biden a legiferat: Vulturul cu cap alb a fost declarat oficial pasărea naţională a SUA

Vulturul cu cap alb este acum, în mod oficial, pasărea naţională a SUA, după ce preşedintele Joe Biden a semnat, în ajunul Crăciunului, o lege care conferă această onoare păsării de pradă cu cap alb şi cioc galben, relatează BBC.

Pasărea a fost o emblemă naţională în SUA de foarte mulţi ani, apărînd pe Marele Sigiliu al SUA - utilizat pe documentele americane - încă din 1782, dar nu fusese desemnată oficial ca pasăre naţională, pînă cînd Congresul a adoptat proiectul de lege săptămîna trecută, trimiţîndu-l pe biroul lui Biden pentru a fi semnat.

"Timp de aproape 250 de ani, am numit vulturul cu cap alb pasăre naţională, cînd de fapt nu era", a declarat Jack Davis, copreşedinte al Iniţiativei Naţionale privind Păsările pentru Centrul Naţional al Vulturului, într-un comunicat. Acum titlul este oficial, şi nici o pasăre nu îl merită mai mult”.

Nu toată lumea a fost întotdeauna de acord cu privire la statutul naţional al vulturului cu cap alb. Părintele fondator, Benjamin Franklin, s-a opus ca această creatură să fie aleasă să reprezinte ţara, numind-o o ”pasăre cu un caracter moral rău”. Dar nu toţi membrii Congresului au împărtăşit sentimentele lui Franklin.

Vulturii cu cap alb, la fel ca alţi vulturi din întreaga lume, au fost văzuţi de mulţi ca simboluri ale forţei, curajului, libertăţii şi nemuririi timp de generaţii, potrivit Departamentului pentru veterani al SUA. Spre deosebire de alţi vulturi, vulturul cu cap alb era doar din America de Nord.

Legislaţia care desemnează vulturul cu cap alb ca pasăre naţională a fost iniţiată de parlamentarii din Minnesota. Statul găzduieşte ceea ce senatorul Amy Klobuchar a descris ca fiind una dintre cele mai mari populaţii de vulturi cu cap alb din SUA. Vulturul cu cap alb este, de asemenea, protejat prin Legea privind emblema naţională din 1940, care face ilegală vînzarea sau vînătoarea acestei păsări. Păsările au fost cîndva pe cale de dispariţie, însă populaţia lor a crescut foarte mult după 2009.

Proiectul de lege privind vulturul cu cap alb a fost unul dintre cele 50 de acte legislative pe care Biden le-a promulgat în ajunul Crăciunului, inclusiv o lege federală împotriva "hazingului" pentru a combate violenţa şi decesele din campusurile universitare.