Netanyahu afirmă că este pregătit pentru un armistițiu temporar, dar garantează că Armata israeliană va controla întreaga Fîşie Gaza

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a anunţat că este pregătit de un ”armistiţiu temporar” în Fîşia Gaza, în vederea eliberării ostaticilor, dintre care 20 sunt în viaţă ”în mod sigur”, în opinia sa, în contextul în care ultimele date comunicate de Israel anunţau că 57 de ostatici sunt reţinuţi în enclava palestiniană, dintre care 34 au fost declaraţi morţi, relatează AFP, transmite News.Ro.

”Dacă există o opţiune a unui armistiţiu temporar, în vederea eliberării ostaticilor, noi suntem pregătiţi”, a anunţat el, într-o conferinţă de presă, la Ierusalim. ”Douăzeci dintre cei 58 de ostatici care se află în continuare în Fîşia Gaza sunt în viaţă în mod sigur”, a anunţat el.

Ultimul ostatic eliberat de către Hamas este israeliano-americanul Edan Alexander, la 12 Mai. Un armistiţiu, în perioada 19 Ianuarie-17 Martie, a permis eliberarea a 33 de ostatici israelieni, inclusiv opt morţi, în schimbul eliberării a aproximativ 1.800 de deţinuţi palestinieni încarceraţi în Israel.

Benjamin Netanyahu a reafirmat că ”Armata israeliană va controla întreaga Fîşie Gaza, la sfîrşitul războiului”. ”Israelul trebuie să evite o criză umanitară, pentru a-şi păstra libertatea de acţiune”, a declarat el.

La 19 Mai, el anunţa că ”Israelul va prelua controlul întregului teritoriu al Fîşiei Gaza”. La 17 Martie, Israelul şi-a relansat războiul în enclavă, încălcînd un armistiţiu de două luni. La mijlocul lui Mai, Israelul a dezvăluit un plan al unei ”cuceriri” a Fîşiei Gaza şi deplasării celor 2,4 milioane de locuitori ai enclavei către Sudul extrem al teritoriului palestinian. Sîmbătă, Armata israeliană a anunţat că a desfăşurat ”atacuri de anvergură” în Fîşia Gaza, marcînd o intensificare a războiului în teritoriul palestinian, cu obiectivul ”eliberării ostaticilor şi înfrîngerii Hamasului”.

La 2 Martie, forţele israeliene au impus o blocadă a tuturor ajutoarelor umanitare. Această blocadă a provocat un val de condamnări internaționale.

SUA au acceptat un Boeing 747 donat de către Qatar lui Trump

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a acceptat avionul Boeing 747 oferit de Qatar președintelui Donald Trump pentru a fi folosit ca avion prezidențial, a anunțat Miercuri Pentagonul, în pofida acuzațiilor de corupție din partea opoziției democrate, relatează AFP, potrivit Agerpres. Donația, estimată la 400 de milioane de dolari, destinată înlocuirii temporare a avionului Air Force One, provine de la familia regală care conduce emiratul din Golf.

”Secretarul Apărării a acceptat un Boeing 747 din Qatar în conformitate cu regulile și reglementările federale”, a declarat purtătorul de cuvînt al Pentagonului, Sean Parnell, într-un comunicat. ”Departamentul Apărării se va asigura că sunt luate în considerare măsurile de securitate adecvate și cerințele funcționale ale misiunii pentru un avion folosit pentru a-l transporta pe președintele Statelor Unite”, a adăugat el.

Constituția americană interzice persoanelor cu funcții publice să accepte cadouri din partea unui rege, prinț sau a unui stat străin.

Dar Donald Trump și-a apărat ferm decizia de a accepta Boeing-ul oferit de Qatar, afirmînd că ar fi stupid să refuze un astfel de cadou. ”Este un gest frumos din partea Qatarului. Sunt foarte recunoscător”, a subliniat el, săptămîna trecută, la Casa Albă.

Avionul de lux, care ar fi unul din cele mai valoroase cadouri primite vreodată de Guvernul american, ar urma să fie donat în final bibliotecii prezidențiale a lui Trump, la încheierea mandatului acestuia.

Peste 49.000 de bărbați au fost arestați pentru că încercau să fugă din Ucraina ca să se sustragă mobilizării

Peste 49.000 de persoane au fost arestate în Ucraina după ce au încercat să fugă traversînd ilegal frontiera, de la instituirea legii marțiale, în 2022, în urma invaziei Rusiei, au anunţat grănicerii ucraineni, relatează AFP, potrivit News.Ro.

Bărbaţii ucraineni cu vîrsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani au interdicția de a părăsi Ucraina, fără nici o excepție. Cei care vor să se sustragă mobilizării militare trec ilegal frontiera, uneori cu riscul vieții.

”Începînd de la 24 Februarie 2022, 45.000 de cetăţeni ucraineni, bărbaţi cu vîrsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani, au fost arestaţi de către Serviciul Naţional al Grănicerilor”, în timp ce încercau să părăsească ţara în secret, declară AFP un purtător de cuvînt al grănicerilor, Andrii Demcenko.

”Alte aproape 4.000 de persoane au fost arestate pentru că au încercat să treacă frontiera prin puncte de trecere legale, cu ajutorul unor documente false”, precizează el.

Majoritatea ucrainenilor încearcă să fugă prin regiunea Transcarpatia (Vest), muntoasă şi împădurită, o zonă poroasă care se află la frontiera cu România şi Ungaria, aflată mult timp în centrul unor activităţi de trafic.

De la începutul invaziei ruse a Ucrainei, în Februarie 2022, Kievul încearcă să lupte împotriva unor reţele de trecători ilegali.

În Ianuarie, Poliţia ucraineană anunţa că a efectuat ”peste 600 de percheziţii” în vederea arestării unor organizatori care au ajutat ”sute de bărbaţi” să treacă frontiera ilegal.

Sistemul mobilizării militare - pătat de scandaluri - este foarte criticat în Ucraina şi este larg considerat drept ineficient, corupt şi nedrept.

În urma acestor critici, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a destituit, în 2023, pe toţi oficialii regionali însărcinaţi cu mobilizarea.

ONU cere o investigație amănunțită și condamnă tirurile israeliene în cursul vizitei unei delegații de diplomați în Cisiordania

ONU a condamnat, Miercuri, tirurile israeliene în cursul unei vizite a unei delegații de diplomați la Jenin, în Cisiordania, cerînd o investigație amănunțită din partea autorităților israeliene, relatează AFP, transmite Agerpres.

”Acești diplomați, inclusiv personalul ONU, au fost ținta unor tiruri, fie că au fost focuri de avertisment sau altceva, ceea ce este inacceptabil”, a declarat Stéphane Dujarric, purtătorul de cuvînt al secretarului general al ONU.

Incidentul a avut loc la începutul după-amiezii, la periferia taberei de refugiați din Jenin, oraș care se află în centrul unei importante ofensive militare israeliene împotriva grupărilor armate palestiniene în Nordul teritoriului, potrivit unui jurnalist AFP, care a filmat mai multe mașini cu numere diplomatice părăsind în grabă perimetrul după ce au fost trase focuri de armă.

Armata israeliană susține că a fost vorba de focuri de avertisment după ce diplomații ”au deviat de la traseul aprobat pentru o vizită organizată de Autoritatea Palestiniană la Jenin, în Cisiordania”.

După atacul israelian împotriva unor diplomați, numeroase țări acuză Israelul

Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a anunțat, Miercuri, o convocare a ambasadorului Israelului la Paris, în urma unor tiruri ”inacceptabile” ale Armatei israeliene, în Cisiordania ocupată, împotriva unor diplomați, inclusiv din Franţa, dar şi din România şi alte ţări, relatează AFP, transmite News.Ro.

”O vizită la Jenin, la care participa unul dintre diplomaţii noştri, a fost ţinta unor tiruri ale unor militari israelieni. Acest lucru este inacceptabil. Ambasadorul Israelului va fi convocat pentru a da explicații. Ne exprimăm susţinerea deplină a agenților noştri la faţa locului şi a muncii lor remarcabile în condiţii îngrozitoare”, scrie pe X ministrul francez.

Armata israeliană a anunţat că era vorba despre focuri de somaţie după ce diplomaţii ”au deviat de la itinerariul aprobat” al unei vizite organizate de către Autoritatea Palestiniană (AP) la Jenin, în Cisiordania ocupată.

Ministrul irlandez de Externe, Simon Harris, a condamnat, la rîndul său, ”cu cea mai mare fermitate” tirurile israeliene. Doi irlandezi făceau parte din grupul de diplomați. ”Sunt șocat şi consternat de informaţii potrivit cărora Armata israeliană a tras astăzi (Miercuri) în apropierea unui grup de diplomați în vizită la Jenin, inclusiv doi diplomați irlandezi aflaţi în post la Ramallah (...). Este total inacceptabil şi le condamn cu cea mai mare fermitate”, declară Simon Harris.

Egiptul a denunţat ”în cei mai puternici termeni tirurile din Cisiordania”. Cairo ”cere ca Israelul să prezinte toate clarificările necesare ale circumstanțelor acestui incident contrar tuturor normelor diplomatice”, a anunţat într-un comunicat Ministerul egiptean de Externe. Ambasadorul egiptean la Ramallah făcea parte din delegație, precizează Cairo.

Ministerul german de Externe a ”condamnat ferm”, la Berlin, acțiunea israeliană. Un reprezentant german se afla la locul incidentului. ”Guvernul israelian trebuie să facă imediat lumină asupra circumstanțelor şi să respecte inviolabilitatea diplomaților”, cere într-un comunicat Berlinul. ”Ministrul german al Afacerilor Externe, Johann Wadephul, îi va transmite acest lucru omologului său israelian Gideon Saar”, anunţă Ministerul german.

Se prognozează că economia Germaniei va stagna anul acesta

Consiliul Consultativ al economiștilor care consiliază Guvernul german, grup cunoscut sub numele de ”cei cinci înțelepți”, și-a revizuit în scădere previziunile pentru cea mai mare economie a Europei și prognozează o stagnare pentru anul în curs, după doi ani consecutivi de recesiune, potrivit raportului acestui grup publicat Miercuri, relatează agenția EFE, potrivit Agerpres.

Acești experți anticipează, totuși, că anul viitor Germania va înregistra o creștere economică de 1,0%. De asemenea, inflația va fi de 2,1% anul acesta și de 2,0% anul viitor, în timp ce rata șomajului, care a ajuns la 6,0% în 2024, ar putea crește la 6,2% în acest an și să scadă din nou la 6,1% în 2026, arată aceeași prognoză.

”În viitorul apropiat, economia germană va fi influențată de doi factori fundamentali: politica comercială a lui Donald Trump și politica fiscală a marii coaliții a noului cancelar Friedrich Merz”, a subliniat lidera grupului celor cinci înțelepți, Monika Schnitzer, în prezentarea raportului întocmit de economiștii acestui grup consultativ.

Estimarea lor privind revenirea creșterii economice anul viitor are la bază promisiunile noii coaliții privind consolidarea fiscală. Totuși, taxele vamale impuse Uniunii Europene de președintele american Donald Trump - asupra cărora sunt în desfășurare negocieri între Washington și Bruxelles - vor afecta cu precădere economia germană, dată fiind orientarea acesteia către export.

Friedrich Merz se va bucura de mai multă flexibilitate bugetară decît predecesorul său, social-democratul Olaf Scholz, după ce Legislativul, la final de mandat, a relaxat amendamentul constituțional ce limita contractarea de noi datorii pînă la cel mult 0,35% din PIB. Această relaxare a ”frînei datoriilor” va permite creșterea cheltuielilor militare și implementarea unui plan de 500 de miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură și de protecție a mediului.

Grupul consultanților vede în aceste investiții un posibil impuls pentru creșterea economică, deși avertizează, în același timp, asupra riscului ca aceste fonduri să nu fie utilizate corespunzător, cum ar fi de pildă ca Guvernul să nu le folosească pentru investiții noi, ci să finanțeze cu ele investiții care urmau să fie realizate oricum. ”Există, de asemenea, riscul ca orice cheltuială să înceapă să fie declarată ca investiție”, remarcă economista Veronika Grimm, membră a acestui grup, care este mai puțin optimistă decît colegii săi cu privire la efectele pozitive ale fondului anunțat pentru investiții.

Pe de altă parte, în același raport, este reafirmat un vechi avertisment al economiștilor germani cu privire la necesitatea simplificării și automatizării procedurilor birocratice. De asemenea, mai remarcă grupul celor cinci înțelepți, o provocare pentru economia germană va fi să facă față schimbărilor structurale impuse de scăderea competitivității industriilor sale cheie, în special industria auto și cea chimică. Regiunile cu o prezență puternică a companiilor din aceste sectoare riscă să se confrunte, în mod special, cu creșterea puternică a șomajului, pînă cînd angajații vor fi recalificați profesional. ”Dar nu ar avea sens nici să încercăm să menținem cu prețul unor subvenții costisitoare locuri de muncă ce nu au viitor”, explică Monika Schnitzer.

Papa Leon al XIV-lea solicită Israelului să permită intrarea unui ajutor decent în Fîşia Gaza şi să se pună capăt ostilităților

Papa Leon al XIV-lea a lansat un ”apel urgent” Israelului – ”să lase să intre un ajutor umanitar decent în Fîşia Gaza şi să pună capăt ostilităților, al căror preț atroce a fost plătit de către copii, persoane în vîrstă şi bolnavi”, relatează AFP, potrivit News.Ro.

”Situația în Fîşia Gaza este tot mai îngrijorătoare şi dureroasă”, a deplîns Papa, în prima sa audiență generală săptămînală de cînd a fost ales, cu public, în Piaţa Sfîntul Petru.

Papa Leon al XIV-lea face acest apel după ce ONG-ul Médecins sans frontières (MSF) a acuzat Israelul de faptul că lasă să intre în enclavă un ajutor ”ridicol de insuficient” faţă de nevoile palestinienilor din Fîşia Gaza, doar pentru a nu fi acuzat de ”supunerea populației la foamete”.

Un ajutor autorizat de către autoritățile israeliene să intre în Fîşia Gaza - de aproximativ 100 de camioane, începînd de Luni - ”este doar o perdea de fum”, denunță MSF.

”O blocadă impusă de Israel Fîşiei Gaza de la 2 Martie, cu scopul de a obliga mișcarea islamistă palestiniană Hamas să elibereze ostaticii, continuă”, denunță MSF.

La 11 Mai, Papa Leon al XIV-lea se declara ”profund întristat de ceea ce se întîmplă în Fîşia Gaza”.

El cerea atunci ca ”ostilitățile să înceteze imediat, palestinienilor epuizați să li se trimită ajutor umanitar şi toți ostaticii să fie eliberați”.

Donald Trump Junior poate că va candida la Președinția SUA

Fiul cel mare al președintelui american Donald Trump, Donald Trump Junior, care în prezent se ocupă de afacerile familiei, nu a exclus să candideze „într-o zi” la Președinția SUA, recunoscînd că „această chemare există”, relatează AFP şi Reuters, potrivit Stiripesurse.ro.

Donald Trump Junior, în vîrstă de 47 de ani, a fost întrebat de un moderator, în cadrul unui forum economic la Doha, dacă se gîndeşte să candideze la Preşedinţie şi să „preia frîiele” după plecarea tatălui său.

„Răspunsul este nu ştiu, poate într-o zi. Ştiţi, această chemare există”, a mărturisit el.

Referindu-se la idealurile mişcării „Make America Great Again” pe care tatăl său a construit-o, el a spus: ”Voi fi întotdeauna foarte activ în ceea ce privește susținerea vocală a acestor lucruri”.

Donald Trump Jr a apărut ca o forţă politică în sine. Reuters a raportat, în Noiembrie, că el a fost cel mai influent membru al familiei Trump în perioada de tranziţie, în timp ce tatăl său construia cel mai controversat Cabinet din istoria modernă a Statelor Unite.

Trump, care prețuiește cu înverșunare loialitatea, se bazează de mult timp pe membrii familiei pentru sfaturi politice. Don Jr, aşa cum este cunoscut fiul cel mare al preşedintelui, a ajutat candidaţii pentru Cabinetul tatălui său să se afunde sau să se ridice în prim-plan - de la susţinerea actualului vicepreşedinte JD Vance ca partener de cursă al lui Trump, pînă la blocarea fostului secretar de stat Mike Pompeo, au declarat sursele Reuters.

„Cred că tatăl meu a schimbat cu adevărat Partidul Republican, cred că acum este partidul America First, partidul MAGA, oricum doriţi să priviţi”, a mai spus Don Jr, vorbind Miercuri la Forumul Economic de la Doha. ”Pentru prima dată în istorie, Partidul Republican are de fapt un rezervor de luptători pentru America First”, a adăugat el.

Fiul lui Trump a precizat că, în prezent, scopul său este de a face cunoscut în lumea afacerilor dorinţa Administrației Trump de a înlătura „ideologia Woke care a preluat controlul”. ”Nu este vorba doar despre Guvern, ci şi despre afaceri”, a spus el.

Don Jr a declarat, Miercuri, la același eveniment, că Trump Organization, unde este vicepreşedinte executiv, nu face afaceri cu entităţi guvernamentale.

Armata poloneză a reacționat după ce o navă a „flotei-fantomă” rusești a fost reperată în apropierea unui cablu electric în Marea Baltică

Armata Poloniei a intervenit după ce o navă a „flotei-fantomă” ruseşti a fost văzută efectuînd manevre suspecte în apropierea unui cablu electric submarin care leagă Polonia de Suedia, a anunţat, Miercuri, premierul polonez Donald Tusk, informează Reuters, transmite News.Ro.

„O navă rusă din flota din umbră acoperită de sancţiuni a efectuat manevre suspecte în apropierea cablului electric care leagă Polonia de Suedia”, a scris premierul Donald Tusk pe X. ”După intervenția eficientă a Armatei noastre, nava a navigat către unul dintre porturile ruseşti”, a precizat el.

Termenul „flota din umbră” se referă la navele utilizate de Rusia pentru a transporta petrol, arme şi cereale, încălcînd sancțiunile internaționale impuse după invazie.

Vorbind ulterior cu reporterii, ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că un zbor de patrulare a speriat nava, în timp ce nava ORP Heweliusz a Marinei poloneze a navigat spre locul incidentului.

Viceamiralul Krzysztof Jaworski, comandantul componentei maritime a Armatei Poloniei, a declarat, pentru Reuters, că petrolierul în cauză se numea „Sun” şi că naviga sub pavilion Antigua.

Ambasada Rusiei la Varşovia nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii trimisă prin e-mail. 

NATO a sporit securitatea în Marea Baltică în urma unei serii de incidente în care au fost avariate cabluri electrice, legături de telecomunicații şi conducte de gaze în urma invaziei ruse din Ucraina în Februarie 2022.

În trecut, Moscova a negat implicarea sa în sabotajele submarine din Marea Baltică, afirmînd că Occidentul se folosește de astfel de afirmații pentru a limita exporturile sale de petrol pe mare.

Cablul submarin de 600 de megawaţi leagă coasta suedeză, lîngă Karlshamn, de orașul Ustka din Nordul Poloniei şi permite ambelor reţele să se bazeze pe livrări transfrontaliere atunci cînd electricitatea este mai ieftină în celălalt sistem.

Un purtător de cuvînt al operatorului polonez de reţea PSE a declarat că nu este perturbată funcționarea cablului. Datele PSE au arătat că peste 600 de megawaţi curgeau spre Suedia prin cablu la ora 11.30 GMT.

„Acest lucru arată cît de periculoase sunt vremurile în care trăim, cît de gravă este situaţia din Marea Baltică”, a comentat ministrul Kosiniak-Kamysz la o conferinţă de presă. ”De cînd Suedia şi Finlanda au aderat la Alianţa Nord-Atlantică, Marea Baltică a devenit o zonă maritimă cheie, unde au loc cele mai multe incidente, cele mai frecvente incidente legate de ruperea cablurilor şi sabotaj”.

El a promis un „răspuns ferm” din partea Poloniei şi al NATO la orice atac asupra infrastructurii Mării Baltice.

Paza de coastă a Suediei a refuzat să comenteze, precizează Reuters.