Cine şi cînd livrează Ucrainei sisteme Patriot?

O reuniune a ţărilor care deţin sisteme Patriot şi a donatorilor Ucrainei, cu scopul de a găsi baterii suplimentare de apărare aeriană pentru Kiev, ar putea avea locMmiercurea viitoare, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată discuţiilor.

Iniţiativa de a reuni ţările donatoare este condusă de comandantul suprem al forţelor armate aliate. Scopul principal este de a localiza baterii Patriot suplimentare pentru a le transfera Ucrainei, care are nevoie urgentă de consolidarea apărării sale aeriene în contextul atacurilor masive continue ale Rusiei. Preşedintele american Donald Trump a declarat, Marţi, că Washingtonul va furniza rachete Patriot Ucrainei prin Germania. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat, Luni, că Germania şi Statele Unite vor lua în cîteva zile sau săptămîni o decizie cu privire la trimiterea a două sisteme americane de apărare aeriană Patriot în Ucraina.

Preşedintele Donald Trump a găsit, în sfîrşit, o modalitate de a accepta înarmarea Ucrainei: să ceară aliaţilor europeni să doneze armele lor şi să le vîndă în schimb arme americane. Acum vine partea dificilă – să se pună de acord cine va renunţa efectiv la sistemele sale preţioase, inclusiv la bateriile de rachete Patriot pe care Kievul le caută cu disperare, scrie Reuters. Sistemele Patriot, foarte scumpe şi foarte solicitate de aliaţii SUA, s-au dovedit eficiente în distrugerea rachetelor balistice ruseşti îndreptate către oraşele ucrainene.

Importanţa sprijinului acordat Ucrainei va depinde de negocierile viitoare cu privire la furnizarea echipamentelor, au explicat pentru Reuters 10 oficiali din SUA şi Europa. Întrebarea centrală este cine va dona bateriile Patriot şi cînd. În timpul întîlnirii de Luni cu Trump în Biroul Oval, Rutte a menţionat şase ţări NATO – Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda şi Canada – care sunt dispuse să participe la programul de achiziţionare de arme. Solicitat să comenteze, un oficial NATO a declarat că alianţa va coordona livrările de arme printr-un mecanism cunoscut sub numele de Asistenţă şi Instruire NATO pentru Ucraina, o misiune NATO cu sediul în Germania, responsabilă de coordonarea ajutorului militar occidental pentru Kiev. ”Mai multe ţări europene s-au angajat deja să sprijine această iniţiativă, printre care Germania, Norvegia, Danemarca, Ţările de Jos, Suedia, Regatul Unit, Canada şi Finlanda”, a declarat oficialul. ”Detaliile sunt încă în discuţie”, a adăugat el.

Iranul exclude orice nou dialog nuclear cu SUA

Parlamentul iranian a decis să excludă orice reluare a negocierilor cu SUA privind dosarul nuclear, pînă la îndeplinirea unor condiții prealabile, pe fondul atacurilor recente asupra instalațiilor sale, susținînd dreptul la îmbogățirea uraniului și refuzînd discuții suplimentare, potrivit Reuters, relatează Mediafax.

„Atunci cînd Statele Unite folosesc negocierile ca instrument de manipulare și acoperire pentru atacuri militare surpriză din partea regimului sionist (Israel), discuțiile nu pot continua ca înainte. Trebuie stabilite condiții clare și nici o negociere nu va avea loc pînă la îndeplinirea lor completă”, se arată în declarația oficială. Declarația nu detaliază aceste condiții, dar ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a precizat anterior că Iranul cere garanții clare că nu vor exista noi atacuri împotriva teritoriului său.

Luna trecută, Israelul și SUA au lansat atacuri asupra unor facilități nucleare iraniene, afirmînd că sunt parte a unui program destinat dezvoltării de arme nucleare. Teheranul neagă acuzațiile și susține că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile. Înaintea acestui val de atacuri, Iranul și SUA purtaseră cinci runde de negocieri indirecte, prin intermediul Omanului. Discuțiile s-au blocat, Washingtonul solicitînd oprirea completă a programului intern de îmbogățire a uraniului, o cerere refuzată ferm de Teheran. Săptămîna trecută, Abbas Araqchi a reiterat că Iranul nu va accepta un acord care să limiteze îmbogățirea uraniului și refuză să discute teme suplimentare precum programul de rachete balistice.

Pentru insultarea unui procuror, primarul Istanbulului a fost condamnat la 20 de luni de închisoare

Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, membru al Partidului Republican al Poporului (CHP) şi figură principală a opoziţiei turce, care a fost arestat în Martie pentru presupuse acuzaţii de corupţie, a fost condamnat Miercuri la douăzeci de luni de închisoare pentru insultă şi intimidare la adresa unui procuror, potrivit sentinţei văzute de AFP, scrie News.Ro.

Ekrem Imamoglu a comparut în faţa unui Tribunal situat în interiorul închisorii Silivri, un imens complex penitenciar din Vestul Istanbulului, unde este deţinut din 25 Martie. Primarul, desemnat candidat al partidului său la Preşedinţie în alegerile prevăzute în 2028, face obiectul mai multor proceduri judiciare şi a făcut apel împotriva mai multor condamnări. În Ianuarie, el a pus public la îndoială integritatea procurorului general din Istanbul. În cadrul procesului, care a început în Aprilie, procurorul a cerut şapte ani şi patru luni de închisoare şi interzicerea oricărei activităţi politice.

„Sunt aici pentru că sunt candidat la alegerile prezidenţiale”, a declarat primarul în cadrul celei de-a doua audieri, la jumătatea lunii Iunie. ”Nu este un proces, ci o pedeapsă”, a adăugat el. Ekrem Imamoglu, împreună cu aproximativ o sută de persoane din anturajul său şi colaboratori, a fost arestat pe 19 Martie, acuzat de corupţie, acuzaţii pe care le neagă. Arestarea sa a declanşat un val de proteste fără precedent în ultimii zece ani, în toată Turcia.

Mare veselie printre deținuții italieni: Aproape 10.000 ar putea fi eliberați pentru reducerea supraaglomerării

Italia ar putea elibera din închisori aproximativ 10.000 de deținuți, adică în jur de 15% din totalul populaţiei carcerale, pentru a atenua supraaglomerarea din penitenciare, a anunţat Miercuri Ministerului Justiţiei, transmite Reuters, potrivit Agerpres. În jur de 10.105 de deţinuţi sunt potenţial eligibili pentru măsuri alternative la încarcerare, precum arest la domiciliu sau probaţiune, a informat Ministerul într-un comunicat emis Marţi seară. Opţiunea li s-ar aplica persoanelor ale căror condamnări se află pe final şi nu mai sunt subiect al recursurilor, deţinuţi cărora le-au mai rămas mai puţin de 2 ani de executat şi nu au primit sancţiuni disciplinare în ultimele 12 luni. Deţinuţii condamnaţi pentru infracţiuni grave precum terorism, crimă organizată, viol, trafic de migranţi şi răpire de persoane, vor fi excluşi, a precizat Ministerul.

Potrivit bazei de date World Prison Brief, Italia are unul dintre cele mai supraaglomerate sisteme penitenciare din lume, cu o rată de ocupare de 122%, fiind depăşită, dintre ţările europene, doar de Cipru, Franţa şi Turcia. Situaţia deţinuţilor a atras atenţia în Italia în urma creşterii numărului de sinucideri şi de plîngeri legate de temperaturile foarte ridicate din centrele de detenţie, lipsite de climatizare. Cu toate acestea, eliberarea anticipată a deţinuţilor constituie o temă sensibilă din punct de vedere politic, iar Ministerul Justiţiei a indicat că măsura nu se va aplica imediat.

Ministerul a precizat că a înfiinţat o echipă de lucru care va ţine legătura cu penitenciarele şi cu judecătorii de probaţiune, pentru a facilita deciziile în funcţie de fiecare caz în parte. Echipa se va întruni săptămînal şi îşi va prezenta rezultatele în Septembrie.

Rusia cere SUA să exercite presiuni asupra Ucrainei ca să revină la masa tratativelor

Kremlinul a cerut Miercuri SUA să facă presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să accepte organizarea unei a treia runde de negocieri la Istanbul, în Turcia, informează EFE, citat de News.Ro.

"Principalul lucru îl reprezintă eforturile de mediere ale SUA, ale preşedintelui Donald Trump şi ale echipei sale. S-au făcut multe declaraţii cu multe cuvinte despre decepţie, dar sperăm că, în același timp, să se exercite presiuni asupra părţii ucrainene", a declarat purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, presei locale. Totodată, Peskov a acuzat Uniunea Europeană că se militarizează şi că "cheltuie sume imense de bani pentru a cumpăra arme ca să continue să instige la continuarea războiului". "Este greu de prezis ceva în faţa acestei stări de impertinenţă emoţională", a adăugat el.

În paralel, Peskov a comentat că decizia lui Trump de a vinde arme NATO care să aibă destinaţie finală Ucraina nu i se pare o noutate, ci o politică prelungită în timp. "Este o afacere", a insistat Peskov, pentru care "acum vor plăti unii europeni". Totodată, purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei ruse a menţionat că livrarea de armament este o temă pe care Moscova o urmăreşte îndeaproape.

SUA îl sprijină pe Netanyahu inclusiv prin prezența ambasadorul SUA în Israel la procesul premierului

Ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, a participat, Miercuri, la procesul de corupţie al premierului israelian Benjamin Netanyahu, desfăşurat la Tel Aviv, pentru a demonstra sprijinul SUA faţă de şeful Executivului israelian, a relatat presa locală, preluată de EFE, conform Agerpres.

"Este vorba despre reprezentarea a ceea ce preşedintele (Statelor Unite, Donald Trump) a spus în repetate rînduri", a declarat Huckabee, în timpul unui eveniment organizat la Tel Aviv Miercuri dimineaţă, conform publicaţiei The Times of Israel. ”Trump nu a luat parte la proces sau la rezultatul acestuia. El recunoaște că trebuie să-şi urmeze propriul curs, dar este o chestiune personală pentru el, îl consideră pe prim-ministru un prieten”, a explicat ambasadorul american.

La sosirea la Tribunal, Huckabee a răspuns întrebărilor reporterilor despre motivul vizitei sale, afirmînd că "este un proces deschis" publicului, potrivit ziarului israelian Haaretz. Potrivit publicaţiei, ambasadorul american a vorbit cu Netanyahu în timpul unei pauze de zece minute ordonate de judecători.

Preşedintele american Donald Trump, care a fost implicat în mai multe procese în Statele Unite înainte de a cîştiga alegerile din 2024, a mers pînă la a cere suspendarea procesului lui Netanyahu luna trecută, într-o postare pe reţelele de socializare, care a fost interpretată în Israel ca o tentativă de amestec în sistemul judiciar al ţării. Netanyahu este acuzat din 2019 de fraudă, luare de mită şi abuz de încredere în trei cazuri separate de corupţie, judecate în comun din 2020, într-un proces lung în care prim-ministrul a început să depună mărturie pe 10 Decembrie, după mai multe amînări. Instanţa a ordonat trei înfăţişări pe săptămînă pentru Netanyahu, fiecare durînd aproximativ şase ore, dar majoritatea şedinţelor au trebuit anulate din cauza evenimentelor din ultimele luni din ţară.

În Florida, un condamnat la moarte a fost executat

Un bărbat condamnat la pedeapsa capitală a fost executat Marţi în Florida, în Sudul Statelor Unite, ridicînd la 26 numărul execuţiilor din ţară de la începutul anului, cel mai mare bilanţ din ultimul deceniu, relatează AFP, potrivit News.Ro.

Michael Bell, în vîrstă de 54 de ani, a fost executat prin injecţie letală la penitenciarul de stat din Raiford, la ora locală 18:25, a anunţat Administraţia penitenciară din Florida. El fusese condamnat la pedeapsa capitală pentru uciderea în 1993 a lui Jimmy West, în vîrstă de 23 de ani, şi a lui Tamecka Smith, în vîrstă de 18 ani, în Jacksonville. Motivul crimei a fost răzbunarea pentru uciderea fratelui său, dar el i-a ucis din greşeală pe fratele adevăratului criminal şi pe o tînără care îl însoţea.

Michael Bell face parte dintre cei 30 de condamnaţi la moarte care au trecut în tinereţe prin celebra casă de corecţie Florida School of Boys, supranumită Dozier. Instituţia, unde actele de cruzime erau la ordinea zilei, a fost închisă în 2011 după mai bine de un secol de activitate şi a inspirat romanul „The Nickel Boys” al scriitorului afro-american Colson Whitehead, premiat în 2020 cu Premiul Pulitzer. În 2016, antropologii au descoperit acolo rămăşiţele a 55 de morminte anonime.

A fost a 26-a execuţie din Statele Unite de la începutul anului, dintre care opt numai în Florida, un record de la cele 28 înregistrate în 2015. Alte nouă execuţii sunt prevăzute în prezent pentru 2025.

Din cele 26 de execuţii din acest an, 21 au fost efectuate prin injecţie letală. Trei au fost prin inhalare de azot, o metodă utilizată pentru prima dată în lume de Alabama în 2024 şi comparată de experţii ONU cu o formă de „tortură”, iar două prin pluton de execuţie (cu arme de foc, împuşcăturile vizînd un organ vital) în Carolina de Sud, pentru prima dată în Statele Unite din 2010. Pedeapsa cu moartea a fost abolită în numai 23 din cele 50 de state americane. Alte trei, California, Oregon şi Pennsylvania, respectă un moratoriu asupra execuţiilor, în urma unei decizii a guvernatorilor respectivi.

Premierul francez vrea să elimine zilele naționale libere pentru a reduce deficitul bugetar

Prim-ministrul Franței, François Bayrou, a stîrnit controverse aprinse după ce a propus eliminarea a două zile de sărbătoare legală. Măsura face parte dintr-un pachet fiscal amplu menit să reducă deficitul bugetar, să stimuleze economia și să prevină prăbușirea țării sub povara datoriilor. Bayrou a argumentat că „întreaga națiune trebuie să muncească mai mult”, scrie The Guardian.

În cadrul prezentării bugetului pentru 2026, premierul a propus renunțarea la Lunea Paștelui și la 8 Mai, Ziua Victoriei, cînd Franța comemorează sfîrșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Bayrou a menționat că este deschis și altor variante, dar a insistat că trebuie identificate soluții concrete pentru creșterea activității economice.

Propunerea se înscrie într-un plan ambițios de reducere a cheltuielilor publice cu 43,8 miliarde de euro în următorii doi ani. Printre măsuri se numără înghețarea cheltuielilor guvernamentale (cu excepția apărării), neînlocuirea a o treime dintre funcționarii pensionați, plafonarea pensiilor și reducerea bugetului pentru sănătate cu 5 miliarde de euro. Salariile bugetarilor vor fi înghețate, iar numărul locurilor de muncă din sectorul public va fi diminuat.

Franța se confruntă cu un deficit bugetar de 5,8% din PIB, mult peste pragul de 3% impus de Uniunea Europeană. Datoria publică a ajuns la 3,3 trilioane de euro, cu o dobîndă anuală de 60 de miliarde. Bayrou a avertizat că această situație reprezintă un „pericol mortal” pentru o economie deja fragilă. Adoptarea bugetului rămîne incertă. Blocajul politic provocat de alegerile anticipate convocate de președintele Macron face imposibilă adoptarea proiectului fără sprijinul opoziției. Atît dreapta, cît și stînga au anunțat că vor vota împotriva bugetului. Bayrou riscă să fie supus unei moțiuni de cenzură, la fel ca predecesorul său, Michel Barnier, în Octombrie anul trecut.

A fost destructurat un important grup de hackeri proruși, responsabil de atacuri cibernetice asupra unor infrastructuri în Europa

O operațiune internațională, la care au participat țări precum Spania, Germania, Italia și SUA, a dus la destructurarea rețelei proruse ”NoName057(16)”, care se concentrase pe atacarea Ucrainei și a țărilor care sprijină Kievul, multe dintre ele membre NATO, un anunț în acest sens fiind făcut Miercuri de agențiile Europol și Eurojust, potrivit EFE și AFP, transmite Agerpres.

”În cursul zilei de 15 Iulie, botnet-ul (un sistem de dispozitive interconectate prin Internet, fiecare dintre acestea rulînd unul sau mai mulți roboți) care utiliza sute de sisteme informatice în toată lumea a fost destructurat și mai mulți suspecți au fost identificați, între care principalii instigatori cu reședința în Federația Rusă”, au declarat agențiile europene de aplicare a legii într-un comunicat.

Totodată, Europol și Eurojust au anunțat că operațiunea, în care au fost implicate 12 țări, a condus la arestarea a două persoane, una în Franța și una în Spania, precum și la emiterea a șase mandate de arestare de către autoritățile germane și a unuia de către autoritățile spaniole. Respectivul grup de hackeri este responsabil de numeroase atacuri asupra unor infrastructuri critice, precum furnizori de electricitate și transporturi publice în Europa, potrivit agențiilor europene citate, care subliniază că infrastructura de bază a grupului a fost dezmembrată, iar mai mult de 100 de servere din întreaga lume au fost întrerupte.

Pirații informatici au procedat la atacuri de tip DDoS (distributed denial of service), care constau în supraîncărcarea site-urilor web și a aplicațiilor cu cereri țintite, astfel încît acestea să nu mai fie accesibile. ”NoName057(16) și-a afișat sprijinul pentru Federația Rusă încă de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei”, a subliniat Eurojust. ”Grupul a efectuat mai multe atacuri de tip DDoS împotriva infrastructurilor critice în cadrul unor evenimente (politice) de prim-plan”, a adăugat agenția Uniunii Europene pentru cooperare judiciară în domeniul penal.

Potrivit celor două agenții europene, grupul a efectuat 14 atacuri în Germania, unele cu o durată de mai multe zile, care au afectat circa 230 de organizații, între care uzine de armament, furnizori de electricitate și organisme guvernamentale. Atacuri au fost efectuate de asemenea peste tot în Europa în timpul alegerilor europene. În Suedia, au fost atacate site-uri web ale autorităților și ale băncilor, în timp ce în Elveția mai multe atacuri au fost comise în cursul unui mesaj video al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Parlamentul European, în Iunie 2023, și în cursul Summitului pentru pacea în Ucraina, în Iunie 2024. Mai recent, Țările de Jos au fost ținta acestor hackeri în timpul summitului NATO de la sfîrșitul lunii Iunie, potrivit acelorași surse.