Erdogan somează celelalte țări ”să își retragă mîna de pe Siria”

Președintele turc, Tayyip Erdogan, a îndemnat, Miercuri, toate celelalte țări ”să își retragă mîna de pe Siria”, adăugînd că Turcia are capacitatea de a zdrobi toate organizațiile teroriste din țară, inclusiv milițiile kurde și Statul Islamic, transmite Reuters, conform HotNews.Ro.

Erdogan a declarat, în Parlamentul Turciei, că miliția kurdă YPG este cea mai mare problemă din Siria în prezent, după înlăturarea fostului președinte Bashar al-Assad.

Gruparea nu va putea scăpa de sfîrșitul său inevitabil dacă nu depune armele, a adăugat el.

„Scuzele invocate, cum ar fi lupta contra ISIS, nu mai sunt convingătoare. Turcia este cea mai mare putere pentru a rezolva această problemă. Toată lumea ar trebui să își ia mîinile din regiune, vom zdrobi conducerile ISIS și YPG împreună cu frații noștri sirieni. Noi avem această putere”, a afirmat el, potrivit CNN Turk.

Erdogan a spus și în urmă cu trei săptămîni că militanții kurzi din Siria fie vor depune armele, fie „vor fi îngropați”, declarația venind în contextul ostilităților izbucnite între luptătorii sirieni susținuți de Turcia și militanții kurzi după căderea dictatorului sirian Bashar al-Assad de luna trecută.

După plecarea lui Assad, Turcia a insistat în mod repetat că miliția kurdă YPG trebuie să se desființeze, afirmînd că grupul nu are ce căuta în viitorul Siriei. Schimbarea puterii din Siria a prins principalele facțiuni kurde ale țării pe picior greșit.

Turcia consideră miliția kurdă YPG – principala componentă a Forțelor Democratice Siriene (SDF), aliate de SUA – drept o extensie a miliției PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), care poartă o insurgență împotriva statului turc din 1984.

PKK este desemnată organizație teroristă de către Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană. Ankara a făcut apel în repetate rînduri la Washington, aliatul său din NATO, și la alții să nu mai sprijine YPG.

Consiliul Europei cere Poloniei să acționeze mai eficient pentru combaterea corupției

Consiliul Europei consideră ''în general insuficiente'' eforturile Poloniei de combatere a corupției și cere autorităților de la Varșovia, într-un raport publicat Miercuri, să acționeze mai eficient, informează AFP, potrivit Agerpres.

Grupul statelor contra corupției (GRECO), structură din cadrul Consiliului Europei, a evaluat măsurile luate de Polonia în urma recomandărilor care i-au fost adresate în două rapoarte, unul din 2012 referitor la prevenirea corupției în rîndul parlamentarilor și celălalt din 2018, care evalua reformele judiciare adoptate în perioada 2016-2018.

Doar opt din cele 22 de recomandări incluse în cele două rapoarte au fost puse în aplicare integral, în timp ce nouă au fost implementate parțial, iar cinci nu au fost deloc puse în practică, atenționează raportul GRECO. Documentul arată că gradul de punere în aplicare a recomandărilor rămîne ''în general nesatisfăcător''.

GRECO subliniază, de exemplu, că Polonia nu a realizat nici un progres în punerea în operă a recomandării referitoare la parlamentari după adoptarea ultimului raport, în 2023. Recomandările ce rămîn în suspensie vizează în special regulile pentru parlamentari în legătură cu conflictele de interese, acceptarea cadourilor și declarațiile de avere.

Poloniei i s-a cerut să introducă norme deontologice și de conduită pentru senatori, să pună în practică un mecanism precis care să le permită parlamentarilor să declare eventualele conflicte de interese și să îmbunătățească mecanismul ce ar permite evaluarea respectarea dispozițiilor în materie de combatere a corupției.

În schimb, în raport, GRECO salută măsurile luate de autoritățile poloneze pentru a restabili independența Consiliului Național al Magistraturii. GRECO, care va efectua o vizită în Polonia în acest an, cere Varșoviei să îi prezinte, pînă la 30 Noiembrie, un raport privind progresele realizate.

Italia, Albania şi Emiratele Arabe Unite au semnat un acord de un miliard de euro pentru un interconector energetic submarin

Italia, Albania şi Emiratele Arabe Unite au semnat, Miercuri, un acord în valoare de cel puţin 1 miliard de euro pentru construirea unei interconexiuni submarine pentru energie regenerabilă prin Marea Adriatică, relatează Reuters, potrivit News.Ro.

„Credem cu tărie în acest proiect care implică cele trei Guverne ale noastre, precum şi sectorul privat şi operatorii de reţea”, a declarat premierul italian Giorgia Meloni, care a anunţat acordul la Summitul Mondial al Energiei Viitorului din Abu Dhabi.

Parteneriatul tripartit, care vizează producerea de energie verde în Albania şi exportul acesteia în Italia prin cabluri subacvatice, va implica operatorul italian de reţea Terna şi Compania Naţională de Energie din EAU (Taqa), a declarat premierul albanez Edi Rama.

Premierul albanez a adăugat că infrastructura va conecta portul albanez Vlore de regiunea Puglia din Sudul Italiei, cel mai apropiat punct dintre cele două ţări, şi se aşteaptă să fie operaţională în maximum trei ani. 

În 2024, economia Germaniei a scăzut cu 0,2%

Economia germană s-a contractat pentru al doilea an consecutiv în 2024, fiind din nou cea mai slabă economie dintre ţările din zona euro. Cea mai mare economie a Europei s-a contractat cu 0,1% în ultimul trimestru al anului trecut şi a scăzut cu 0,2% pe întregul an 2024, a anunţat, Miercuri, Oficiul Federal de Statistică, informează Reuters, potrivit News.Ro.

Scăderea pe întregul an a produsului intern brut (PIB) corespunde cu prognoza analiştilor intervievaţi de Reuters privind o scădere de 0,2% în 2024.

Fiind o economie orientată spre export, Germania suferă din cauza cererii globale slabe şi a concurenţei din partea produselor chinezeşti. Exporturile au scăzut cu 0,8% în 2024, comparativ cu anul precedent.

În urma contracţiei din ultimul trimestru al anului trecut, economia ar putea intra într-o recesiune de Iarnă dacă şi primul trimestru din 2025 va fi negativ. O recesiune tehnică este definită ca două trimestre consecutive de contracţie economică.

Italia cumpără sistemul de apărare antiaeriană Skynex de la producătorul german Rheinmetall

Producătorul de arme german Rheinmetall a anunțat, Miercuri, că a vîndut un nou sistem de apărare antiaeriană Armatei italiene, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Contractul pentru sistemul Skynex are o valoare inițială de 73 de milioane de euro, cu opțiunea de a achiziționa alte trei sisteme similare în valoare totală de 204 milioane de euro. Livrarea primului sistem este prevăzută să se încheie la jumătatea lui 2026. Sistemul Skynex este ''menit să contracareze amenințări din partea rachetelor, artileriei și mortierelor, precum și a dronelor''. El constă dintr-o unitate cu senzor de supraveghere aeriană, un centru operațional și patru tunuri de calibru 35 mm, cu o cadență maximă de 1.000 de cartușe pe minut.

Grupul industrial german a menționat că Italia este primul stat din NATO care a comandat noul sistem, care se află deja pe frontul din Ucraina. România a achiziționat o versiune mai simplificată a acestui sistem, care nu este dotată cu tunuri. De la începerea invaziei ruse în Ucraina, în Februarie 2022, comenzile primite de Rheinmetall pentru echipament militar și muniții au crescut semnificativ, iar prețul acțiunilor grupului industrial german a sporit de aproape șase ori.

Serbia denunţă o escaladare periculoasă după ce Kosovo a închis zece municipalităţi sîrbe

Autorităţile kosovare au închis, Miercuri, zeci municipalităţi „paralele” sîrbe, printre care una în capitala Priştina, operaţiune ce riscă să agraveze tensiunile cu Belgradul, care a denunţat imediat o „escaladare periculoasă”, odată cu apropierea alegerilor legislative prevăzute să aibă loc în Kosovo în Februarie, informează agenția AFP, preluată de Agerpres.

„Vremea municipalităţilor şi a instituţiilor paralele şi criminale ale Serbiei în Republica Kosovo se încheie”, a declarat ministrul kosovar de Interne, Xhelal Svecla, într-un mesaj postat pe Facebook, enumerînd cele zece localităţi în care municipalităţile sîrbe, finanţate de Belgrad, au fost închise.

„După cum am promis, nu vom permite nici un ‘paralelism’ şi cu atît mai puţin o activitate criminală a Serbiei care ar încălca statul de drept şi Constituţia ţării noastre”, a declarat el. Svecla a adăugat că mai multe oficii poştale şi administraţii fiscale sîrbe au fost, de asemenea, închise, în timpul acestei operaţiuni poliţiste întreprinse în dimineaţa zilei de Miercuri în aceste localităţi din Kosovo unde locuiesc sîrbi.

Serbia, care nu a recunoscut niciodată independenţa pe care fosta sa provincie cu o populaţie majoritar albaneză a proclamat-o în 2008, a denunţat imediat „o escaladare periculoasă”. ”Aceste acţiuni agresive nu sunt doar un atac contra instituţiilor, ci şi o tentativă flagrantă de a submina drepturile colective şi identitatea sîrbilor din Kosovo”, a declarat ministrul sîrb al Afacerilor Externe, Marko Djuric, într-un mesaj postat pe reţelele sociale. ”Este evident că premierul kosovar Albin Kurti foloseşte aceste provocări în cadrul campaniei sale electorale, sfidînd drepturile omului şi acordurile menite să protejeze pacea şi coexistenţa”, a subliniat Djuric. ”Această strategie nu face decît să provoace şi mai mult scindări şi ameninţă stabilitatea din regiune”, a adăugat şeful diplomaţiei sîrbe, invitînd comunitatea internaţională „să nu rămînă tăcută”.

Premierul sîrb, Milos Vucevic, a denunţat, la rîndul său, ”tortura pe care o exercită Albin Kurti asupra sîrbilor”. ”Urmărim cu atenţie evoluţia situaţiei şi vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja populaţia sîrbă de noile atacuri ale lui Albin Kurti”, a scris Vucevic pe platforma X.

Această nouă operaţiune a autorităţilor kosovare urmează altor operaţiuni menite să destructureze ceea ce Priştina consideră a fi instituţii paralele sîrbe, care operează ilegal în teritorii locuite în principal de sîrbi.

Datoria publică a Italiei a trecut pragul de 3.000 de miliarde de euro, un maxim istoric

Datoria publică a Italiei a continuat să crească în luna Noiembrie a anului trecut, cînd a trecut de 3.000 de miliarde de euro şi a stabilit un nou maxim istoric, a anunţat, Miercuri, Banca Centrală din cea de a treia economie a zonei euro, informează agenția Reuters, citată de Agerpres. Sustenabilitatea datoriei publice a Italiei este văzută de mult timp drept un factor important în supravieţuirea zonei euro, iar Italia a fost cea mai lentă economie din zona euro de la lansarea monedei unice în urmă cu 25 de ani.

Datele publicate de Banca Italiei arată că datoria publică a ajuns, în luna Noiembrie a anului trecut, pînă la 3.005,2 miliarde euro, de la 2.981,3 miliarde de euro luna anterioară. Conform estimărilor Guvernului de la Roma, datoria publică a Italiei, deja cea mai mare din zona euro după cea a Greciei, dacă este raportată la PIB, ar urma să crească pînă la 138% din PIB în 2026, de la 135% în 2023.

Însă, dacă creşterea economică din 2025 se va dovedi a fi una semnificativ mai mică decît ţinta Guvernului de 1,2%, aşa cum prognozează majoritatea analiştilor, atunci raportul datorie/PIB ar urma să crească şi mai mult. În consecinţă, pieţele financiare ar putea deveni mai reticente la achiziţionarea de obligaţiuni italiene, ceea ce va creşte povara Guvernului cu serviciul datoriei. Ca procent din totalul cheltuielilor guvernamentale, povara serviciului datoriei se situa la 6,8% în 2023, conform celor mai recente date disponibile, în scădere de la 7,5% în 2022, potrivit Trezoreriei italiene şi datelor UniCredit.

Autorităţile de la Roma, care anul trecut au făcut obiectul unei proceduri europene de deficit excesiv, speră să reducă deficitul sub limita de 3% din PIB în 2026, de la o ţintă de 3,8% pe care şi-au fixat-o pentru 2024 şi un nivel de 7,2% în 2023.

În 2024, România a cheltuit 2.670.000.000 € pe armament

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) din România a reușit, în 2024, să cheltuiască, pentru prima dată după mulți ani, 2% din Produsul Intern Brut. Cam o treime din suma de 34,92 miliarde lei s-a dus pe achiziții de sisteme de armament, iar restul pe cheltuielile de rutină al Armatei Române.

MApN primeşte 2% din PIB încă din 2017, dar doar într-un singur an (2020 - 2,01% din PIB) a reuşit să-i cheltuiască pe toţi. În 2023, MApN a cheltuit doar 1,6% din PIB, iar nici în 2022, MApN nu a cheltuit 2%, ci doar 1,7% din PIB, conform NATO.

Achizițiile MApN s-au axat pe sisteme moderne de armament. Vorbim de avioane multirol de generaţia a V-a, F-35, 32 de avioane, 6,5 miliarde USD, și sistem obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion, 4,6 miliarde lei.

În plus, mai sunt contractate 1.059 de autovehicule tactice blindate de tip uşor,  vehicule care vor fi livrate de Otokar, valoare contract – 4,58 miliarde lei sau sisteme de drone Mini UAS clasa I – aripă fixă care vor fi livrate de Quantum Systems, 91,7 milioane lei, conform monitorulapararii.ro. Apoi vorbim de radare meteorologice fixe în bandă C şi bandă X, 70 milioane lei.

În plus, Armata Română a achiziționat și muniții: rachete AIM 9-X - 60 de bucăţi, cu o valoare estimată de 90 mil. dolari (410 mil. lei); rachete AMRAM AIM-120 - 66 bucăţi, cu o valoare estimată de 150 mil. dolari (685 mil. lei); bombe GBU-39/B SDB - 400 bucăţi, cu o valoare estimată de  60 mil. dolari (275 mil. lei); bombe ghidate laser pentru Watchkeeper XR; sistem de lovire cu muniţii de tip loitering SwitchBlade 300; sistem de lovire cu muniţii de tip loitering SwitchBlade 600; rachete antitanc Javelin, 33 sisteme, cu o valoare de 68 mil. Dolari. 

Premierul palestinian invocă punerea în aplicare a soluţiei cu două state și să se menţină presiunea asupra Israelului

Comunitatea internaţională este necesar să menţină presiunea asupra Israelului pentru ca să accepte înfiinţarea unui stat palestinian, în urma unei încetări a focului, prezentată drept iminentă, în Fîşia Gaza, a cerut, Miercuri, premierul palestinian Mohammed Mustafa, relatează AFP, potrivit News.Ro.

”Încearea focului despre care vorbim este datorată în principal presiunii internaţionale. Asta arată că presiunea dă roade”, a declarat Mustafa, înaintea unei reuniuni la Oslo consacrate soluţiei cu două state - israelian şi palestinian - în Orientul Mijlociu. ”Israelul trebuie să înţeleagă ceea ce este drept şi ceea ce este nedrept şi că puterea de veto privind pacea şi statul palestinian nu va mai fi acceptată şi nici tolerată”, a cerut el în faţa presei.

Premierul palestinian a făcut aceste declaraţii în marja celei de a treia reuniuni a ”Alianţei Internaţionale pentru punerea în aplicare a soluţiei cu două state”, din care fac parte reprezentanţi ai aproximativ 80 de state şi organizaţii. În paralel, negociatori reuniţi la Doha încercau să finalizeze un acord în vederea unei încetări a focului în Războiul din Fîşia Gaza, după 15 luni de război între Israel şi Hamas, soldat cu zeci de mii de morţi în enclava palestiniană.

Qatarul, un mediator alături de Statele Unite şi Egipt, a anunţat că negocierile se află ”în stadiul final” şi că principalele probleme au fost rezolvate”, fără să precizeze care anume.

Un reprezentant al grupării palestiniene Jihadului Islamic a declarat, Miercuri, că o delegaţie a mişcării a sosit în Qatar pentru a participa împreună cu alte formaţiuni palestiniene  la negocieri cu privire la deţinuţii de eliberat, în cazul unei încetări a focului în Fîşia Gaza.

”O delegaţie de membri de prim-plan ai mişcării Jihadul Islamic a sosit la Doha, Marţi seara, pentru a participa la negocieri finale cu privire la un acord de încetare a focului în Fîşia Gaza”, a anunţat un reprezenta al grupării armate aliate Hamasului.

Un nou schimb de prizonieri de război între Rusia şi Ucraina

Rusia şi Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri de război, eliberînd fiecare cîte 25 de persoane, în urma negocierilor mediate de Emiratele Arabe Unite, relatează Reuters, potrivit News.Ro. Aceştia sunt militarii şi civilii noştri”, a scris preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe X. El a spus că mulţi dintre prizonierii de război ucraineni au răni şi boli grave şi vor primi îngrijiri medicale.

Ministerul rus al Apărării a declarat că cele două părţi au schimbat fiecare cîte 25 de prizonieri, iar cei ruşi se află în prezent în Belarus şi primesc sprijin medical şi psihologic. ”Toţi militarii eliberaţi vor fi transportaţi în Federaţia Rusă pentru tratament şi reabilitare în instituţiile medicale ale Ministerului rus al Apărării”, a declarat acesta.

Centrul ucrainean de coordonare pentru prizonieri de război a declarat că cel mai tînăr ucrainean eliberat are 24 de ani, iar cel mai în vîrstă are 60 de ani. ”Răniţii suferă inclusiv de pierderea vederii, amputaţii ale membrelor, răni complexe de gloanţe şi consecinţele rănilor provocate de explozii”, a declarat Centrul într-o declaraţie pe Telegram.

Cel mai recent schimb de prizonieri între Ucraina şi Rusia, mediat tot de Emirate, a avut loc la sfîrşitul anului trecut, cînd în total au fost eliberaţi 300 de oameni, cîte 150 de fiecare parte.