SUA au deschis o bază a scutului antirachetă al NATO în Polonia

Statele Unite au inaugurat, Miercuri, în Nordul Poloniei, o importantă bază a scutului antirachetă al NATO, eveniment care potrivit preşedintelui polonez Andrzej Duda arată că ţara sa beneficiază de garanţii de securitate solide în calitate de membră a Alianţei Nord-Atlantice, relatează Reuters şi AFP. Baza este situată în oraşul Redzikowo, din apropierea Mării Baltice.

''SUA sunt un garant al securităţii Poloniei'', a spus şeful statului polonez. El a menţionat că prezenţa permanentă a trupelor americane în această bază arată clar că Polonia, o ţară comunistă pînă în 1989, nu se află ''în sfera de influenţă a Rusiei''. Baza militară americană de la Redzikowo este parte a scutului antirachetă mai amplu al NATO, numit Aegis Ashore, despre care Alianţa afirmă că poate intercepta rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune. Scutul de apărare antirachetă al NATO este menit să protejeze cetăţenii europeni, teritoriul aliat şi forţele statelor membre de atacuri cu rachete balistice.

Alte elemente cheie ale scutului includ un sit Aegis Ashore în România, distrugătoare ale Marinei militare americane aflate în portul spaniol Rota şi un sistem radar de avertizare timpurie situat în oraşul turc Kurecik. NATO afirmă că sistemul Aegis Ashore este unul pur defensiv. Circa 200 de militari sunt staţionaţi la siturile de interceptoare din Polonia şi România, baza de la Deveselu din România fiind operaţională din 2016. Surse militare au declarat, pentru Reuters, că sistemul din Polonia poate fi acum folosit doar împotriva rachetelor lansate din Orientul Mijlociu şi că radarul va avea nevoie de o schimbare de direcţie pentru a intercepta proiectile din Rusia, procedură complexă ce presupune o modificare de strategie. Ministrul Apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a afirmat că amplitudinea scutului trebuie să fie extinsă, Polonia urmînd să discute în această privinţă cu NATO şi cu Washington.

Moscova a protestat din nou faţă de prezenţa acestei baze la numai 230 km de enclava rusă Kaliningrad. Peste 10.000 de militari americani sunt desfăşuraţi în prezent în Polonia, una dintre ţările europene care susţin cel mai mult Ucraina în războiul său contra Rusiei.

Premierului israelian către iranieni: ”Nici voi, nici eu nu vrem război”

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a adresat din nou direct poporului iranian într-o înregistrare video, în care a declarat că leadershipul din ţara lor risipeşte bani pe atacuri asupra Israelului care ar putea fi investiţi în viitorul populaţiei iraniene, transmite dpa, potrivit Agerpres. Încă un atac iranian ar costa ţara miliarde de dolari şi ar afecta grav economia, a transmis premierul israelian într-un mesaj video.

"Ştiu că nu vreţi acest război. Nici eu nu-l vreau. Poporul Israelului nu vrea acest război. Există o singură forţă care vă pune familiile în pericol grav. Tiranii de la Teheran. Atît", a declarat Netanyahu, referindu-se la regimul liderului suprem Ali Khamenei. În loc să investească cele 2,3 miliarde de dolari cît a costat recentul atac iranian de la începutul lunii Octombrie în spitale, infrastructura ţării, apă curată sau educaţia oamenilor săi, a spus Netanyahu, afirmînd că Teheranul risipeşte banii într-un război pe care nu-l poate cîştiga. Regimul iranian este obsedat "de distrugerea Israelului, mai degrabă decît de construirea Iranului", a continuat premierul israelian, adăugînd: "Ce păcat''.

Netanyahu a apreciat că regimul iranian este din ce în ce mai slăbit pe zi ce trece, în timp ce Israelul este din ce în ce mai puternic. Există un lucru de care regimul de la Teheran se teme mai mult decît de Israel, şi acesta este poporul Iranului, a continuat el. ''De aceea investesc atît de mult timp şi bani pentru a încerca să vă zdrobească speranţele şi să vă înfrîneze visele. Netanyahu i-a îndemnat pe iranieni să nu renunţe la speranţele lor de libertate şi egalitate: "Şi să ştiţi că Israelul şi alţii din lumea liberă sunt alături de voi''.

"Nu mă îndoiesc că într-o zi într-un Iran liber, israelienii şi iranienii vor construi împreună un viitor de prosperitate şi pace", a spus Netanyahu. "Acesta este viitorul pe care îl merită Israelul. Acesta este viitorul pe care îl merită Iranul. Împreună, să transformăm acest vis frumos în realitate", a îndemnat premierul israelian. Netanyahu s-a mai adresat direct, într-un discurs, poporului iranian la sfîrşitul lunii Septembrie. 

Cancelarul Germaniei este satisfăcut de acordul privind alegerile anticipate convenit de partidele politice

Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat ''foarte bucuros'' în legătură cu acordul convenit de principalele partide politice privind organizarea de alegeri parlamentare anticipate în 23 Februarie anul viitor, transmite DPA, scrie Agerpres. Vorbind în Parlamentul federal, Olaf Scholz a spus că este ''recunoscător'' pentru acordul convenit, la o săptămînă după căderea coaliţiei guvernamentale tripartite. El a făcut un apel la partidele parlamentare să adopte măsuri precum ajutorul de creştere a copilului, subliniind că germanii nu trebuie să fie puşi în situaţia de a opta pentru securitate sau prosperitate.

Căderea Guvernului loveşte Germania într-o perioadă vulnerabilă, cea mai mare economie din Europa înregistrînd al doilea an consecutiv de contracţie şi fiind marcată de incertitudini legate de tarifele comerciale, sprijinul viitor pentru Ucraina şi competitivitatea companiilor germane.

În faţa deputaţilor, Olaf Scholz a susţinut că Europa are o responsabilitate faţă de Ucraina, dar a accentuat că ajutorul financiar pentru Kiev nu trebuie să conducă, de exemplu, la scăderea pensiilor în ţara care furnizează ajutorul. ''Haideţi să lucrăm împreună pentru binele ţării pînă la noile alegeri'', a spus el, apreciind că modul de finanţare a sprijinului pentru Ucraina va fi un subiect important în campania electorală.
''În opinia mea, nu poate exista şi nu ar trebui să existe cazul în care sprijinul pentru Ucraina conduce la tăieri de pensii şi la scăderea fondurilor pentru sănătate'', a explicat Scholz. 

Președintele Italiei îl somează pe Musk să se abțină să dea lecții

Preşedintele italian, Sergio Mattarella, i-a replicat cu fermitate lui Elon Musk, după declaraţiile polemice ale acestuia asupra unor judecători italieni aflaţi în dispută cu Guvernul ultraconservator al Giorgiei Meloni, cerîndu-i miliardarului "să se abţină să dea lecţii", informează AFP. "Italia este o mare ţară democratică (...) care se poate administra şi singură cu respectarea Constituţiei sale", a declarat, într-un comunicat, Mattarella, autoritate morală foarte respectată în Italia, chiar dacă funcţia sa este una strict protocolară.

"Oricine, mai ales dacă acesta se pregăteşte, după cum se anunţă, să ocupe un rol important în Guvernul unei ţări prietene şi aliate, trebuie să respecte suveranitatea şi nu îşi poate permite să-i dea lecţii", a scris şeful statului italian, însă fără a-l numi pe miliardar.
Viitor ministru pentru "eficacitate guvernamentală" în Guvernul preşedintelui american ales Donald Trump, Elon Musk s-a amestecat, Marţi, într-o dezbatere tensionată asupra politicii privind migraţia a Guvernului condus de Meloni, criticînd judecători din peninsulă pe reţeaua sa socială X. Judecătorii din Roma în cauză au respins reţinerea unui al doilea grup de migranţi transferaţi spre centre administrate de Roma în Albania, retrimiţînd dosarul către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
"Aceşti judecători trebuie să plece", a comentat cel mai bogat om din lume, reputat apropiat de Meloni, dar şi de Matteo Salvini, vicepremier al Italiei şi lider al partidului de extremă dreapta Liga. La momentul în care Mattarella îşi difuza comunicatul, Musk îi ataca din nou, pe platforma X, pe magistraţii italieni, într-un comentariu la un mesaj publicat pe acest subiect de un alt utilizator. "Oare oamenii din Italia trăiesc într-o democraţie sau aceasta este o autocraţie nealeasă care ia deciziile?", a scris Musk. 

Antony Blinken: ”Apărarea Ucrainei nu poate fi pusă în așteptare”

Preşedintele în exerciţiu al Statelor Unite, Joe Biden, va ''folosi fiecare zi'' pentru a consolida NATO şi pentru a sprijini Ucraina, a afirmat Miercuri, la Bruxelles, secretarul de stat american Antony Blinken, potrivit Reuters şi DPA. În timpul unei întrevederi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, Blinken a spus că desfăşurarea unor trupe Nord-coreene care să ajute Rusia în războiul din Ucraina ''trebuie să primească un răspuns ferm şi îl va primi''.

Democratul Joe Biden îi va preda Preşedinţia SUA republicanului Donald Trump în 20 Ianuarie. Trump anunţase, în campania sa electorală, că va pune capăt rapid războiului din Ucraina. Totuşi, pînă în prezent, el nu a spus cum intenţionează să facă acest lucru, ceea ce a provocat în rîndul aliaţilor europeni ai SUA temeri că Donald Trump ar putea încerca să forţeze Kievul să accepte pacea în condiţiile dorite de Rusia.

După întîlnirea cu Rutte, secretarul de stat american a declarat că Administraţia Biden va continua să consolideze tot ce face pentru Ucraina, pentru a se asigura că aceasta poate lupta eficient anul viitor sau poate negocia pacea cu Rusia de pe o poziţie solidă. ”Joe Biden va folosi fiecare zi pentru a continua să facă tot ce a făcut în ultimii patru ani, respectiv consolidarea acestei alianţe”, a spus Antony Blinken. El a precizat că oficialităţi din Administraţia Biden lucrează pentru a livra, pînă la finalul mandatului, întregul ajutor aprobat de Congresul SUA pentru Ucraina.

În timpul întrevederii avute cu Blinken, ministrul de Externe ucrainean, Andrii Sîbiga, a declarat că războiul este într-un moment critic şi s-a pronunţat pentru ''forţă'', mai degrabă decît pentru un ton ''împăciuitor'' faţă de Moscova. ''Apărarea Ucrainei nu poate fi pusă în aşteptare. Trebuie să accelerăm toate deciziile esenţiale'', a insistat şeful diplomaţiei ucrainene.

Vietnamezii intenționează să-și relanseze programul nuclear

Vietnamul vrea să relanseze programul său nuclear pentru a răspunde nevoilor sale energetice în plină expansiune, a anunţat Guvernul de la Hanoi, în condiţiile în care el abandonase, în 2016, două proiecte de centrale nucleare considerate prea costisitoare, informează AFP. Premierul Pham Minh Chinh a declarat, în Adunarea Naţională de la Hanoi, că Guvernul său ceruse relansarea programului nuclear pentru a satisface nevoile în energie în vederea unei "dezvoltări socio-economice rapide şi durabile pe termen lung". "Dacă vrem să construim un scenariu de creştere economică cu două cifre, nevoile în energie vor creşte" cu 150%, a subliniat premierul vietnamez.

Pe calea unei industrializări rapide şi cu 100 de milioane de locuitori, economia Vietnamului depinde în principal de cărbune şi de hidroelectricitate pentru a-şi alimenta creşterea. În pofida acestei dependenţe de combustibili fosili, ţara s-a angajat să atingă neutralitatea netă în ceea ce priveşte emisiile de carbon înainte de 2050, cu sprijinul Parteneriatului pentru o tranziţie energetică echitabilă, în cadrul căruia ţările bogate ajută ţările în curs de dezvoltare să treacă mai repede la energiile considerate curate.

La sfîrşitul lui 2016, Vietnamul renunţase la două proiecte de centrale nucleare estimate la acea dată la mai multe miliarde de dolari, invocînd motive de mediu şi financiare. Cele două situri urmau să fie printre primele din Asia de Sud-Est, însă au fost oprite după ce estimările de costuri s-au dublat pentru a ajunge la 18 miliarde de dolari. Aceste două proiecte de centrale prevăzute să fie construite în provincia Ninh Thuan din centrul ţării şi cu o capacitate combinată de 4.000 de megawaţi urmau să fie dezvoltate cu ajutorul societăţii de stat ruse Rosatom şi al consorţiului nipon JINED. "Proiectul a fost suspendat nu din motive tehnologice, ci din cauza situaţiei economice actuale din ţară", declarase Guvernul vietnamez de la acea dată.

Iulia Navalnaia crede în căderea lui Putin, dar spune că nu are nici un plan

Opozanta rusă Iulia Navalnaia, care organizează Duminică, la Berlin, o manifestaţie împotriva războiului în Ucraina, a recunoscut că nu are nici un "plan" imediat pentru a pune capăt regimului lui Vladimir Putin, dar crede totuşi în căderea acestuia, potrivit France Presse. Opoziţia rusă, plecată în exil din cauza represiunilor din Rusia şi fragilizată de conflicte interne, a pierdut, în Februarie 2024, una din figurile sale emblematice: carismaticul militant anticorupţie Aleksei Navalnîi, soţul Iuliei Navalnaia, care a decedat în închisoare în circumstanţe neclare.

Iulia Navalnaia (48 de ani), care a preluat frîiele mişcării soţului ei, a recunoscut că "nimeni nu are nici un plan" în cadrul opoziţiei pentru a pune capăt invaziei în Ucraina şi regimului preşedintelui Vladimir Putin. "Dacă cineva ar fi avut un plan, l-am fi adoptat cu siguranţă cu mult timp în urmă şi l-am fi pus în aplicare", a declarat ea, într-un interviu acordat postului de televiziune rus de opoziţie Dojdi.

"Totul se schimbă repede şi nimeni nu ştie la ce va trebui să ne adaptăm sau ce va trebui rezolvat mîine", a continuat ea, susţinînd că accentul ar trebui pus pe acţiunile zilnice de opoziţie faţă de Vladimir Putin şi invazia în Ucraina. Navalnaia a spus că "va exista un plan, dar (...) că aceasta va lua mult timp". "Vom cîştiga absolut, nu putem lăsa un ucigaş şi un criminal de război să conducă ţara", a adăugat ea.

Trei figuri ale opoziţiei ruse din exil, printre care şi Iulia Navalnaia, organizează Duminică, la Berlin, prima manifestaţie de amploare anti-război şi anti-Putin din străinătate, în timp ce zeci de mii de ruşi şi-au părăsit ţara din 2022. "Trebuie să facem măcar ceva pentru ca regimul să cadă mai repede", a explicat Navalnaia, apreciind că este important să arătăm că "mulţi oameni sunt împotriva lui Putin şi a războiului".
Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că opozanţii ruşi sunt "monstruos şi definitiv rupţi de ţara lor". "Opinia lor nu are nici o importanţă", a afirmat Peskov în conferinţa sa de presă zilnică.

În interviul pentru Dojdi, Iulia Navalnaia a făcut din nou apel la oprirea imediată a invaziei în Ucraina şi la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ţării vecine. Cu toate acestea, Navalnaia a afirmat că nu doreşte "înfrîngerea" ţării sale, ci "înfrîngerea lui Vladimir Putin cît mai repede posibil".

Scholz afirmă că Germania trebuie să facă totul pentru a păstra relaţii bune cu SUA

Germania trebuie ”să facă totul”, după alegerea lui Donald Trump, pentru a păstra bune relaţii cu Statele Unite, care sunt ”o bază a succesului” primei economii europene, a declarat, în Parlament, cancelarul Olaf Scholz, relatează AFP. Liderul german subliniază că a avut o ”convorbire bună” cu Donald Trump în urma victoriei acestuia în alegerile prezidenţiale americane.

”Trebuie să continuăm să facem totul pentru ca aceste relaţii să continue să se dezvolte în următoarele decenii, indiferent ce Guvern este la putere aici sau acolo”, a spus el în Parlamentul german.

Blinken consideră că implicarea Coreei de Nord în conflictul din Ucraina necesită un răspuns ferm

Implicarea Coreei de Nord în conflictul din Ucraina "necesită un răspuns ferm", a declarat Miercuri, la Bruxelles, secretarul de stat american Antony Blinken, pe marginea unei vizite la NATO, relatează AFP. "Forţele Nord-coreene s-au angajat în luptă şi acum, literalmente, în confruntări. Acest nou element cere un răspuns ferm, iar acesta va veni", a afirmat Blinken în faţa presei, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Statele Unite au confirmat, Marţi, că trupe Nord-coreene sunt angajate în operaţiuni de luptă în regiunea Kursk din Rusia, din care o mică parte este ocupată de forţele ucrainene. De asemenea, Blinken şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la globalizarea conflictului din Ucraina, cerînd "să lucrăm şi mai strîns împreună". "Unul dintre lucrurile pe care NATO le-a făcut în ultimii ani a fost să-şi consolideze legăturile cu partenerii săi din regiunea indo-pacifică şi vom face acest lucru şi mai mult în săptămînile şi lunile următoare", a dat asigurări el.

Administraţia preşedintelui democrat Joe Biden va fi înlocuită pe 20 Ianuarie de cea a preşedintelui republican ales Donald Trump. Europenii se tem că această schimbare la Casa Albă va provoca dezangajarea americană de pe continentul lor şi încetarea sprijinului militar american pentru Ucraina.

The Guardian nu va mai posta pe platforma X al lui Elon Musk de pe conturile sale oficiale

Cotidianul The Guardian a anunţat că nu va mai posta conţinut pe platforma de social media a lui Elon Musk, X, de pe conturile sale oficiale. Într-un anunţ către cititori, organizaţia de ştiri a declarat că a considerat că beneficiile de a fi pe platforma denumită anterior Twitter au fost acum depăşite de aspectele negative, citînd ”conţinutul adesea deranjant” găsit pe aceasta. ”Am dorit să informăm cititorii că nu vom mai posta de pe nici un cont editorial oficial al Guardian pe site-ul de socializare X”, se arată în anunţul publicaţiei britanice. The Guardian are mai mult de 80 de conturi pe X, cu aproximativ 27 de milioane de urmăritori.

The Guardian a precizat că pe platformă există conţinut şi despre teorii ale conspiraţiei de extremă dreaptă şi rasism. Acesta a adăugat că acoperirea de către site a alegerilor prezidenţiale din SUA a dus la această decizie. ”Acesta este un lucru pe care îl luăm în considerare de ceva timp, avînd în vedere conţinutul adesea deranjant promovat sau găsit pe platformă, inclusiv teoriile conspiraţiei de extremă dreapta şi rasismul. Campania electorală prezidenţială din SUA nu a făcut decît să sublinieze ceea ce considerăm de mult timp: că X este o platformă media toxică şi că proprietarul său, Elon Musk, a fost capabil să îşi folosească influenţa pentru a modela discursul politic”. 

Grupurile de campanie împotriva discursului instigator la ură şi UE l-au criticat pe Musk, cea mai bogată persoană din lume, în legătură cu standardele de conţinut de pe platformă de cînd a cumpărat-o pentru 44 de miliarde de dolari în 2022. Autodeclarat ”absolutist al libertăţii de exprimare”, directorul executiv al Tesla a restabilit conturile interzise, inclusiv cele ale teoreticianului conspiraţiei Alex Jones, ale influencerului misogin Andrew Tate şi ale activistului britanic de extremă dreapta Tommy Robinson.

The Guardian a declarat că utilizatorii X vor putea în continuare să împărtăşească articolele sale prin intermediul platformei şi că postările de pe X vor fi încorporate ocazional ca parte a relatărilor sale live. De asemenea, reporterii vor putea continua să utilizeze platforma în scopul colectării de ştiri, a precizat The Guardian.

Deşi conturile oficiale ale The Guardian se retrag de pe X, nu vor exista restricţii pentru reporterii care folosesc site-ul, dincolo de orientările existente ale organizaţiei privind social media.

Anul trecut, National Public Radio (NPR), organizaţie media americană non-profit, a încetat să posteze pe X după ce platforma de socializare a etichetat-o drept ”media afiliată statului”. PBS, un radiodifuzor public de televiziune din SUA, şi-a suspendat, de asemenea, postările din acelaşi motiv.

Luna aceasta, Festivalul de film de la Berlin a anunţat că renunţă la X, fără a cita un motiv oficial, în timp ce, luna trecută, forţa de Poliţie din Nordul Ţării Galilor a declarat că a încetat să mai folosească X deoarece ”nu mai corespunde valorilor noastre”. În August, Spitalul naţional regal de ortopedie a declarat că părăseşte X, citînd un ”volum crescut de discursuri de ură şi comentarii abuzive” pe platformă.