Pete Hegseth: ”Trebuie să începem prin a recunoaște că întoarcerea la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist”

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth (foto), a declarat, Miercuri, la Bruxelles, că nu este realist ca Ucraina să se poată întoarce la granițele sale de dinainte de 2014, cînd Rusia a început să îi ocupe din teritoriu, și nici să poată intra în NATO ca urmare a unui acord de pace, informează EFE, potrivit Agerpres.

”Ne dorim, la fel ca dumneavoastră, o Ucraina suverană și prosperă, dar trebuie să începem prin a recunoaște că întoarcerea la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist. Urmărirea acestui obiectiv iluzoriu nu va face decît să prelungească războiul și să provoace mai multă suferință”, a declarat Hegseth, la începutul unei întîlniri a grupului format din aproximativ 50 de țări care susțin Kievul.

În condițiile actuale, solicitările lui Trump privind cheltuielile militare ale europenilor sunt de neatins

Cheltuielile militare ale statelor europene din NATO au crescut în 2024, însă cererile președintelui american Donald Trump ca acestea să fie aduse la nivelul a 5% din PIB al țărilor respective sunt de neatins la momentul actual, a estimat Institutul internațional pentru Studii Strategice (IISS) de la Londra, în raportul său anual, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului, ”cheltuielile militare în Europa au crescut cu 11,4% în 2024, propulsate fiind de sprijinul acordat Kievului, și sunt cu 50% mai ridicate decît în urmă cu zece ani, fără a lua în calcul inflația”. ”Însă, în condițiile menținerii presiunilor bugetare în majoritatea statelor europene, va fi probabil dificil să fie păstrată o asemenea creștere”, apreciază IISS în raportul privind ”echilibrul militar” și care se referă la 170 de state.

Bugetul NATO s-ar majora cu 250 miliarde de dolari (241 miliarde de euro) în cazul în care contribuția aliaților europeni ar urca la 3% din PIB, și cu 750 miliarde de dolari (723 miliarde de euro) dacă aceasta ar crește la 5%, procentul cerut de președintele american membrilor Alianței. ”Însă asemenea cifre sunt de neatins în momentul actual, anumite țări recurgînd deja la instrumente extra-bugetare pentru investiții în apărare”, indică IISS.

În 2024, cel mai mare buget militar dintre țările europene din NATO l-a avut Germania, unde cheltuielile au crescut cu 23%, ajungînd la 83 miliarde de euro (86 miliarde de dolari), depășindu-l pe cel al Marii Britanii, care era cel mai consecvent din Europa și al doilea din NATO de 30 de ani. La nivel mondial, cheltuielile militare au crescut în 2024 cu 7,4%, atingînd 2.400 miliarde de dolari (2.320 miliarde de euro). Războiul din Ucraina, conflictul între Israel și Hamas și tensiunile din regiunea indo-pacifică au dus la această creștere. Cu privire la China, raportul IISS menționează că aceasta și-a majorat bugetul militar cu 7% în 2024, la 235 miliarde de dolari (226 miliarde de euro).

Parlamentul armean a aprobat, în primă lectură, o lege privind începerea negocierilor cu UE

Parlamentul armean a aprobat, Miercuri, în primă lectură, o lege privind începerea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE), transmite EFE, potrivit Agerpres. Legea a fost votată de 63 din cei 107 deputați care alcătuiesc Adunarea Națională, în timp ce șapte parlamentari au votat împotrivă. Potrivit agenției Armenpress, legea a fost aprobată de deputații partidului de guvernămînt, Contractul Civic, în timp ce opoziția armeană a votat împotrivă sau a refuzat să participe la ședința parlamentară.

Dacă va fi aprobată definitiv această lege, autoritățile de la Erevan vor începe negocierile cu Bruxellesul pentru a pregăti o foaie de parcurs în vederea negocierilor viitoare. Totodată, decizia finală cu privire la dorința țării de a se alătura UE va fi supusă unui referendum național, așa cum au anunțat anterior autoritățile armene.

Potrivit adjunctului ministrului de Externe armean, Paruir Hovanissian, aprobarea legii în Parlament nu constituie o cerere de aderare la UE. Prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, a recunoscut anterior că Rusia, pînă de curînd principalul aliat al Erevanului, este preocupată în prezent de apropierea Armeniei de UE. ”Rusia are unele îngrijorări și aceasta este evident. Avem și noi unele preocupări cu privire la poziția și politicile Rusiei și acesta este un fapt”, a spus premierul armean.

Inițiativa de începere a negocierilor cu Bruxellesul aparține Platformei Forțelor Democratice din Armenia și a adunat 60.000 de semnături de susținere înainte de a fi discutată în Parlament. Armenia a început să își diversifice politica externă pentru a găsi noi parteneri după victoria Azerbaidjanului în războiul din Karabah în Septembrie 2023 și refuzul blocului militar post-sovietic OTSC, din care fac parte Armenia și Rusia, de a interveni de partea Erevanului. 

Secretarul general al NATO este de acord cu Trump pentru o împărțire mai echitabilă a sarcinilor în privința ajutorului acordat Ucrainei

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat, Miercuri, că este de acord cu președintele american Donald Trump cu privire la necesitatea unei împărțiri mai mari a sarcinilor între America și aliații săi europeni în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, informează Reuters și dpa potrivit ziare.com.

Membrii NATO au convenit, anul trecut, să ofere Ucrainei 40 de miliarde de euro în asistență pentru securitate într-un an, dar au ajuns să trimită peste 50 de miliarde de euro, mai mult de jumătate provenind de la aliații europeni și Canada, conform Alianței.

”Aliații s-au angajat să ofere Ucrainei 40 de miliarde de euro în asistență pentru securitate în 2024. Aliații nu doar că și-au îndeplinit angajamentele, ci și le-au depășit cu mult”, a subliniat Rutte. ”Ajutorul face un pas mare în direcția a ceea ce președintele Trump a cerut. Sunt de acord cu el că trebuie să egalizăm asistența de securitate acordată Ucrainei”, a declarat Rutte, Miercuri, la Bruxelles, înaintea unei reuniuni a miniștrilor Apărării aliați, dedicată discutării ajutorului pentru Ucraina.

Mark Rutte a declarat totodată că țările europene ale NATO trebuie să cheltuiască ”mult mai mult” pentru apărarea lor, reiterînd solicitările în acest sens ale președintelui american Donald Trump, relatează AFP. ”În 2024, aliații NATO din Europa și Canada au investit 485 de miliarde de dolari în apărare, o creștere de aproape 20% față de 2023”, a spus Rutte.

Două treimi dintre membrii NATO au atins ținta de a cheltui 2% din PIB-ul lor pentru apărare, a adăugat el. ”Observăm progrese substanțiale, dar trebuie să facem mult mai mult pentru a avea ceea ce trebuie pentru a descuraja și apăra și astfel să existe o împărțire echitabilă a sarcinii”, a adăugat Rutte .

Astfel, șeful NATO i-a îndemnat pe aliații care nu și-au atins încă obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare să facă acest lucru ”pînă la Vară”, notează EFE. ”Acum suntem încrezători, descurajarea și apărarea noastră sunt puternice acum, dar nu vor mai fi în patru sau cinci ani, dacă nu luăm niște decizii dificile anul acesta (...). Aliații care nu au atins încă pragul de 2% din PIB pentru apărare, vă rog să o facă pînă la Vară”, a subliniat Rutte, în cadrul unei conferințe de presă, în prezența noului secretar american al Apărării, Pete Hegseth.

Aliații NATO ar putea conveni asupra unui nou angajament privind cheltuielile de apărare la următorul summit al Alianței de la Haga din Iunie, Rutte țintind spre un nou obiectiv de 3% din PIB.

Konstantinos Tasoulas a devenit noul președinte al Greciei

Parlamentul grec l-a ales, Miercuri, pe Konstantinos Tasoulas, membru marcant al partidului conservator de guvernămînt Noua Democraţie (ND), în funcţia de președinte al Republicii Elene, o funcție care este în esență onorifică, relatează AFP, potrivit News.Ro. Konstantinos Tasoulas, în vîrstă de 65 de ani, îi urmează în funcţie Katerinei Sakellaropoulou, prima femeie aleasă preşedinte în urmă cu cinci ani, al cărei mandat expiră la jumătatea lunii Martie.

Konstantinos Tasoulas, care a fost preşedinte al Parlamentului de la venirea la putere a ND în 2019, a fost ales cu o majoritate de 160 de voturi în Parlamentul cu 300 de membri. Alegerea sa vine după un al patrulea tur de scrutin, datorită sprijinului majorității guvernamentale, deoarece tururile anterioare au necesitat o majoritate de 200 de voturi în Adunare, conform Constituţiei Greciei, mult mai mare decît numărul actual de deputaţi ND (157).

Premierul Kyriakos Mitsotakis l-a ”felicitat călduros pe Konstantinos Tasoulas”. El s-a declarat, pe contul său de X, ”convins” că îşi va îndeplini rolul important de ”simbol al unităţii naţionale”, dar şi de ”garant al normalităţii democratice”. Konstantinos Tasoulas fusese propus de prim-ministru pentru funcţia de preşedinte al Republicii, stîrnind critici puternice din partea partidelor de stînga din opoziţie. Potrivit acestora, propunerea contravine tradiţiei vechi de decenii de a numi o persoană din afara partidului de guvernămînt pentru a asigura consensul politic pentru un post onorific.

De asemenea, Konstantinos Tasoulas fusese criticat de familiile victimelor celei mai grave catastrofe feroviare din Grecia, care a făcut 57 de morţi în 2023, pentru că nu a depus suficiente eforturi, în calitate de preşedinte al Parlamentului la acea vreme, pentru a face ca ancheta privind tragedia să avanseze.

Născut la 17 Iulie 1959 în Ioannina, un oraş din Nord-Vestul Greciei, Konstantinos Tasoulas este membru al partidului ND şi este parlamentar de 25 de ani. Jurist de formaţie, a fost ministru adjunct al Apărării (2007-2009) şi ministru al Culturii şi Sportului (2014-2015) în plină criză financiară a Greciei. La Ministerul Culturii, a lansat o campanie internaţională activă pentru returnarea frizelor Parthenonului aflate la British Museum din Londra, după ce acestea fuseseră mutate acolo la începutul secolului al XIX-lea de ambasadorul britanic în Imperiul Otoman, Lordul Elgin.

Olaf Scholz a decis prelungirea cu șase luni a controalelor la frontierele Germaniei

Controalele temporare la frontierele Germaniei, introduse în Septembrie 2024 pentru combaterea imigraţiei ilegale, vor fi prelungite pentru încă şase luni, a decis cancelarul Olaf Scholz, relatează AFP, scrie News.Ro.

Aceste controale „reduc efectiv migraţia ilegală”, a argumentat liderul social-democrat în acest anunţ făcut înaintea alegerilor generale din 23 Februarie, în care imigraţia a apărut ca o problemă politică centrală. În numele „securităţii interne” şi al luptei împotriva imigraţiei ilegale, Germania a reintrodus controale temporare la toate frontierele sale la 16 Septembrie 2024, pentru o perioadă de şase luni. La momentul respectiv, Comisia Europeană a subliniat că astfel de măsuri „trebuie să rămînă strict excepţionale” şi a solicitat ca acestea să fie „proporţionale”.

În principiu, astfel de controale la frontierele interne sunt interzise în spaţiul Schengen, dar în cazul unei ameninţări la adresa ordinii publice sau a securităţii, sunt posibile pentru o perioadă de şase luni, cu prelungiri pentru o perioadă totală care să nu depăşească doi ani. Berlinul a „notificat Comisia Europeană” cu privire la prelungirea măsurii de la jumătatea lunii Martie la jumătatea lunii Septembrie 2025, a precizat cancelarul Olaf Scholz, citat într-un scurt comunicat de presă. Şeful Guvernului subliniază eficienţa măsurii, arătînd că au fost 47.000 de expulzări la frontieră, cu o treime mai puţine cereri de azil între 2023 şi 2024 şi au fost arestaţi 1.900 de traficanţi de persoane.

Rivalul său, Friedrich Merz, liderul conservatorilor germani şi favorit în sondaje pentru a deveni următorul cancelar, a declarat că doreşte să reintroducă controalele permanente la frontiere, cu scopul de a bloca şi de a întoarce toţi străinii fără documente, inclusiv solicitanţii de azil. Dar dacă va cîştiga, va trebui mai întîi să formeze o coaliţie, opţiunea cea mai probabilă fiind un acord cu social-democraţii. În ceea ce priveşte imigraţia, ”nu suntem atît de îndepărtaţi”, a declarat, pentru Politico, ministrul de Interne, Nancy Faeser, o social-democrată hotărîtă să „găsească un compromis” cu CDU.

La sfîrşitul lunii Ianuarie, conservatorii din CDU/CSU au prezentat Parlamentului texte privind imigraţia susţinute de partidul Alternativa pentru Germania (AfD), încălcînd un tabu naţional privind colaborarea cu extrema dreaptă.

Kremlinul nu va face niciodată schimb de teritorii cu Ucraina

Kremlinul a declarat, Miercuri, că Rusia nu va discuta niciodată despre un eventual schimb între teritoriile ucrainene pe care le controlează şi zonele din regiunea Kursk, din Vestul Rusiei, pe care Kievul le-a cucerit în urma unei ofensive surpriză în urmă cu şase luni, relatează Reuters, potrivit News.Ro.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, într-un interviu pentru ziarul britanic The Guardian, că intenţionează să propună Rusiei un schimb direct de teritorii în eventuale negocieri care să ducă la încheierea războiului, oferind zonele din Kursk pe care Ucraina le deţine în prezent, după ce Kievul a organizat o incursiune fulger peste graniţă, în luna August a anului trecut, şi a cucerit sate din această regiune învecinată, de unde trupele ruse încă nu au reuşit să alunge forţele ucrainene. ”Vom schimba un teritoriu cu altul”, a declarat Zelenski, adăugînd că nu ştie încă ce parte din teritoriul ocupat de Rusia va cere Ucraina înapoi. ”Nu ştiu, vom vedea. Dar toate teritoriile noastre sunt importante, nu există nici o prioritate”, a spus el.

Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova respinge categoric toate propunerile de a face schimb de teritorii. ”Acest lucru este imposibil”, a declarat el reporterilor la briefingul zilnic de presă. ”Rusia nu a negociat niciodată şi nu va negocia despre schimburi cu teritoriul său”, a punctat Peskov.

Preşedintele Vladimir Putin le-a spus concetățenilor, la maratonul său telefonic anual din Decembrie, că trupele ruse vor expulza cu siguranţă forţele ucrainene din Kursk, dar a refuzat să spună cînd se va întîmpla acest lucru. ”Unităţile ucrainene vor fi expulzate de pe acest teritoriu. Toţi cei care nu sunt distruşi vor fi alungaţi”, a reiterat, Miercuri, purtătorul său de cuvînt.

Rusia controlează puţin sub 20% din teritoriul Ucrainei, adică peste 112.000 de kilometri pătraţi (cam cît teritoriul Bulgariei), în timp ce Ucraina controlează doar 450 de kilometri pătraţi din regiunea Kursk, potrivit hărţilor cîmpului de luptă publicate de surse deschise.

Rusia suportă pierderile de război mai bine decît Ucraina

Rusia a pierdut 1.400 de tancuri doar în ultimul an, în cadrul invaziei sale din Ucraina, dar a reuşit pînă acum să facă faţă pierderilor şi se confruntă cu o diminuare mai puţin gravă a personalului său decît Kievul, relevă Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS) într-un raport, citat de Reuters şi AFP, scrie Agerpres.

Amîndouă părţile suferă o uzură importantă după aproape trei ani de război, dar economia Moscovei se dovedeşte rezilientă, iar stocurile sale de blindate şi artilerie din epoca sovietică o ajută să ţină pasul, pînă acum, se arată în raport.

"În timp ce Rusia îşi poate susţine în prezent necesarul de personal al forţelor, există dovezi ce sugerează că Ucraina, care în general a păstrat secretul asupra pierderilor, a suferit o diminuare gravă a personalului său", afirmă IISS în raportul său anual Military Balance privind forţele armate de pe plan internaţional.

”Ucraina se confruntă cu provocări în managementul forţelor, multe unităţi terestre fiind sub presiune”, indică raportul, la o zi după ce Ministerul ucrainean al Apărării a lansat o campanie de recrutare pentru a atrage tineri cu vîrsta între 18 şi 24 de ani în serviciul militar pentru un an. Forţele ucrainene au menţinut presiunea asupra Rusiei, îngrădindu-i pe vremuri formidabila Flotă a Mării Negre. Dar, deşi Ucraina a primit echipament occidental avansat, ”acesta nu a fost întotdeauna în volumul sau însoţit de libertatea de acţiune pe care le-ar prefera Kievul”, menţionează IISS.

Cifrele IISS arată că Rusia a pierdut pînă acum 4.400 de tancuri de luptă principale de la invazia din Februarie 2022 şi a renunţat la calitate în favoarea cantităţii, recurgînd la blindate stocate din anii 1960. "Echipamentele rămase în depozite ar putea permite Rusiei să susţină rata actuală de pierderi pe termen scurt, dar un număr semnificativ din aceste platforme vor necesita o înnoire profundă şi costisitoare", mai atenționează Institutul.

Potrivit IISS, războiul a devenit scopul primordial al Guvernului preşedintelui rus Vladimir Putin, care se asigură că ritmul şi amploarea acestuia nu afectează stabilitatea internă şi nici nu determină Occidentul să adopte o poziţie mai dură. "Dar dificultăţile pe care le impun un război major şi sancţiuni severe sunt în prezent cronice şi cumulative, nu sunt acute şi nu provoacă crize", conchide raportul.

SBU a deconspirat un trădător din propriul serviciu care spiona pentru Rusia

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat, Miercuri, că l-a reţinut pe şeful Departamentului său dedicat combaterii terorismului sub acuzaţia că spiona pentru Rusia, potrivit unui comunicat de presă al SBU, citat de EFE şi Reuters, notează Agerpres.

Potrivit şefului SBU, Vasil Maliuk, presupusul spion a fost implicat în "14 episoade de activităţi ilegale" documentate chiar de SBU. Maliuk a explicat că operaţiunea împotriva presupusului trădător a constat în diferite forme de supraveghere video, audio şi prin interceptarea telefoanelor mobile şi verificarea computerelor acestuia şi a permis să se demonstreze modul în care şeful de pînă acum al unităţii antiteroriste SBU transmitea informații inamicului.

Şeful SBU a participat personal la operaţiunea împotriva unuia dintre cei mai importanţi subalterni ai săi şi a informat cele mai înalte autorităţi civile şi militare ale Ucrainei despre informațiile care au dus la arestarea presupusului spion. Numele oficialului ucrainean reţinut nu a fost făcut public.

Contrar tuturor prognozelor, inflația s-a accelerat din nou în SUA

Inflația în SUA s-a accelerat în luna Ianuarie, pentru a patra lună la rînd, pînă la 3% în ritm anual, în condițiile în care analiștii se așteptau la o încetinire, informează agenția AFP, citată de Agerpres.

Potrivit datelor privind indicele IPC, publicate de Departamentul american al Muncii, în perioada Ianuarie 2024-Ianuarie 2025. prețurile de consum au crescut cu 3%, după un avans de 2,9% în ritm anual în luna Decembrie.