UE vrea stocuri masive de materiale medicale pentru crize viitoare

Uniunea Europeană (UE) intenţionează să facă stocuri de materiale medicale critice şi vaccinuri pentru eventuale crize viitoare şi să creeze o reţea pentru facilitarea coordonării între statele membre, a declarat Miercuri comisarul european pentru managementul crizelor, Hadja Lahbib, într-o conferinţă de presă. Reuters, care a preluat declaraţiile ei, menţionează că europenii sunt încă marcaţi de experienţa pandemiei de coronavirus, cînd au existat penurii de vaccinuri şi măşti de protecţie, potrivit Agerpres. "Avem nevoie de o strategie pe termen lung pentru a ne asigura că materialele esenţiale care menţin societatea în funcţiune sunt întotdeauna disponibile'', a spus Lahbib.

În cadrul Strategiilor de Stocare şi Contramăsuri Medicale, UE va alcătui o listă cu prioritățile în materie de echipamente medicale din care trebuie făcute rezerve în Europa, inclusiv vaccinuri, materiale terapeutice şi pentru diagnostic, şi echipament de protecţie pentru personal. Uniunea îşi va dubla investiţiile în Pregătirea şi Răspunsul în caz de Urgenţă Sanitară (HERA), la 200 de milioane de euro pînă în 2027, a afirmat Lahbib. Schema respectivă finanţează proiectele de cercetare şi dezvoltare. Ea a adăugat că Comisia Europeană va lansa, de asemenea, Acceleratorul de Contramăsuri Medicale, care va funcţiona ca un ghişeu unic pentru facilitarea accesului firmelor la finanţare în vederea dezvoltării tehnologiilor medicale.

Un Sistem Santinelă European şi Global pentru Apele Uzate va colecta mostre din aeroporturile din Europa pentru a detecta focare de maladii şi a monitoriza în timp real evoluţia epidemiilor. În cadrul unei inițiative numite Medifence, UE va colabora cu Grupul Comun pentru Sănătate al NATO la întocmirea unei liste de contramăsuri medicale cu caracter dual, civil şi militar, cum ar fi antidoturile şi protecţia antichimică. UE va dezvolta o Reţea de Stocare, inclusă în Strategia de Stocare, în care statele membre îşi vor coordona iniţiativele pentru a evita suprapunerea finanţărilor. "Ştim că unele ţări fac stocuri pe cont propriu, dar nu ştim ce are fiecare. Primul pas este schimbul de informaţii", a arătat Lahbib.

Autoritățile ucrainene au arestat doi chinezi pentru presupus spionaj

Ucraina a anunţat, Miercuri, că a reţinut doi cetăţeni chinezi suspectaţi de colectarea de date despre racheta anti-navă Neptun, o componentă cheie a industriei interne de armament a Kievului, esenţială pentru apărarea împotriva invaziei ruse, relatează Reuters, potrivit News.Ro.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a afirmat că a arestat un fost student de 24 de ani din Kiev, după ce i-a transmis documente tehnice legate de producţia rachetelor Neptun. Ulterior, a fost reţinut şi tatăl acestuia, care, potrivit SBU, intenţiona să transmită documentele serviciilor speciale chineze. Agenţia a adăugat că acesta locuia în China, dar a vizitat Ucraina pentru a „coordona personal” activitatea fiului său.

Potrivit dosarului, fostul student chinez trebuia să obţină documentaţie tehnică privind producţia de rachete Neptun ucrainene. În acest scop, el a încercat să recruteze un cetăţean ucrainean implicat în dezvoltarea celor mai recente arme ale forţelor de apărare. Contraspionajul SBU l-a demascat însă pe spion în stadiul iniţial al activităţilor sale de recunoaştere şi l-a reţinut în flagrant delict în timp ce îi preda documente secrete. Următorul pas a fost reţinerea tatălui său, care ar fi urmat să transmită informaţii clasificate serviciilor speciale chineze, se arată într-un comunicat al SBU.

În timpul percheziţiilor, anchetatorii au confiscat telefoane cu dovezi ale corespondenţei lor reciproce, în cadrul căreia îşi coordonau activităţile de spionaj, susţine serviciul de securitate ucrainean. Inculpaţii riscă pînă la 15 ani de închisoare şi confiscarea bunurilor. Ambasada Chinei la Kiev nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii, menţionează Reuters.

Un oficial ucrainean a declarat, pentru Reuters, că cei doi bărbaţi sunt primii spioni chinezi arestaţi de la invazia pe scară largă a Moscovei din 2022. Racheta ucraineană Neptun a fost utilizată pentru a distruge nava amiral a Flotei Ruse de la Marea Neagră în primele luni ale războiului şi, de atunci, a fost lansată şi asupra altor ţinte, inclusiv terminale petroliere ruseşti. Kievul a sancţionat companii chineze pentru că ar fi furnizat echipament militar Rusiei pentru războiul din Ucraina. De asemenea, a declarat că a capturat cetăţeni chinezi pe cîmpul de luptă, care luptau de partea rusă.

Beijingul, un aliat apropiat al Moscovei, afirmă că nu a înarmat nici o parte implicată în război.

Un american condamnat pentru atacul de la Capitoliu a refuzat grațierea lui Trump

Jason Riddle, veteran al Marinei SUA condamnat pentru participarea la asaltul asupra Capitoliului din Ianuarie 2021, a respins grațierea oferită de președintele american Donald Trump și și-a exprimat speranța că și acesta va ajunge cîndva la închisoare, informează EFE, care citează declarațiile făcute Marți de veteran postului local ABC din New Hampshire.

”Am făcut mult rău fiind acolo. Am rănit mulți oameni pe parcurs, am spus o mulțime de lucruri urîte”, a afirmat Riddle într-un interviu acordat WMUR News 9. ”Trebuie să recunosc această realitate, iar o parte din aceasta înseamnă să nu accept nici un fel de grațiere, permisie sau orice altceva din partea lui Trump care neagă această realitate, pentru că odată ce fac asta, mă întorc de unde am plecat”, a adăugat el. Riddle, care a pledat vinovat și a fost condamnat la 90 de zile de închisoare și trei ani de liberare condiționată, a declarat că a cerut ajutor de la biroul senatoarei Maggie Hassan pentru a-și oficializa respingerea grațierii. ”Eram evident obsedat de Trump. Mental, eram ținut ostatic de ceva care pur și simplu mă seca”, a povestit bărbatul. ”A fost un lucru oribil care s-a întîmplat și merit să merg la închisoare, la fel și Donald Trump. El merită să meargă la închisoare pentru că a provocat asta. Cred că poate într-o zi o va face”, a continuat el.

În interviu, Riddle și-a amintit că, la vremea respectivă, credea că Trump pierduse alegerile din 2020 în mod corect, dar dorea să facă parte din experiența călătoriei la Washington pentru a-l susține. El a spus că obișnuia să participe frecvent la mitingurile actualului președinte și că a observat un sentiment de comunitate printre adepții săi. În Ianuarie, Pamela Hemphill, și ea condamnată pentru agresiune, a refuzat la rîndul ei grațierea prezidențială. Hemphill, în vîrstă de 71 de ani, a povestit că s-a simțit ca și cum ar fi făcut parte dintr-o sectă care a făcut-o să creadă că Trump a fost victima unei fraude electorale în 2020. ”Acceptarea unei grațieri ar fi o insultă la adresa ofițerilor de Poliție de la Capitoliu, a statului de drept și a națiunii noastre”, a declarat Hemphill reporterilor la acea vreme.

Printre cele mai notabile grațieri acordate în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump se numără grațierea în masă pe care republicanul a semnat-o pe 20 Ianuarie, chiar în ziua în care a revenit la putere. Acea grațiere a vizat circa 1.500 de persoane care au participat la asaltul asupra Capitoliului.

CEDO a condamnat Rusia pentru încălcări ale drepturilor omului în Ucraina

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Miercuri Rusia, în două hotărîri, cu privire la multiple încălcări ale drepturilor omului în Ucraina, în operaţiuni pe care le-a desfăşurat în 2014 în Donbas, războiul declanşat în Februarie 2022 şi distrugerea zborului MH17 în Iulie 2014, relatează AFP.

Marea Cameră a CEDO, cea mai înaltă instanță a Curţii, alcătuită din 17 judecători, a stabilit că Rusia a încălcat dreptul internaţional în Ucraina. Este pentru prima oară cînd CEDO declară Moscova responsabilă de încălcări ale drepturilor omului de la invazia la scară mare a Ucrainei în 2022. Ea a conexat în această hortărîre trei plîngeri depuse de către Ucraina împotriva Rusiei, în urma operaţiunilor pe care Moscova le-a desfăşurat în 2014 în Donbas şi războiul pe care l-a declanşat la 24 Februarie 2022. CEDO stabilește totodată că Rusia se află la originea doborîrii zborului MH17.

Este pentru prima oară cînd un Tribunal internațional declară Moscova responsabilă de tragedia din 2014 în care au fost ucise 298 de persoane. La 17 Iulie 2014, un avion de tip Beoeing 777 aparţinînd companiei Malaysian Airlines, care efectua o legătură de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost atins de o rachetă de tip BUK, de fabricaţie rusă, deasupra acestui teritoriu ucrainean aflat sub controlul unor separatiști proruşi.

În urma unei hotărîri citită timp de peste 40 de minute de către preşedintele CEDO, judecătorul francez Mattias Guyomar, Rusia a fost găsită vinovată de execuţii ale unor ”civili şi militari ucraineni în afara luptelor”, de ”acte de tortură”, de ”deplasări nejustificate de civili” sau ”distrugeri, jafuri şi exproprieri”.

”Statul pîrît trebuie să elibereze sau să trimită în deplină securitate, de îndată, toate persoanele care, pe teritoriul ucrainean ocupat de către forţele ruse sau aflate sub control rus, au fost private de libertate (...) şi care sunt deţinute în continuare de către autorităţile ruse”, stabileşte CEDO, cu sediul la Strasbourg. Curtea stabileşte, de asemenea, că Rusia ”trebuie să coopereze de îndată la implementarea unui mecanism internaţional şi independent menit să asigure, cît mai rapid posibil şi ţinînd cont de interesul superior al copiilor, identificarea tuturor copiilor transferaţi din Ucraina către Rusia sau pe teritoriul ucrainean controlat de către Rusia”.

Rusia nu mai este parte a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului începînd de la 16 Septembrie 2022, în urma agresiunii Ucrainei, pe care a lansat-o cu cîteva luni mai înainte. Însă ea rămîne responsabilă de încălcările drepturilor fundamentale pe care le-a comis înainte de această dată. Această condamnare a Rusiei are un caracter simbolic. Începînd din Septembrie 2022, Moscova nu mai dă nici un semn de viaţă în faţa CEDO.

În următoarele săptămîni, Trump ar putea vizita Marea Britanie

Există planuri în curs de elaborare pentru o potențială vizită a lui Donald Trump în Marea Britanie în următoarele săptămîni, informează Sky News, potrivit Mediafax.

Potrivit unor surse, președintele american ar putea ateriza în Scoția pentru a-și vizita terenurile de golf la sfîrșitul lunii Iulie sau începutul lunii August.

Agenția guvernamentală Police Scotland a confirmat că se pregătește pentru o „potențială vizită (...) care va avea loc mai tîrziu în această lună”. Mai mulți oficiali britanici din domeniul securității și al Poliției au declarat că în această săptămînă sunt în curs de desfășurare reuniuni privind posibilitatea ca pînă la 5.000 de ofițeri să fie nevoiți să lucreze în ture de 12 ore.

Fiul președintelui american, Eric Trump, a declarat anterior că tatăl său va participa la deschiderea oficială a unui nou teren de golf în Aberdeenshire în această Vară.

România este cel mai mare exportator de grîu moale din UE în sezonul 2024/25

Exporturile de grîu moale ale Uniunii Europene de la începutul sezonului 2024/25 și pînă în prezent au ajuns la 20,33 milioane de tone, în scădere cu 35% față de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, informează Reuters, transmite Agerpres.

Conform acestor date, România a fost, de departe, cel mai mare exportator de grîu moale din UE, cu o cantitate de 5,56 milioane de tone, urmată de Germania cu 2,79 milioane de tone, Lituania cu 2,60 milioane de tone, Letonia cu 2,26 milioane de tone și Bulgaria cu 2,16 milioane de tone. Franța, care în mod normal este cel mai mare exportator de grîu din UE, se plasează abia pe locul șase, cu 2,05 milioane de tone de grîu exportate în sezonul 2024/25. De asemenea, exporturile de orz ale UE în sezonul 2024/25 se situează la 4,72 milioane de tone, în scădere cu 20% față de perioada comparabilă a sezonului 2023/24.

Pe partea de importuri, cantitățile totale de porumb care au intrat în UE în 2024/25 s-au ridicat la 19,65 milioane tone, în creștere cu 4% comparativ cu sezonul 2023/24. Mai mult de jumătate (10,93 milioane de tone) din porumbul importat de UE a venit din Ucraina. În paralel, importurile de grîu moale ale UE s-au ridicat la 7,44 milioane de tone în 2024/25, în scădere cu 19% față de sezonul 2023/24. Principalul furnizor de grîu moale al UE a fost Ucraina cu 4,49 milioane de tone livrate în sezonul 2024/25.
Traderii se așteaptă ca importurile de grîu ale blocului comunitar să scadă semnificativ în sezonul 2025/26, după ce UE a propus o cotă anuală de 1,3 milioane de tone la importurile de grîu din Ucraina, reducînd accesul liber oferit Kievului după debutul invaziei rusești, în 2022. 

UE vrea să încheie rapid acordul cu SUA privind taxele

UE speră să finalizeze în curînd activitatea legată de acordul privind taxele americane, a declarat comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič. El a declarat că Uniunea Europeană „a înregistrat progrese semnificative” în negocierile comerciale cu SUA, în condițiile în care discuțiile lor „s-au intensificat considerabil” în ultimele zile, potrivit Mediafax.

„Am făcut progrese mari în ceea ce privește textul declarației comune sau al acordului de principiu și sper că ne vom putea finaliza în curînd activitatea”, a spus el. ”Sper să ajungem la un rezultat satisfăcător, posibil chiar în zilele următoare. Acordul de principiu pe care ne străduim să îl finalizăm nu este sfîrșitul, ci mai degrabă un nou început. Acesta ar oferi un cadru pe care putem continua să construim definind parametrii exacți ai acordului ulterior. Cu alte cuvinte, îl văd ca pe un cadru de bază care pregătește terenul pentru viitorul acord comercial UE-SUA cu drepturi depline”, a explicat Šefčovič.

Grecii nu înțeleg cum i-a depășit România

O analiză realizată în presa din Grecia analizează situația din regiune, iar grecii se uită cu stupoare la faptul că fostele țări comuniste precum România sau Polonia i-au depășit ”fără să ne dea măcar un claxon”. Grecii susțin că, în trecut, priveau de sus țările din Europa de Est, iar astăzi acestea au trecut în mare viteză pe lîngă ei.

”În timp ce în Grecia agenda politică este determinată de reziduurile ideologice ale anilor 1980 și de intervențiile iluminate ale Stîngii Nimicului, țările care au experimentat comunismul pe propria piele o duc de minune. Europa de Est, cea pe care o priveam de sus cîndva, ne depășește acum fără să ne dea măcar un claxon. România, care odinioară trimitea muncitori pe șantierele și cîmpurile grecești, produce acum creștere într-un ritm care face ca dezvoltarea din Grecia să pară o neînțelegere statistică. Polonia? În decurs de 30 de ani s-a transformat dintr-un protectorat sovietic în mașina industrială a Europei. Dacă va continua așa, pînă în 2026 va depăși Japonia la PIB (PPC - ajustat în funcție de paritatea puterii de cumpărare). Da, Japonia, colosul economic al secolului XX.

În același timp, în Grecia insistăm să tratăm piața ca pe lupul cel rău și antreprenoriatul ca pe o infracțiune. Menținem în Parlament cel mai mare partid stalinist din Europa și mîngîiem urechile unei mase ideologice formate din membri ai SYRIZA, adepți ai lui Varoufakis și alții din diverse formațiuni de stînga, care cred că trăiesc într-o repetare a anului '73 (revolta împotriva dictaturii militare din Grecia). În timp ce fostele state estice au dărîmat statuile lui Marx, occidentalii – și noi – îl fac afiș în universități și îl readuc la putere prin… nume reciclate. Vezi Franța, Mélenchon și blocul progresului.

În 1980, Polonia era în pragul colapsului: inflație, raționalizarea alimentelor, prăbușirea producției. Dar în loc să lase în seama unuia de tip Varoufakis sau Tsakalotos planificarea economiei, au liberalizat piața, au dat spațiu inițiativei private și au șters prin lege rămășițele coșmarului sovietic.

În același timp, Grecia intra pe pilotul automat socialist, Stat, companii de stat, angajări la grămadă, sindicalism întreținut de stat și un sistem de partide de tip paleo-PASOK (Partidul Socialist) care a devenit… identitate națională. Dacă nu schimbăm drastic cursul, nu vom privi doar Polonia din spate. Vom alerga și în spatele Moldovei și vom cere asistență tehnică de la Skopje. Grecia are nevoie de eliberarea de comunism. Gata cu politicile populiste pe împrumut. Gata cu beneficiile care cumpără voturi și întrețin lenea. Este nevoie de cineva cu încăpățînarea lui Milei - și o drujbă în mînă - pentru a tăia și a arunca la gunoi pietrele de moară ale etatismului.

Altfel, pregătiți-vă să vedeți Albania... în oglinda retrovizoare”, arată analiza făcută de cei de la Liberal.gr. (Sursa: Revista Presei Rador Radio România)

PIB-ul zonei euro ar putea scădea cu 5% din cauza fenomenelor meteo extreme

Fenomenele meteo extreme, precum valuri de căldură, inundații și incendii de vegetație, ar putea avea un impact similar cu criza financiară globală și pandemia de COVID-19 asupra Produsului Intern Brut al zonei euro în următorii cinci ani, a avertizat Miercuri un oficial de rang înalt de la Banca Centrală Europeană, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

O serie de fenomene meteo extreme ar putea șterge pînă la 5% din PIB-ul zonei euro, conform celui mai extrem scenariu climatic conceput de un grup de 140 de organisme de supervizare și reglementare bancară, a precizat directorul general adjunct de la BCE, Livio Stracca. ''Vîrful efectului negativ asupra PIB-ului zonei euro este de aproape 5%, adică o magnitudine similară cu ceea ce am văzut în timpul crizei financiare și doar cu puțin sub ceea ce s-a întîmplat în timpul pandemiei de COVID-19'', a spus Stracca, președintele Rețelei pentru ecologizarea sistemului financiar (NGFS).

Aceste concluzii au la bază un nou set de instrumente concepute de NGFS, un grup de organisme de supervizare și reglementare bancară care lucrează la răspunsul la riscurile climatice în sectorul financiar și economie. Instrumentele își propun să ajute băncile și companiile să înțeleagă cum schimbările climatice ar putea să aibă un impact asupra afacerilor lor pe termen scurt, prin testarea mai multor scenarii climatice. NGFS a descoperit că PIB-ul zonei euro ar fi cel mai grav afectat în cazul celui mai pesimist scenariu, botezat ''Disasters and Policy Stagnation'' ( Catastrofe și inerție politică), care cumulează valuri de căldură extremă, secete și incendii de vegetație în 2026, urmate de inundații și furturi în 2027. Rezultatul, o scădere a productivității din cauza căldurilor puternice, distrugeri masive de infrastructuri, uzine, drumuri, poduri etc., o inflație majorată și un cost al creditului mare pentru sectoarele cele mai expuse.

În sens invers, un scenariu optimist, botezat ''Autostrada spre Paris'', presupune o tranziție rapidă și coordonată spre neutralitatea emisiilor de carbon, în linie cu acordul de la Paris, din 2015. Grație investițiilor masive în tehnologiile verzi, creșterea ar putea fi chiar ușor impulsionată iar inflația ar fi ținută sub control. ''Riscurile asociate cu clima sunt un motiv de îngrijorare imediată pentru stabilitatea financiară și creșterea economică'', au avertizat Livio Stracca și Sabine Mauderer, membră în board-ul Bundesbank, într-un document publicat pe blog-ul BCE.