Republica Moldova nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sînt parte a războiului hibrid, a declarat ministrul moldovean al apărării Anatolie Nosatîi la un post de televiziune, în care a ţinut să nuanţeze totuşi că apartenenţa la o alianţă militară nu presupune neapărat aderarea la NATO.

Discuţiile privind revizuirea statutului de neutralitate sînt apanajul politicienilor, iar o eventuală decizie privind aderarea la o alianţă militară trebuie luată după un amplu proces de consultare cu cetăţenii, a subliniat el.

"Cu regret, domeniul apărării a fost dat uitării, n-au fost făcute investiţii, de aceea nu putem face faţă provocărilor din prezent. Statutul nostru de neutralitate ne-a lasat să fim de unii singuri şi cu un sistem de apărare care nu este relevant în situaţia actuală", a subliniat Anatolie Nosatîi.

Potrivit acestuia, armata - estimată la aproximativ 6.500 de militari profesionişti (plus 2.000 de soldaţi care fac serviciul militar obligatoriu în fiecare an) - a primit pînă acum "puţină atenţie". În acest sens, el a pledat pentru crearea de alianţe militare fără a renunţa la neutralitatea consacrată de Constituţie.

Într-un interviu recent pentru Politico, preşedintele Maia Sandu a menţionat că, în prezent, au loc discuţii serioase, dacă Republica Moldova îşi poate asigura singură securitatea sau e necesară apartenenţa la o alianţă mai mare.

În acest context, ministrul apărării susţine că renunţarea la statutul de neutralitate trebuie să coincidă cu dorinţa poporului de a face sau nu parte dintr-un bloc militar.

"Revizuirea statutului de neutralitate trebuie s-o facă politicienii şi trebuie s-o facă luînd în considerare opinia cetăţenilor. Acest subiect trebuie supus dezbaterilor, analizelor, este un proces democratic care trebuie să aibă loc în conformitate cu toate prevederile", a spus Anatolie Nosatîi. Potrivit ministrului, Republica Moldova este departe de a atinge standardele ţărilor membre NATO.

Potrivit Constituţiei, Republica Moldova este un stat neutru. Doar parlamentul poate modifica legea supremă cu voturile a cel puţin 2/3 dintre deputaţi.

Sursa: digi24.ro