Proza satirica pe timp de pandemie
Anton Bacalbaşa: Moş Teacă şi examenele
Moş Teacă a devenit pesimist. De douăzeci de ani de cînd e căpitan s-a prezentat la o mulţime de examene pentru gradul de maior. Nu ştiu cum s-a făcut, însă, că, deşi cunoştea în perfecţie manualul înjurăturilor celui mai perfect surugiu, totuşi comisiunea l-a respins. De atunci Moş Teacă e în contra examenelor. Şi, pentru ca să-şi propage mai bine ideile, el scrie în Revista armatei un articol foarte simţit, în care declară că avansările ar trebui să se facă numai „la alegere”.
— Concursurile sunt daraveri ţivile! Parcă eu, cînd am luat-o pă Caliopi de nevastă şi mi-am pus-o în flancul stîng, am pus-o la egzamen! Deloc. Am luat-o la alegere, adică am primit ordin de la don colonel şi m-am cununat.
Acum să cităm ceva din articolul lui Moş Teacă. Ascultaţi ce desluşit vorbeşte el: „Se ştie că prima sarcină ce are un şef de corp, faţă cu corpul oficeresc, nu este aci locul a-i face descrierea”.
Aşa e că-i clar? Se ştie că prima sarcină a unui şef de corp este: nu este locul aci a-i face descrierea! Mai rar aşa explicaţie! Modelul acesta de argumentare l-a luat Moş Teacă de la Caliopi. Întrebată odată de soţul său care sunt datoriile unei consoarte, madam Teacă a răspuns:
— Datoria unei consoarte este: nu e aci locul a-i face descrierea.
Dar acuma înţelegem noi pentru ce Tecuţă e contra examenelor: pentru că la examene nu se admite asemenea stil, din cauză că stilul l-au inventat ţivilii. De aceea sunt şi eu de acord cu Moş Teacă de la Revista armatei, care susţine că nu mai trebuie examene fiindcă dacă un şef de corp cade la examen, el îşi pierde „prestigiul, care este factorul cel mai puternic”. Ba bine că nu! Pentru ca Moş Teacă să nu-şi piardă prestigiul, trebuie să-l avansăm la alegere, chiar dacă e... Teacă de tot.
Avansează, leat, că, dacă nu, te avansez eu! Ce, vrei să-ţi pierzi prestigiul?