Economia Moldovei revine la creşterea de pînă la criză

Se poate de spus că anul acesta, economia noastră face minuni. După ce a început cu o creştere de 3,5 procente în primele trei luni, pe care a dezvoltat-o la finele semestrului I cu aproape 5 procente, iată că în trimestrul trei s-a produs pe bune un salt gigantic de aproape 13 procente. Drept urmare, Produsul Intern Brut(PIB) al ţării pe 9 luni ale anului curent, adică rezultatele activităţii de producţie a tuturor agenţilor economici din ţară, s-a dovedit cu 8 procente mai mare decît în perioada corespunzătoare a anului trecut şi a constituit 73, 312 miliarde de lei la preţurile de astăzi, potrivit datelor oficiale ale  Biroului Naţional de Statistică.

Adică, ritmul creşterii economice în Republica Moldova este în prezent unul dintre cele mai avansate din istoria ţării. Pentru comparaţie, în luna septembrie a anului 2008, ultimul an înainte de criză, considerat şi drept unul dintre cei mai prolifici pentru economia noastră, creşterea economică se ridica doar la cota de 7,6 procente. Este adevărat că atunci creşterea economică nu venea după un an de recesiune.

Cui se datorează acest an reuşit, deocamdată? În primul rînd, condiţiilor meteorologice prielnice care au determinat roade record la multe culturi agricole. Valoarea adăugată brută, adică preţul bunurilor create în procesul de producţie, înregistrată de agricultură a avut cea mai mare creştere, de 36 procente, iar la nivelul trimestrului III de aproape 60 procente.

Totuşi, cea mai mare contribuţie la formarea Produsului Intern  Brut al ţării continuă s-o aibă serviciile, de 59,5 procente, deşi ponderea acestora în PIB a cunoscut o neînsemnată scădere faţă de perioada similară a anului trecut. În timp ce contribuţia domeniului de producere a bunurilor a crescut cu aproape 1 procent, concretizîndu-se printr-o cotă de 25, 8 procente. Rezultă că ponderea celor două sectoare de producere a bunurilor, agricultura şi industria, în Produsul Intern Brut al ţării este mai mare chiar decît în 2008, cînd se măsura în plan procentual în 25,4 procente. La fel, a crescut valoarea adăugată brută produsă de întreprinderile industriale ale ţării, concretizată printr-un spor de 7,5 procente.

Creşterea valorii bunurilor fabricate şi a serviciilor prestate de către agenţii economici din ţară a dat „roade” de încasări  în bugetul ţării. Astfel, volumul impozitelor pe produse colectat în bugetul public naţional, care include bugetul de stat, fondurile de asigurări sociale de stat şi cele de asigurări medicale obligatorii, a sporit cu 5,5 procente, avînd o contribuţie la formarea Produsului Intern Brut al ţării de aproape 17 procente, determinînd extinderea acestuia. Noi deja am comunicat că exporturile, anul acesta, au cunoscut o extindere practic nemaiauzită pînă acum în istoria comerţului exterior al ţării noastre. Valoarea acestora s-a majorat în houă luni cu aproape 9 procente.

Privit prin prisma utilizării Produsului Intern Brut, consumul la nivel de ţară a evoluat cu 5,5 procente, majorarea datorîndu-se în fond creşterii consumului în gospodăriile populaţiei, de 7 procente, alimentat de surse interne, precum creşterea veniturilor, dar şi graţie transferurilor băneşti de peste hotare, care deja au depăşit fluxurile din 2008.

Va simţi populaţia ţării efectele creşterii economice de anul acesta, care se aşteaptă să depăşească multe previziuni şi nu este exclus ca să se oprească la cota de 7 procente din 2008, ultimul an înainte de izbucnirea crizei mondiale? Cred că da. Vine un an electoral şi pensionarii vor avea pensii mai mari, pentru că rata indexării pensiilor va fi mai înaltă. Se anunţă salarii majorate pentru unele categorii de bugetari. Dar nu face să ne facem mari iluzii, deoarece aceste creşteri economice spectaculoase vin, precum am spus, după an de recesiune. Să nu uităm că Produsul Intern Brut al RM a fost anul trecut mai mic cu aproape 1 procent faţă de 2011, în care s-a înregistrat o extindere de 6,8 procente, însă insuficientă pentru a recupera ce am pierdut după căderea dezastruoasă din 2009, cauzată de criza mondială.

Probabil că ar fi nevoie de o creştere de cel puţin 10 procente pentru a compensa pierderile de anul trecut, condiţionate de un an climateric vitreg, şi de carenţele mici din anii precedenţi provocate de mediul extern nefavorabil. Este un obiectiv foarte ridicat, dar nu imposibil de atins în condiţiile în care ritmul de creştere economică continuă să avanseze.

Vlad LOGHIN