Timp de două zile, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova s-a desfăşurat Simpozionul Științific Internațional „Valori bibliofile”. Ediţia din acest an, a XXX-a la număr, a avut un program consistent, cu vernisaje, lansări de carte şi comunicări ale reprezentanţilor instituţiilor de cultură. Oaspetele ediţiei a fost Arhimandritul Policarp Chițulescu, director al Bibliotecii Sf. Sinod de la București şi expert în bibliofilie și carte rară.

 „Lucrările Simpozionului s-au desfăşurat în cadrul a două secţiuni: una fiind dedicată valorilor bibliofile din patrimoniul cultural şi a doua – secțiunea Ex-libris și grafică de carte. În aceste două secţiuni au participat cu comunicări 14 reprezentanţi ai instituţiilor de cultură din ţară, precum din cadrul Muzeului Național de Etnografie și Istorie, Institutului de Istorie, Agenției Naționale a Arhivelor, dar şi reprezentanţi ai Bibliotecii Naționale”, a precizat șefa secţiei Carte veche și rară, organizator al Simpozionului, Veronica Cosovan, contactată de IPN. Pentru prima dată au prezentat comunicări şi trei studenţi din cadrul Facultăţii Textile și Poligrafie a Universităţii Tehnice a Moldovei, care şi-au prezentat comunicările în secţiunea Ex-libris și grafică de carte.

În cadrul Simpozionului, a avut loc inaugurarea expoziției „Cultura medievală românească scrisă”, organizată în colaborare cu Agenția Națională a Arhivelor din Republica Moldova. O altă expoziție vernisată este dedicată celor 200 de ani de la naşterea lui Vasile Alecsandri, cu genericul: „Ș-acel rege-al poeziei”. A fost expusă carte bibliofilă dintr-o colecție particulare.

„Cred că publicul a rămas impresionat de bogăţia patrimoniului cultural naţional expus în spaţiul expoziţional Muzeul Cărții, unde unele cărţi au fost expuse pentru prima dată şi într-un singur exemplar. A fost făcut public pentru prima dată un exemplar care e singurul, şi doar la Biblioteca Națională, este vorba de Psaltirea de la Bucureşti din 1723. Publicul a rămas impresionat să vadă prima Evanghelie în limba română ilustrată, care a fost tipărită la Mănăstirea Neamţ în 1821 şi manuscrisele care au fost realizate în spaţiul monahal basarabean. E vorba de manuscrisele din secolul 17 şi 18. Relevante au fost completările pe care le-a făcut Arhimandritul Policarp Chițulescu privind identificarea noilor ediţii bibliofile din patrimoniul cultural naţional, şi anume al tipografului Mihail Strelbiţki, care a întemeiat prima tipografie de la Dubăsari”, a menționat Veronica Cosovan.

În cadrul Simpozionului a avut loc şi o lansare de carte, Vasile Alecsandri – 200 de ani de la naștere, prezentată de Cătălin Bordeianu, scriitor, profesor universitar, vicedirector al Institutului Cultural Românesc de la Chişinău. Acesta a editat o cartea jubiliară în care a pus în prim plan imagini, tablouri din viaţa de familie a lui Vasile Alecsandri şi a membrilor familiei sale.

Simpozionul Științific cu participare internațională „Valori bibliofile”, ediția a XXX-a, s-au organizat pe 15 şi 16 iunie, cu genericul: „Limba română - 500 de ani de dăinuire în cultura românească scrisă”, în contextul împlinirii a 500 de ani a celui mai vechi document scris în limba română – Scrisoarea lui Neacșu din Cîmpulung (1521). Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Națională a Republicii Moldova, în parteneriat cu Liga Bibliotecarilor din Republica Moldova „Alexe Rău”, Societatea Științifică de Bibliofilie și Ex-libris „Paul Mihail” din Moldova” și Asociația de caligrafie „Dacia”.

Sursa: IPN