Există destui pictori ale căror lucrări valorează astăzi milioane de dolari, dar care au dus vieți de mizerie, îngropați în datorii, suferind depresii, în așteptarea faimei ori ale căror talente nu au fost recunoscute de criticii vremii. Cît timp au trăit, nu s-au bucurat de recunoașterea și aprecierea de care beneficiază astăzi.

Vincent Van Gogh, săracul deprimat

În ziua de astăzi, picturile lui Vincent Van Gogh (1853-1890) se vînd cu milioane de dolari și sunt printre cele mai valoroase și căutate opere de artă din lume.

De exemplu, în 1990, „Portretul doctorului Gachet” s-a vîndut pentru 82, 5 milioane de dolari, fiind una dintre cele mai scumpe picturi vîndute vreodată. Însă, în timpul vieții, Van Gogh a fost un artist sărac și fără succes. A creat peste 2.000 de opere de artă, însă a vîndut numai două. Suferind de o boală psihică și căzînd în depresie din cauza lipsei de succes, Van Gogh s-a sinucis la vîrsta de 37 de ani. Stilul său – postimpresionist – plin de mișcare, emoție și vitalitate nu a fost popular cît timp artistul a fost în viață, însă avea să influențeze generațiile următoare de artiști. Operele sale rămîn unele dintre cele mai prețuite picturi ale artei moderne.

Tablourile lui El Greco, disprețuite de Rege

Domenikos Theotokopoulos, cunoscut ca El Greco (1541-1614), nu s-a bucurat de mare succes în timpul vieții. Născut în Creta, artistul a studiat la Roma și la Veneția, iar apoi s-a stabilit în Toledo, Spania.

Aici, a pictat unele dintre cele mai cunoscute tablouri ale sale, pentru familia regală spaniolă. Avea comenzi și a trăit confortabil ca artist, însă era în mare parte criticat de specialiștii vremii. Mai mult, tablourile pictate pentru familia regală i-au displăcut Regelui. Astfel, toate speranțele artistului de a deveni pictor al Casei Regale au fost spulberate.

De cele mai multe ori, lucrările sale stîrneau rîsul și erau ignorate de comunitatea artistică. Opera sa a început să primească atenția pe care o merită abia în secolul XIX.

Cu timpul, tablourile lui au devenit o sursă de inspirație pentru artiștii care aveau să promoveze mișcările expresionistă și cubistă. Aceștia s-au inspirat din compozițiile dramatice ale lui El Greco și din figurile sale bizar de alungite și distorsionate. În prezent, criticii și artiștii îi laudă opera ca aparținînd unui adevărat geniu artistic.

Johannes Vermeer a murit uitat de lume

În orice lucrare despre arta modernă vei găsi o multitudine de pagini dedicate acestui pictor flamand. Însă Johannes Vermeer (1632-1675) nu a fost întotdeauna vedeta care este astăzi.

În timpul vieții, și-a cîștigat onorabil existența ca artist, dar nu a dobîndit vreo mare avere sau recunoaștere la scară largă. Folosirea cu pricepere a culorii și a luminii, precum și modul în care trata subiectele operelor sale i-au adus o oarecare recunoaștere în Olanda în timpul vieții. Însă Vermeer a murit uitat de lume și așa a rămas timp de aproape două secole. Opera lui Vermeer a fost luată în seamă în lumea artei abia în secolul XIX, cînd istoricii de artă G. F. Waagen și Tépohile Thoré-Bürger au publicat un eseu despre pictor. În ziua de astăzi, numărul limitat de tablouri pe care le-a creat (doar 34) și extraordinara sa îndemînare l-au transformat într-unul dintre cei mai căutați pictori din lume.

Claude Monet, neînțelesul

Claude Monet (1840-1926) a fost un personaj-cheie al mișcării impresioniste, care a transformat pictura franceză în cea de-a doua jumătate a secolului XIX. Însă stilul său unic și filosofia sa nu au fost întotdeauna apreciate sau înțelese.

De-a lungul îndelungatei sale cariere, Monet a ieșit mereu din tipare. A deschis calea către modernismul secolului XX, dezvoltînd un stil unic, care încerca să surprindă pe pînză chiar actul perceperii naturii. Operele sale au fost respinse de societate și de expozițiile de artă, fiindcă se opuneau stilului și metodei tradiționale de a picta de la acea vreme. În ziua de astăzi, dacă vrei să deții un tablou de Monet, trebuie să plătești între 7 și 81 de milioane de dolari.

Paul Gauguin, pictorul de care criticii au rîs

Dată fiind legătura apropiată de prietenie dintre Paul Gauguin (1848-1903) și Vincent Van Gogh, nu este surprinzător că cei doi au avut o soartă asemănătoare în lumea artei.

Astăzi, privim opera lui Gauguin ca anunțînd mișcarea simbolistă și ca deschizînd calea spre noi stiluri artistice. Însă, în timpul vieții, Gauguin a fost un exclus și nu a primit ovațiile criticii pentru operele sale. A renunțat la o viață prosperă ca agent de bursă și a dus o viață solitară în Sudul Pacificului. Însă nu a găsit paradisul ideal pe care îl căuta, și nici succesul pe care și-l dorea atît de mult ca artist.

Opera sa era apreciată de puțini oameni și a fost ridiculizată cînd a fost expusă în cadrul unei expoziții postimpresioniste din Londra, în 1910. Lucrările sale au dobîndit succes pe piața artei și au fost apreciate de publicul larg abia în anii ’40. În prezent, tablourile sale sunt printre cele mai scumpe opere de artă modernă și foarte puțini critici mai îndrăznesc să le ridiculizeze.