Partidul de guvernămînt al PreÅŸedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, se pregăteÅŸte să depună în Parlament un amendament la ConstituÅ£ie pentru a reglementa purtarea vălului islamic în viaÅ£a de zi cu zi, la ÅŸcoală ÅŸi la locul de muncă, relatează AFP, scrie news.ro. 

În acest stat laic, însăşi decizia politică cu cîteva luni înainte de alegeri reînvie o dezbatere pe care fondatorul Republicii Turcia, Mustafa Kemal, dorise să o încheie la începutul secolului XX.

Apropierea alegerilor prezidenÅ£iale ÅŸi legislative de anul viitor l-a convins pe PreÅŸedintele Recep Tayyip Erdogan să grăbească procesul, aducînd în discuÅ£ie chiar posibilitatea organizării unui referendum pe această temă.

Erdogan, aflat la putere din 2003, ÅŸi partidul său islamo-conservator, AKP, speră să rămînă în fruntea ţării, dar probabilul său concurent, liderul opoziÅ£iei ÅŸi al partidului istoric laic, CHP (social-democrat) al lui Mustafa Kemal Atatürk, a fost cel care a ridicat primul problema voalului, acuzîndu-l pe PreÅŸedinte că vrea să ”Å£ină ostatice femeile cu văl”.

Interdicţiile au fost ridicate

Kemal Kiliçdaroglu a vrut astfel să liniÅŸtească cercurile conservatoare, asigurînd că, odată ales, va consacra prin lege dreptul de a purta văl.

”Există discriminare faţă de femeile cu văl ÅŸi cele fără astăzi în serviciul public? În ÅŸcoli? Nu! Noi am făcut asta!”, i-a răspuns Erdogan.

”Descurajat” în numele modernităţii la proclamarea Republicii, apoi interzis treptat în învăţămînt ÅŸi serviciul public, vălul islamic a fost reintrodus pas cu pas din 2008. AKP a ridicat interdicÅ£ia mai întîi în cadrul universităţii, apoi al liceului, în serviciul public, în Parlament ÅŸi chiar în PoliÅ£ie.

”Cei care consideră vălul un simbol religios contrar principiului secularismului ar trebui să înÅ£eleagă că este o discriminare: interzis sau obligatoriu, vălul este o încălcare a drepturilor femeii dacă norma este impusă de stat”, a declarat Berrin Sönmez, istorică, militantă ÅŸi o apărătoare împătimită a drepturilor femeilor, ea însăşi purtînd văl.

În contextul obiecÅ£iilor anumitor feministe ÅŸi cu criza economică gravă care zguduie Å£ara, ea susÅ£ine că ”a se asigura că femeile cu văl îÅŸi pot exercita drepturile (…) este un mijloc de prevenire a crizelor economice ÅŸi de creÅŸtere a nivelului de dezvoltare umană” permiÅ£îndu-le să studieze ÅŸi să lucreze.

În lipsa unui studiu recent, ea estimează că jumătate dintre turcoaice poartă văl – în 2012 erau 65%.

”Proiectul de lege al lui (Kemal) Kilicdaroglu este o măsură importantă de a-l împiedica pe Erdogan”, conchide ea.

”Femeia ideală”

Pentru feministele turce, care susţin cu ardoare mişcarea de revoltă a femeilor iraniene, şeful statului a dorit mai presus de toate să asigure sprijinul celor mai conservatoare pături ale acestei ţări cu o majoritate musulmană sunnită.

”InterdicÅ£ia seculară a vălului ÅŸi (ridicarea ei) au fost ambele lansate în numele emancipării femeilor. În realitate, ambele au căutat să-ÅŸi impună propria viziune asupra femeii ideale”, a declarat Gönül Tol, directoare fondator al Programului Turcia la Institutul din Orientul Mijlociu, într-un articol postat pe site.

”Ridicarea interdicÅ£iei vălului este emblematică pentru agenda populistă islamistă mai largă a lui Erdogan. Nu ÅŸi-a dorit niciodată să elibereze femeile, indiferent dacă purtau văl sau nu. Pentru el, femeile sunt doar mame sau soÅ£ii, nu indivizi”, insistă cercetătoarea.

”Cheia pentru a le elibera cu adevărat este să legiferăm dreptul femeilor de a alege. Decizînd cînd sau dacă să fie însărcinate, cîÅ£i copii să aibă sau dacă să poartă sau nu văl, femeile trebuie să fie libere să aleagă singure”, subliniază ea.

Pe de altă parte, partidul AKP a oferit în ultimele luni ”sprijin” puternic mai multor demonstraÅ£ii faţă de drepturile persoanelor LGBT ÅŸi pentru ”apărarea familiei”, în rîndurile cărora femeile apăreau toate purtînd văl.