Prima creștere a insecurității alimentare în Europa și America de Nord de cînd ONU a început să colecteze datele în 2014

Anul trecut, cînd pandemia i-a forțat pe Mariassunta Seccia și pe soțul ei Rodolfo să renunțe la slujbe, s-au luptat să plătească pentru hrană, chirie și facturi, relatează Financial Times.

„Nu a durat mult pînă s-au epuizat toți banii”, a spus Seccia, în vîrstă de 36 de ani, care lucra ca agent de curățenie într-un hotel din Milano, în timp ce soțul ei vindea fructe la o tarabă din piață. „Cînd copiii noștri au deschis frigiderul și nu au găsit nici măcar o sticlă de apă a fost destul de șocant pentru ei, nu mai experimentaseră niciodată foamea în viața lor ”.

Familia Seccia nu este singura dintr-o țară bogată şi dezvoltată care s-a confruntat cu o astfel de situaţie. În Europa și America de Nord, numărul persoanelor care au suferit de foame a crescut pentru prima dată de cînd ONU a început să colecteze date în 2014, potrivit cifrelor publicate recent. Aproape 9 la sută din oameni erau moderat sau grav afectaţi de lipsuri alimentare în 2020, comparativ cu 7,7 la sută anul anterior.

Cifrele sunt diminuate de nivelurile din economiile mai puțin bogate; aproape o treime din populația lumii nu a avut acces la nutriție adecvată în 2020, potrivit ONU. Și spre deosebire de țările mai sărace, care nu au protecție guvernamentală, majoritatea țărilor dezvoltate au plase de protecție socială susținute de Stat.

În ciuda acestui fapt, multe persoane vulnerabile din țările bogate au fost puternic afectate de impactul economic al Covid-19, a declarat Arif Husain, economist-șef la Programul Alimentar Mondial al ONU.

„Chiar și în țările dezvoltate există oameni care nu sunt neapărat cuprinşi în schemele de plasă de siguranță. Au suferit și suferă în continuare”, a spus el.

Acestea includ lucrătorii care desfășoară activități independente sau cei care au contracte temporare, care adesea nu sunt acoperiți de schemele de asigurări de șomaj și de boală bazate pe asigurări și cei care lucrează în economia informală.

În Italia, numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie a crescut cu 22% în 2020 față de anul precedent la 5,6 milioane, echivalent cu unul din 10 italieni, potrivit Institutului Național de Statistică.

Pentru a aborda acest lucru, rolul grupurilor neguvernamentale, cum ar fi organizațiile de caritate și băncile de alimente, a crescut în timpul pandemiei, a declarat Lawrence Haddad, director executiv al Alianței Globale pentru Nutriție Îmbunătățită.

Potrivit Federației Europene a Băncilor Alimentare (FEBA), membrii săi au ajutat aproape 13 milioane de oameni în 2020, în creștere cu 35% față de anul precedent. Aproximativ 860.000 de tone de alimente au fost distribuite, ceea ce reprezintă o creștere de 12%, iar cifrele nu au reușit să scadă în 2021, a declarat Angela Frigo, secretar general FEBA. „Cererea de alimente rămîne ridicată”, a spus ea.

Seccia a apelat la o organizație caritabilă, fundația Albero della Vita, care își propune să combată sărăcia oferind hrană, îngrijire și educație celor care au nevoie. „Dacă n-ar fi fost ajutorul [fundației], nu știu unde am fi ajuns”, a spus ea.

Isabella Catapano, directorul general al Albero della Vita, a declarat că numărul familiilor care au avut nevoie de ajutor a crescut de patru ori din 2020, la puțin peste 1.000.

„Uneori, cineva are impresia că sărăcia nu există în țările mai dezvoltate, dar este chiar acolo”, a spus ea. „În timpul pandemiei, situația în multe cazuri s-a deteriorat dintr-o dată, mulți oameni rămînînd fără nimic”.

În special, oamenii care lucrau în economia informală a Italiei erau „cei mai fragili”, a spus ea, fiind „lăsați în afara rețelei de siguranță a statului”.

În SUA, băncile alimentare serveau cu 55% mai multe persoane decît înainte de pandemie, potrivit Feeding America, care conduce o rețea națională de bănci alimentare. Se spune că anul trecut 45 de milioane de oameni au experimentat nesiguranță alimentară.

În timp ce numărul a fost mai mic decît cel înregistrat după criza financiară din 2008, cînd insecuritatea alimentară a afectat 50 de milioane de oameni, inflația prețurilor la alimente a devenit din ce în ce mai îngrijorătoare, a declarat Craig Gundersen, profesor de economie agricolă și de consum la Universitatea din Illinois.

„Sunt mai îngrijorat de ce se întîmplă după Covid decît în ​​timpul Covid. Toate aceste pachete de stimuli duc la inflație care va duce la creșterea prețurilor la alimente. Ori de cîte ori inflația crește, există o povară imensă asupra gospodăriilor vulnerabile ”, a spus el.

Prețul produselor alimentare tranzacționate pe piețele internaționale a crescut recent, determinat de secete în zonele cheie de export, precum și de stocarea de către unele guverne și companii.

Națiunile în curs de dezvoltare, care se bazează pe importurile agricole și pe produsele alimentare mai puțin procesate, au fost afectate acut, dar și țările bogate ar resimți în curînd efectele, potrivit economiștilor.

Prețurile producătorilor de alimente au crescut cu cel mai rapid ritm din 2008 și acest lucru ar juca un rol mai puternic în conducerea statisticilor inflației principale decît în ​​trecutul recent, a declarat Christian Bogmans, economist la FMI.

El și colegii săi se așteptau ca prețurile alimentelor de consum din țările bogate să crească în medie cu 4,5 puncte procentuale pînă la sfîrșitul anului 2022. UE și SUA s-ar putea confrunta cu presiuni suplimentare asupra prețurilor din cauza pierderii politicilor monetare și fiscale, a avertizat el.

Condițiile meteo secetoase din anumite părți ale SUA în acest an ar putea crește și mai mult inflația prețurilor la produsele alimentare de consum, deși acest lucru a fost greu de cuantificat în acest moment, a adăugat el.

Experții în ajutor s-au temut că nivelurile ridicate de sărăcie și foamete din țările bogate le vor afecta capacitatea de a extinde ajutorul la cele mai sărace.

Husain era îngrijorat la Programul Alimentar Mondial al ONU de faptul că capacitatea colectivă a lumii de a răspunde foametei și sărăciei se micșora. „Nevoile cresc, iar țările bogate au mai puține resurse pentru a răspunde acestor nevoi”, a spus el.

Ne întoarcem la Milano, acolo unde în ultimele șase luni Seccia și soțul ei au preluat slujbe neobişnuite pentru ei, în principal în curățenie.

Ei sperau că situația lor se va „ameliora încet”, dar impactul pandemiei va persista, a spus Seccia: „Vom petrece următoarele luni, dacă nu chiar ani, achitînd datoriile acumulate”.