Oficialii europeni susţin că autorităţile de la Chişinău trebuie să continue ferm reformele în domeniul justiţiei pentru combaterea actelor de corupţie. În caz contrar, există riscul unei stagnări şi riscul ca Republica Moldova să se pomenească în capcana sărăciei. Declaraţiile au fost făcute luni, 21 octombrie, în cadrul conferinţei internaţionale „Republica Moldova: Justiţie fără Corupţie”, organizată de către Ministerul Justiţiei cu suportul Ambasadei SUA, Asociaţiei Barourilor Americane/Iniţiativa pentru Supremaţia Legii (ABA/ROLI) şi Consiliului Europei.

Ambasadorul SUA în Republica Moldova, William H. Moser, a declarat că SUA a susţinut pachetul de legi adoptate de către Republica Moldova, care se referă la combaterea corupţiei. „Corupţia răspîndită la nivel mare este o problemă nu doar pentru Guvern, ci pentru fundamentul unui stat democratic. Corupţia este o barieră pentru prosperitate şi dezvoltare. Corupţia în sistemul de justiţie este antiteza statului de drept”, a spus ambasadorul.

Potrivit lui, fără a fi un stat de drept Republica Moldova nu poate să prospere ca o ţară democratică cu o piaţă liberă. Oficialul a mai spus că, deşi implementează reformele, Republica Moldova se confruntă cu obstacole majore. „Dacă Moldova doreşte la modul serios să se integreze în UE, ea trebuie să combată corupţia. Funcţionarii publici trebuie să fie traşi la răspundere pentru acte de corupţie. Organele de drept trebuie să urmărească penal funcţionarii publici care încalcă legea, ceea ce nu este deloc uşor”, a mai spus oficialul. William H. Moser a mai declarat că Moldova nu trebuie doar să adopte legi, dar să le implementeze.

Şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, a spus că Moldova nu mai este o ţară nouă, proclamîndu-şi independenţa acum 22 de ani. El a menţionat despre sprijinul bugetar în valoare de 60 de milioane de euro, acordate Republicii Moldova, pentru combaterea corupţiei. Prima tranşă, de 15 milioane de euro, urmează să fie realizată pînă la sfîrşitul acestui an.

„Întrebarea cheie ţine de implementare şi în ce măsură aceste schimbări, care sînt prevăzute de aceste proiecte, vor deveni schimbări sistemice. Noi am observat o legătură strînsă dintre business, politică, structuri lipsite de transparenţă şi aceasta a afectat sistemul judecătoresc. Se încearcă să se întreprindă măsuri de a corecta unele probleme, dar ele seamănă mai mult a reglări de conturi, de aceea eu vorbesc de schimbări sistemice”, a spus Pirkka Tapiola. „Dacă aceste reforme nu vor avea loc şi dacă justiţia nu va funcţiona, atunci există riscul unei stagnări şi riscul ca ţara să se pomenească în această capcană a sărăciei. UE va continua să lucreze strîns cu Republica Moldova”, a mai declarat oficialul european.

Ministrul justiţiei, Oleg Efrim, a menţionat că corupţia este un fenomen adînc înrădăcinat în societatea moldovenească şi pentru eradicarea completă a acestuia trebuie să fie luate măsuri radicale. Ministrul a vorbit despre proiectele de legi care vin să combată actele de corupţie, printre care privind eficientizarea sistemului judecătoresc, privind majorarea salariilor judecătorilor, privind stabilirea rigorilor de transparenţă, etc.

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova Igor Corman, a menţionat că Republica Moldova îşi doreşte să aibă o justiţie imparţială, o justiţie care să dea decizii legale, o justiţie în care să creadă cetăţenii, deoarece actualmente există un nivel foarte scăzut de încredere din partea acestora. „În ultimii ani, s-au făcut paşi importanţi în această direcţie. Ne bucurăm de sprijinul UE şi SUA, dar este important să conştientizăm că este nevoie de coordonare bună aici pe interior, ca această asistenţă să fie utilizată eficient şi este foarte important să avem voinţă”, a spus Igor Corman.

Săptămîna trecută, Guvernul a aprobat un set de proiecte de legi cu privire la măsurile anti-corupţie. Pachetul de proiecte de legi a fost elaborat în vederea asigurării implementării acţiunilor Pilonului IV „Integritatea actorilor justiţiei” din Strategia de Reformă a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011-2016.

Sursa: IPN