”Cîte bordeie, atîtea obiceiuri”, spune o vorbă din bătrîni, a cărei valabilitate este eternă dacă stăm să analizăm numeroasele tradiţii întîlnite pe glob pentru noaptea de Anul Nou. Fie că este vorba de obiceiuri vechi de secole, fie că este vorba de obiceiuri „la modă”, în fiecare există tradiţii specifice care dau „pata de culoare” locală.

În China, peştele şi brînza, la loc de mare cinste

Ajunul Anului Nou chinezesc este petrecut în multe şi diferite feluri, diferenţiindu-se de la o localitate la alta. Nelipsită este, atît în Nordul, cît şi în Sudul ţării, cina luată împreună de întreaga familie. Atunci, se servesc, de regulă, zeci de feluri de preparate dintre care, mai ales în Sudul ţării, peştele și brînza de soia nu pot lipsi, deoarece pronunţia cuvintelor „brînză” şi „peşte” este identică în limba chineză cu „bunăstare” şi „belşug”. În unele regiuni, tinerii şi adolescenţii aprind numeroase petarde. Obiceiul este legat de o legendă potrivit căreia în antichitate exista un demon numit „Anul”, care vieţuia
în pădure. În Ajunul Anului Nou, demonul intra în sat făcînd rău oamenilor. Într-un an, demonul a trecut poarta casei unui om sărac. Acesta, neavînd de nici unele şi nici mîncare, a pus nişte trestii de bambus în sobă, ca să aibă măcar foc. Bucăţile de bambus cuprinse de flăcări au explodat cu zgomot mare şi l-au băgat pe demon în sperieţi, punîndu-l pe fugă. De atunci, orice început de an nou este întîmpinat cu mult zgomot, cu speranţa că şi ei vor izgoni demonii.

La egipteni nu ai voie să bei

De Revelion, în Egipt, este interzis consumul băuturilor alcoolice, obicei păstrat cu sfinţenie. Pentru a trece din vechiul în noul an, egiptenii se îmbracă în haine foarte colorate şi noi. Vizitele de familie sunt un obicei împămîntenit. La ţară, oamenii pornesc din casă în casă, pînă cînd se strîng mulţimi. Apoi, merg cu toţii la urat, la casa primarului.

În Germania, fetele frumoase sunt plimbate prin sat

În unele provincii din Germania se face o păpuşă din paie cu chip de femeie bătrînă care este pusă într-o roabă şi purtată în noaptea de Anul Nou prin sat. La miezul nopţii, aceasta este aruncată în apă. În ultimul timp, acest obicei s-a schimbat, tinerii preferînd ca, în locul paiaţei, să plimbe cea mai frumoasă fată prin sat. Tînăra domnişoară simbolizează noul an. De asemenea, unul dintre obiceiurile străvechi urmate de germani este punerea în apă a unei crenguţe de brad. Forma pe care o fac undele prevesteşte viitorul. Dacă ea seamănă cu o inimă sau un inel, înseamnă că va urma o nuntă, iar cea asemănătoare unei bărcuţe prevesteşte o călătorie. Din superstiţie, germanii lasă în farfurie, la cina festivă de Anul Nou, pînă după miezul nopţii, cîte puţină mîncare, rezervă simbolică pentru anul viitor. Nu lipseşte din meniu crapul, considerat că aduce sănătate şi noroc.

Grecii mănîncă prăjituri cu monede în ele

Anul Nou coincide, în această ţară, cu Festivalul Sfîntului Basil (Vasile), unul dintre fondatorii bisericii ortodoxe din Grecia. Una dintre mîncărurile tradiţionale care se serveşte este Vassilopitta sau prăjitura Sfîntului Basil. O monedă de argint sau de aur este introdusă în momentul în care se coace prăjitura, iar cine o găseşte va avea noroc în anul următor.

În Italia, de Revelion, te poţi alege cu capul spart

În peninsulă se obişnuieşte, în Napoli cu predilecţie, ca în noaptea de Cappodano (Noaptea de Anul Nou) să se arunce pe fereastra lucruri vechi (simboluri ale anului trecut). Tradiţia, însă, tinde să dispară, deoarece prezintă reale riscuri pentru trecători. Peste tot însă masa trebuie să fie plină de mîncăruri speciale pentru a prevesti bogăţia şi abundenţa din anul următor. De pe mesele italienilor sunt nelipsite în această zi pastele însiropate cu miere şi dulciurile. Dacă vrei să ai noroc în anul următor, atunci e musai să porţi lenjerie roşie în noaptea de Anul Nou, iar dacă vrei să fii bogat, atunci meniul de revelion trebuie să conţină carne de porc.

În India, salutul tradiţional este „A fiert laptele”

Cea mai populară sărbătoare indiană a înnoirii anului este Pango-ul, celebrat în prima zi după solstiţiul de iarnă. Momentul cel mai important al acestei zile este dimineaţa, cînd se aprinde rugul pregătit de către copii, în cel mai însorit loc din curte. Pe jarul aprins, femeile pun oale mari de lut în care se amestecă lapte cu orez. Aşezată în jurul focului, întreaga familie aşteaptă clipa în care laptele începe să fiarbă. Primul clocot este salutat cu strigătul voios: ”Pongol”, adică „Laptele fierbe”, semn că soarele a binecuvîntat casa, deci anul care vine va fi îmbelşugat. Timp de cîteva zile, salutul tradiţional este: „A fiert laptele”.

În Japonia, clopotele templelor sună la miezul nopţii de 108 ori

În data de 13 Decembrie, începe Toschigami, care ţine pînă la sfîrşitul anului. În această perioadă, casele se decorează cu funie sacră de paie ornată cu franjuri din hîrtie, care se atîrnă deasupra uşii, pentru a împiedica intrarea spiritelor malefice. Lîngă uşă, se aşează un aranjament din rămurele, care serveşte drept locuinţă zeului aducător de noroc. Fiecare gospodină înalţă în casa sa un altar special, făcut din prăjiturele de orez, sake, curmale şi delicatese tradiţionale. La miezul nopţii de Anul Nou (Shogatsu), clopotele din temple sună de 108 ori. În acest moment, se spune din bătrîni, omul păşeşte un prag nevăzut, dincolo de care îl aşteaptă o soartă nouă, neştiută de nimeni.

De Revelion, în Myanmar, oamenii se stropesc între ei cu apă

În Myanmar, noul an începe în luna Aprilie, în miezul Primăverii. În cele patru zile premergătoare Anului Nou, toţi locuitorii participă la tradiţionala Sărbătoare a Apelor. Obiceiul constă în a stropi cu apă – simbol al rodniciei – pe prieteni şi rude, iar ritualul este obligatoriu şi nimeni nu scapă neudat. Acest obicei este simbolul fertilităţii.

Olandezii dau foc la brazi

Populaţia acestei țări este obişnuită să aprindă brazii de la Crăciun pe străzi. Focul are scopul de a îndepărta vechiul şi a ura bun venit noului. De Revelion, olandezii consumă oliebollen, un preparat specific Anului Nou. Micuţa gogoaşă are formă rotundă sau de inel, simbolizînd un cerc complet, despre care se crede că aduce noroc.

Panama e ţara cea mai zgomotoasă de Revelion

Revelionul în Panama este o sărbătoare prin excelenţă zgomotoasă. Petrecerea este inaugurată de clopotele din turnul pompierilor. Cînd acestea încep să bată, fiecare se străduieşte să facă zgomot strigînd şi bătînd în ce se nimereşte. La vacarmul general se adaugă claxoanele maşinilor şi tot ce mai poate scoate vreun sunet. A doua zi, panamezii circulă pe străzi cu băgare de seamă, de preferinţă pe lîngă trotuare, căci de la ferestre se toarnă apă peste trecători sau se deşartă pungi cu făină. De Anul Nou orice glumă este permisă, oricît de deplasată, şi nimeni nu se supără, pentru că fiecare adult are voie să dea în mintea copiilor fără să fie categorisit nebun.

Rusia – „Ironia sorții sau să vă fie de bine”

În Rusia, una dintre cele mai importante tradiții de Anul nou, pe lîngă consumul de salată rusească și de șampanie, este aceea de a urmări la televizor filmul de comedie “Ironiya sudby, ili S lyogkim parom” (Ironia sorții sau Să vă fie de bine), din 1975, regizat de Eldar Ryazanov. De la premiera acestui film, cel puțin o televiziune rusă îl rulează pe 31 Decembrie, în fiecare an. De asemenea, în Rusia, la miezul nopţii, se deschid uşile şi ferestrele pentru a permite accesul norocului în case. Mesele ruşilor nu sunt lipsite de purceluşi fripţi şi de votcă. O superstiţie importantă din această zi se referă la fiertul unui „terci”. Dacă terciul se umflă şi iese din oală atunci familia respectivă va fi lovită de o nenorocire.

În Scandinavia, se mănîncă „porcul zeiţei Freya”

Cu această ocazie, cîntăreţii (scalzii) colindă pe la case slăvind faptele de seamă ale anului trecut. Obiceiul cere ca pe masa fiecărui scandinav să se afle frumos rumenit şi împodobit cu panglici colorate „porcul zeiţei Freya”. Înainte de a-l împărţi, mesenii întind mîna deasupra lui făgăduind că în anul care vine vor face lucruri deosebite. La loc de cinste se găseşte şi jukake – prăjitura Anului Nou. La sfîrşitul Revelionului, jukake-ul se atîrnă de grindă unde va sta pînă în ziua în care plugurile vor ieşi pe cîmp să taie prima brazdă.

Scoţienii primesc cîte un cărbune şi un hering

Despre scoţieni se spune că sunt foarte zgîrciţi. Cu toate acestea, ei sunt darnici, mai ales în noaptea de Anul Nou, cînd îşi fac cadouri. Cei care păşesc primii pragul unei case, în noaptea de Revelion, aduc gazdelor o bucată de cărbune şi un hering. Conform tradiţiei, cărbunele simbolizează căldura pe tot timpul anului, iar heringul belşugul. Scoţienii de pretutindeni sărbătoresc Hogmanay (ajunul Anului Nou) cu mult entuziasm. Peste tot răsună popularul Auld Lang Syne, scris în 1788 de Robbie Burns, al cărui titlu se traduce prin „bunele zile de odinioară” acompaniat de sunetul cimpoaielor şi în clinchetul paharelor de scotch şi whisky.

În Spania, Revelionul te prinde mîncînd struguri

La cumpăna dintre ani, tradiţia spaniolilor este de a mînca douăsprezece boabe de strugure. Obiceiul este menit să asigure fericirea în următoarele 12 luni din anul care începe.

Ungurii aleg Cavalerul Cartofului

Un obicei important din Budapesta se numeşte „Rămas bun de la cartofi”. Obiceiul constă în alegerea regelui şi reginei Cartofului, precum şi a cavalerului ce va purta în anul următor Ordinul Cartofului. Acest obicei de Revelion datează din 1838 cînd oraşul a fost inundat de Dunăre, iar locuitorii au fost nevoiţi să se adăpostească pe dealurile vecine în casele ţăranilor, unde s-au hrănit cu cartofi copţi. Pe masa Anului Nou trebuie să ai carne de porc (pentru stabilitatea financiară), dar şi feluri de mîncare cu fasole şi linte (pentru bogăţie).

În orice țară vă aflați și după orice obicei veți petrece, Moldova Suverană vă urează să aveți un Revelion pe cinste! La Mulți Ani!