Integrare europeană prin metode neortodoxe (5)

În loc de moto: „Republica Moldova va fi într-o zi parte a Europei unite.” Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană se face pas cu pas. În următorii cinci ani vom întreprinde acţiunile necesare pentru ajustarea economiei ţării la standardele Uniunii Europene. „Autorităţile de la Chişinău trebuie să simplifice condiţiile de iniţiere a afacerilor şi să creeze cadrul juridic necesar pentru protecţia investiţiilor oamenilor de afaceri străini.” (Johannes Hahn, comisar european pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocierile de Extindere; Chişinău, 6 Noiembrie 2014)

Cititorii noştri îşi amintesc faptul că, pe data de 29 Octombrie, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) trebuia să pronunţe decizia pe cauza dosarului ÎCS „Carton Trade” SRL vs. Bordos Vasile, Bordos Maria, în privinţa recuperării prejudiciilor aduse. Este vorba despre acea decizie care trebuia emisă încă de pe data de 1 Octombrie, care a fost amînată pe 8 Octombrie, apoi re-amînată încă o dată pe 29 Octombrie şi… re-re-amînată pe 12 Noiembrie.

Fiind plecată din ţară, nu am avut posibilitatea să-mi ţin la curent cititorii cu această…, să sperăm, cine ştie?, ultimă, penultimă sau antepenultimă amînare a luării unei decizii în acest dosar, pe cît de simplă în ceea ce priveşte prejudiciile uriaşe şi abuzurile revoltătoare săvîrşite împotriva investitorului ucrainean „Carton Trade”, tot pe atît de complicată pentru magistraţii CSJ. Dacă vă amintiţi, în articolul anterior, îmi exprimam îndoiala că, pe 29 Octombrie, CSJ va emite o hotărîre, notînd următoarele: „Prin urmare, cu riscurile publicistice de rigoare, avem destule motive să ne temem că şi procesul din ziua de 29 Octombrie poate fi amînat, chiar şi pînă după alegeri.” Parţial, am avut dreptate, nu-i aşa?

Jefuirea ÎCS „Carton Trade” SRL şi în context politic regional?

În contextul celor enunţate mai sus, cu privire la posibilitatea ca acest proces să fie tergiversat de către CSJ pînă după alegerile din 30 Noiembrie, dincolo de cointeresarea materială a tuturor celor care au avut de profitat de pe urma prejudiciilor, în primul rînd financiare, aduse ÎCS „Carton Trade” SRL de către ”Simco-Euro” şi soţii Bordos Vasile şi Bordos Maria, amînarea acestei hotărîri o putem plasa şi în contextul politic regional.

Investitorul ÎCS „Carton Trade” SRL, după cum bine se ştie, este ucrainean, iar Ucraina, practic, se află într-un război nedeclarat în partea de Est a ţării, din cauza opţiunii pro-europene a Kievului. În raport cu Uniunea Europeană (UE), Ucraina şi Republica Moldova au semnat Acordul de Asociere şi de Liber Schimb. Ucraina a semnat şi are război. Moldova a semnat şi este cam în acelaşi pericol, iar asta şi pentru că se află în febra campaniei electorale. Aceleaşi forţe care vor să oblige Ucraina să renunţe la UE în favoarea Uniunii Vamale (UV), acţionează şi în Republica Moldova, tot în acelaşi scop.

Pericolul revenirii comuniştilor la guvernarea de la Chişinău nu este nici pe departe la fel de primejdios ca cel în care ar intra într-un număr determinant în Parlament forţele politice radicale şi decise să denunţe Acordul de Asociere cu UE şi să integreze Republica Moldova în UV, iar aici este vorba despre Partidul Socialiştilor şi Partidul Patria cu Renato Usatîi.

De ce amintesc toate aceste lucruri? În justiţia din Republica Moldova mai există încă destui magistraţi nostalgici după URSS. De circa un an, această nostalgie s-a metamorfozat în speranţa integrării Republicii Moldova în himerica  Uniune Vamală. De ani buni, aceşti jurişti nostalgici au avut ocazia să se confrunte cu rigorile juridice impuse de UE şi, mai ales, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Mulţi dintre ei au simţit pe pielea lor aceste rigori. Atunci cînd au luat decizii suspecte, „cointeresate”, persoanele fizice şi cele juridice s-au adresat la CEDO, au cîştigat procesele, statul Republica Moldova a fost nevoit să-i despăgubească, iar magistraţii în cauză au avut de pătimit. E drept că, înainte vreme, nu chiar toţi, dar acum nu mai au scăpare.

Ca urmare a acestor realităţi juridice europene, pentru aceşti jurişti nostalgici, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală ar fi raiul pe pămînt. De ce? Simplu: dacă Republica Moldova ar face parte din UV, atunci ar putea spune „adio” CEDO, iar magistraţii respectivi cred că nu ar mai avea de dat socoteală nici unui for internaţional juridic, faţă de deciziile pe care le-ar lua, după cum le-ar dicta interesele pe dosar.

Cam aceasta bănuim că poate fi şi una din tainele amînării suspecte a hotărîrii CSJ pe cauza dosarului ÎCS „Carton Trade” SRL vs. Bordos Vasile, Bordos Maria. Problema este că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din tîrg, iar acel sau acei judecători cointeresaţi în tergiversarea emiterii unei hotărîri în cauza dată pot avea mari surprize. Prima ar fi aceea că Republica Moldova nu va ajunge nici după alegeri în UV, iar dacă, prin absurd, s-ar întîmpla acest lucru, ”Simco-Euro” şi soţii Bordos Vasile şi Bordos Maria ar trebui deja să ştie că tot nu s-au epuizat toate căile juridice internaţionale prin care ÎCS „Carton Trade” SRL îşi va găsi totuşi dreptatea.

Antimorală sub formă de întrebare retorică: În contextul descris mai sus şi respectînd proporţiile, oare nu cumva acei judecători care tărăgănează emiterea acestei decizii, care parcă fraternizează tainic cu cei care l-au jefuit pe investitorul ucrainean, seamănă cu aceeaşi agresori războinici pro UV împotriva Estului Ucrainei? Parcă în aceeaşi direcţie tind toţi!

Şeherezada juridică pentru ÎCS „Carton Trade” SRL

Scriam într-un articol precedent că „ni se dă impresia că în interiorul CSJ are loc o neştiută, deocamdată, partidă de „şah juridic”, angajată într-un veritabil maraton procesual, iar asta în privinţa amînării suspecte a pronunţării unei decizii pe cauza dosarului ÎCS „Carton Trade” SRL vs. Bordos Vasile, Bordos Maria.” Aşa şi este, numai că, metaforic vorbind, tergiversarea emiterii hotărîrii cu pricină ne aduce aminte de povestirile din „O mie şi una de nopţi”.

Într-o situaţie răsturnată, CSJ pare că joacă rolul Şeherezadei, care vrea să ducă de nas, cu poveşti interminabile, ÎCS „Carton Trade” SRL, ca nu cumva să ia o decizie „neacoperită” prin care singură s-ar decapita juridic prin normele europene. Simultan, parcă îl aşteaptă şi pe Godot, un personaj al dramaturgului Samuel Beckett, care este aşteptat şi nu mai vine niciodată, Godot, în cazul de faţă, fiind alegerile din 30 Noiembrie, cu rîvinta UV.

Nu tot sistemul este corupt, ci doar unii magistraţi, dar ce facem cu investitorii străini?

Spuneam pe la începutul acestui articol că am fost plecată din ţară şi nu am avut posibilitatea să-mi ţin la curent cititorii cu această ultimă amînare a luării deciziei de către CSJ, transformată deja într-o epopee juridică. În cadrul întrunirilor de specialitate pe care le-am avut, printre alte lucruri mai importante, tangenţial, am abordat şi acest caz descoperit de mine întîmplător – dosarul ÎCS „Carton Trade” SRL vs. Bordos Vasile, Bordos Maria. În contextul dat, partenerii mei de discuţie au fost interesaţi şi despre poziţionarea juridică a Republicii Moldova în raport cu UE, iar eu am fost nevoită să le ofer cîteva repere oficiale.

World Economic Forum a întocmit Raportul Competitivității Globale (2014-2015), în care a concluzionat că Republica Moldova are cea mai coruptă justiție din lume. Totuşi, asta nu ar trebui să-i îngrijoreze pe investitorii de la ÎCS „Carton Trade” SRL, atîta timp cît există CEDO şi chiar Raport pomenit. În acest Raport, Republica Moldova s-a situat pe ultimul loc în clasamentul global în ceea ce priveşte corupția din sistemul judecătoresc, adică pe locul 144. O atenţie deosebită a fost acordată faptului că sistemul judecătoresc se plasează cel mai rău pe segmentul „plăților ilegale și mita pentru obținerea hotărîrilor judecătorești favorabile”. Tot aici, raportorii de la World Economic Forum au stabilit că justiția moldovenească este lipsită aproape în totalitate de independență, plasînd Republica Moldova, la acest capitol pe locul 141.

Sondajele de opinie arată că cetăţenii au încredere în justiţie într-o proporţie de pînă la doar 30%, iar aceasta pe fondul în care UE, începînd cu Iunie 2013, s-a angajat să sprijine financiar reforma justiţiei cu 60 milioane de Euro, în tranşe. Cu toate acestea, în Septembrie 2014, UE a decis să sisteze cu aproape 2 milioane de Euro ultima tranșă virată Republicii Moldova din cauza nereformării Procuraturii, precum și în urma înregistrării unor restanțe în procesul de reformare a justiției.

Faţă de acestea, Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, a precizat că Strategia de Reformare a Justiției a fost implementată în proporție de 60%, iar aceasta doar pentru că numai actuala guvernare a demarat acest proces. ”Faptul că UE a tăiat recent finanțarea cu aproape 2 milioane de Euro este o dovadă că UE oferă, dar și cere reforme. Am ratat acești bani din cauza întîrzierii reformelor la Procuratură”, a declarat Efrim. La rîndu-i, Corneliu Gurin, procurorul general, a declarat: „Lucrurile în privința reformării Procuraturii nu stagnează. Implementăm reformele de rînd cu celelalte instituții ale statului.” 

Demnă de reţinut, însă, este reacţia şefului Delegației UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, care a declarat: „Nu doresc să comentez spusele procurorului Gurin. Vreau doar să menționez că mai văd încă probleme majore, atît în ceea ce privește independența justiției, dar și în privința funcționării Procuraturii. Dacă este să vorbim despre lupta cu corupția din sistemul judiciar, atunci a fost creat cadrul juridic necesar, iar noi am salutat acest lucru, inclusiv în ceea ce privește testarea integrității. Realitatea „pe teren”, însă, ne arată că problemele ce țin de reputația justiției persistă. Oamenii nu au siguranța că-și vor dobîndi dreptate în instanțele judiciare.” V-am oferit aceste detalii tocmai spre a înţelege mai bine în ce context juridic naţional se plasează amînarea hotărîrii CSJ în dosarul ÎCS „Carton Trade” SRL vs. Bordos Vasile, Bordos Maria.

Dilema în care se plasează acel sau acei judecători care tergiversează emiterea unei hotărîri este extrem de delicată, întrucît partea păgubită din dosar este un investitor străin, iar investiţiile străine sunt o prioritate recomandată de UE, asumată de guvernarea actuală, dar obligatorie şi pentru cea care-i va succede. Altă soluţie de redresare economică, Republica Moldova nu are! În acest caz, nu este vorba despre un litigiu minor dintre două persoane fizice sau juridice lipsite de pondere investiţională. Descurajarea unui investitor străin şi, mai ales, deposedarea acestuia de banii investiţi pot fi o consecinţă nefastă în acest domeniu pentru Republica Moldova. Ce investitor străin ar mai avea curajul să vină aici, după o posibilă internaţionalizare a cazului ÎCS „Carton Trade” SRL, în cazul în care CSJ ar da dreptate celor care au păgubit? Vorbim despre legislaţie europeană sau despre Legea Junglei?

Aşteptăm încă o poveste de-a Şeherezadei pe 12 Noiembrie?

Aşa cum mai spuneam, nu excludem faptul că vom putea asista la o nouă amînare. În contextul politic regional descris mai sus, nu putem să omitem relaţiile puternice pe care le-ar putea avea soţii Bordos Vasile şi Bordos Maria. Sigur că se poate da ca sigură o „ieşire” la măcar un magistrat cu influenţă, dar se pare că nu şi-au găsit şi o pîrghie politică, de natură să-i sprijine, iar asta în contextul delicat al campaniei electorale, cînd toată presa stă cu urechile ciulite şi ochii larg deschişi spre ei.

Într-o astfel de conjunctură, tergiversarea emiterii unei hotărîri mai poate fi interpretată şi prin aceea că soţii Bordos Vasile şi Bordos Maria speră la schimbarea regimului de guvernare pro-europeană, după 30 Noiembrie, cu o guvernare în care probabil ar putea avea pe cineva influent, care să le sprijine abuzurile săvîrşite împotriva ÎCS „Carton Trade” SRL. „Vrabia mălai visează”, spune o vorbă din popor! Veţi vedea că, în orice condiţii, ÎCS „Carton Trade” SRL îşi va găsi dreptatea! Sigur că, în primul rînd, sperăm s-o găsească în demnitatea justiţiei naţionale! Pînă atunci, aşteptăm ziua de 12 Noiembrie sau alegerile din 30 Noiembrie?

Lavinia IVANOV