O majoritate covîșitoare a ţărilor membre ale OSCE solicită o anchetă privind tratamentul prizonierilor ucraineni în închisorile din Rusia

Ţările de Jos şi alte 40 de state membre ale Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au solicitat, în mod oficial, o anchetă independentă privind presupusele acte de tortură şi de maltratare a prizonierilor de război ucraineni de către forţele ruse, a anunţat, Joi seara, ministrul olandez de Externe, Caspar Veldkamp, pe platforma X, potrivit Reuters, transmite Stiripesurse.ro.
"Prin invocarea aşa-numitului <Mecanism Moscova>, Ţările de Jos şi statele partenere vor contribui la aflarea adevărului şi la tragerea la răspundere pentru crimele de război comise de Rusia în Ucraina", a declarat el, fără a preciza care alte ţări s-au alăturat solicitării.
OSCE este o organizaţie formată din 57 de ţări, din care fac parte SUA şi Rusia, foşti adversari în perioada Războiului rece, precum şi diferite ţări din Europa, Asia Centrală şi America de Nord.
Aşa-numitul "Mecanism Moscova" a fost adoptat în 1992 şi este utilizat de organizaţie în cadrul celei de-a treia dimensiuni a OSCE, în domeniul drepturilor omului, notează The Moscow Times în versiunea sa în limba rusă. Acesta permite trimiterea rapidă a misiunilor de experţi sau a raportorilor speciali pentru a evalua şi a reacţiona la încălcările grave în ţările membre. Pentru prima oară a fost activat în cazul Rusiei în 2022, cînd 45 dintre cele 57 de state membre ale OSCE au iniţiat o anchetă cu privire la invazia pe scară largă a Armatei ruse în Ucraina. De atunci, mecanismul respectiv a fost activat în mod repetat pentru a analiza şi documenta crimele Rusiei, conform publicaţiei ruse citate.
În raportul său pe 2024, ONU a menţionat că 95% dintre prizonierii de război ucraineni eliberaţi au fost supuşi sistematic la tortură în captivitatea rusă. Printre metodele de tortură, militarii ucraineni au subliniat bătăi, şocuri electrice, sufocare, violenţă sexuală, poziţii dureroase prelungite, simulare de execuţii şi de înec, privarea de somn etc.
În plus, Parchetul General al Ucrainei a indicat că cel puţin 245 de soldaţi ucraineni au fost executaţi de trupele ruse imediat după ce s-au predat.
Pînă în luna Mai a acestui an, cel puţin 206 prizonieri ucraineni au decedat în închisorile şi centrele de detenţie din Rusia, majoritatea ca urmare a torturilor, a relatat Associated Press, citînd un medic legist ucrainean care a efectuat autopsia mai multor trupuri de prizonieri returnate de Moscova, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor ucrainene, ai unor organizaţii pentru drepturile omului şi ONU.
O anchetă comună a ziarului britanic The Guardian şi a mai multor instituţii media occidentale importante a dezvăluit, în Aprilie a.c., existenţa a cel puţin 29 de închisori speciale create de Rusia - 18 pe propriul teritoriu, restul în regiunile ucrainene ocupate, unde prizonieri de război ucraineni şi civili răpiţi sunt supuşi sistematic la tortură.
Potrivit jurnaliştilor, se recurge la violenţă inclusiv pentru obţinerea de mărturii false. Ancheta a relevat şi faptul că întregul sistem a fost creat şi funcţionează cu participarea celor mai înalţi reprezentanţi ai Guvernului rus, notează The Moscow Times.











