Doi fraţi gemeni trăiesc şi cresc acolo de unde a pornit veşnicia. Feciori în iţari neprihăniţi decît de zerul de oaie pe rol de detergent Ariel. Feciorii, pleonastic vorbind, sunt încă nefutuţi, deci. Dar hormonii produşi în cantităţi pluviale de caşul de oaie cu usturoi verde şi mămăligă rece, plus ulciorul de vin roşu şi ţelina din murături la micul dejun de la stînă le dau ghes să-şi afirme cît mai operativ masculinitatea.

Sperma din trăistuţele gemenilor presează ca magma vulcanului Krakatau. Pornesc, pulsativ, aşadar, în pelerinajul Cioclejului Mucos. (Cioclejul mucos este licenţa lui Sadoveanu, nu a lui Druţă). Bafta a venit la marginea veşniciei, adică sub umbra codrului de lîngă sat. Un loc rîvnit şi de ministrul liberal al Ecologiei. Prind din privirile înceţoşate de instinctul primar pe generoasa satului  tolănită sub un stejar, planturoasă ca în picturile lui Rubens şi generoasă ca pe timpul tătarilor din Bugeac.

Un tablou sintetic al etnogenezei neamului.  Şi oftează cuminte, dozat, languros  şi aşteaptă ca măcar razele Soarelui să o pătrundă ceva mai adînc decît castraveţii răscopţi din august. Proprietarii iţarilor pun ambii mîna pe pipoaşca Mamei Pămîntului. Aproape electrocutaţi de creuzetul omeniri. Dar, gemeni fiind şi cu echitatea genetică în oase,  nu ştiu cine să înceapă primul asaltul pipoaştei servită la poalele stejarului de Providenţa generoasă ca întotdeauna cu omul prost. (Intelectualii au fost privaţi mereu de pipoaşcă gratuită ca să poată scrie versuri geniale pentru consolidarea ideii de Eternitate a neamului).

Fraţii gemeni sunt egali în toate. Nu ca Ghimpu şi  Munteanu cu Alinuţa Zotea... La un moment dat, însă, o albină se aşează pe nasul unuia dintre fraţi pentru că îi rămăsese o firimitură de brînză dulce pe o nară. Providenţa are un simţ apocaliptic al umorului. Înţepătura Albinei este gata să strice idila arhetipală a fututului rural în aer liber. Îşi dă acela cu brînza  iute o palmă peste nasolete şi repune mîna pe puţa goală şi primitoare ca o gură de sobă a  generoasei satului. De chiloţi şi prezervativ cei trei din acest picior de plai, gură de Rai habar nu aveau.

Dar de acolo unde aude: auzi, frate, ia mîna de pe curul meu! Aşa o păţit şi Plahotniuc cu Alexandru Tănase, care a fecundat Constituţia cu acul Albinuţei trimise de aceeaşi Providenţă cu simţul umorului înalt dezvoltat ca la americani.  Nu mai ştim cum au scăpat de virginitate cei doi flăcăi hrăniţi cu brînză şi ţelină. Numai că la noi nu se ştie cine va fute totuşi R. Moldova peste ceva timp, pentru că Dodon, Usatîi şi Năstase nu sunt fraţi gemeni! Moldova, această fată virgină trîntită la pămînt de toţi complexaţii sexuali ai acestui loc al veşniciei pe cale de dispariţie. 

Teofil KAMINSKI