Integrare europeană prin metode neortodoxe (6)

Bineînţeles că magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) ştiu prea bine că în Constituţia Republicii Moldova, prin articolul 126 alin. (h), se asigură inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv cele străine. Investiții pot fi nu numai lucrurile asupra cărora se instituie un drept de proprietate, dar și drepturile, tehnologiile, inovațiile, ideile de afaceri și alte valori incorporale. Acest principiu își găsește continuitatea în dispozițiile Legii cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător.

Actuala legislaţie este bazată pe principiul non-discriminării între investitorii străini şi cei autohtoni. Legea cu privire la investiţii reprezintă cadrul legal pentru investiţiile străine în Republica Moldova, iar prin aceasta sunt definite investiţiile străine, asigură garantarea şi repatrierea profitului, dar şi asigură protejarea acestora.

Legea cu privire la investiţii în activitatea de întreprinzător permite investiţii străine în toate sectoarele economiei, unicele restricţii referindu-se la interesul statului, politica anti-monopol, standardele privitoare la protecţia mediului, sănătatea populaţiei, sectorul social şi normele morale, ceea ce nu-i cazul în privinţa ÎCS „Carton Trade”, deposedată de investiţiile financiare şi alungată forţat de către ”Simco-Euro” şi soţii Bordos Vasile şi Bordos Maria din spaţiile fabricii pe care a luat-o de la aceştia în locaţie pentru o perioadă de trei luni, după ce i-a plătit datorii de milioane.

Alte legi importante care vizează investiţiile străine mai sunt următoarele: Legea cu privire la proprietate; Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; Legea cu privire la societăţile pe acţiuni; Legea cu privire la susţinerea şi protecţia micului business; Legea instituţiilor financiare; Legea cu privire la franchising şi Codul Fiscal.

Orice investitor străin, aşa cum în cazul de faţă este vorba despre „Carton Trade”,  caută garanţii pentru capitalul pe care intenţionează să-l plaseze pe anumite pieţe din Moldova. În pofida existenţei legilor mai sus amintite, după cum bine se ştie, Moldova este o ţară cu un risc ridicat. Raportul Băncii Mondiale (BM) pentru anul 2013, Doing Business, plasează Moldova pe locul 80 în ceea ce priveşte protecţia investitorilor. Este bine ştiut că investitorul străin cere, în primul rînd, legi şi reglementări predictibile.

Atunci cum se întîmplă că, deşi există o serie de legi, protecţia investitorilor străini lasă de dorit? Răspunsul nu este deloc dificil în cazul Republicii Moldova, fiind suficient să revedem situaţia conflictuală existentă între „Carton Trade”, pe de o parte, şi ”Simco-Euro” şi soţii Bordos Vasile şi Bordos Maria, de cealaltă parte.

Experţii BM atenţionează permanent că Moldova trebuie să accelereze reformele, astfel încît mediul de afaceri autohton să fie competitiv şi atractiv pentru investitorii străini. BM recomandă spre implementare în Moldova a unui şir de practici globale bune pentru o mai mare protecţie a investitorilor, cum ar fi: măsuri mai dure împotriva directorilor implicaţi în tranzacţii prejudiciabile cu părţi afiliate, deschiderea registrelor companiilor pentru a putea fi verificate de către acţionari, precum şi facilitarea reparării prejudiciilor acţionarilor în instanţele judiciare.

Prin urmare, nu este suficient să existe legi de genul celor enunţate la început atîta timp cît unii magistraţi de la CSJ, în litigiile dintre un investitor străin păgubit, ca ÎCS „Carton Trade” vs. Bordos Vasile, Bordos Maria, în privinţa recuperării prejudiciilor aduse, joacă după propriile-i legi nescrise.

Deja CSJ a întrecut orice limită a amînărilor

Sunt nevoită să vă reamintesc faptul că, pe data de 12 noiembrie, CSJ trebuia să pronunţe decizia pe cauza dosarului ÎCS „Carton Trade” SRL vs. Bordos Vasile, Bordos Maria, în privinţa recuperării prejudiciilor aduse. Este vorba despre acea decizie care trebuia emisă încă de pe data de 1 octombrie, dar care a fost amînată pe 8 octombrie, apoi re-amînată încă o dată pe 29 octombrie şi… re-re-amînată pe 12 noiembrie.

Ei bine, se pare că nu m-am înşelat atunci cînd îmi exprimam bănuiala că hotărîrea în acest proces ar putea fi amînată pînă după 30 noiembrie, adică pînă după alegeri. Pe data de 12 noiembrie, cînd speram că totuşi CSJ va emite totuşi decizia, Colegiul a amînat iarăşi deliberările pentru data de 26 noiembrie. Deja nimeni nu mai are o explicaţie juridică logică faţă de aceste amînări din ce în ce mai suspecte.

Despre ce fel de „cadrul juridic necesar protecţiei investiţiilor oamenilor de afaceri străini în Republica Moldova”,invocat de Johannes Hahn, comisar european pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocierile de Extindere,mai poate fi vorba, atîta timp cît unii magistraţi de la CSJ acţionează de parcă ar dori să-l determine pe investitorul străin, ÎCS „Carton Trade” SRL, să se sature de toate hărţuielile, să renunţe să-şi mai recupereze pagubele şi să plece din Moldova unde o vedea cu ochii? Aici deja ni se creează certitudinea că asistăm la un adevărat război al nervilor, la o tergiversare a actului de justiţie, cu caracter de intimidare a ÎCS „Carton Trade” SRL.

Scenarii şi speculaţii credibile şi incredibile

Deja din ce în ce mai multă lume devine tot mai interesată de soarta acestui dosar, de decizia finală a CSJ, a cărei amînare a intrat într-un interminabil lanţ al slăbiciunilor şi deşertăciunilor. Toţi, mai ales specialiştii şi observatorii europeni, au ajuns la concluzia că aceste interminabile amînări suspecte ale CSJ în a emite o hotărîre pe cauza dosarului ÎCS „Carton Trade” SRL vs. Bordos Vasile, Bordos Maria, pot avea la bază următoarele situaţii, unele dintre ele cunoscute deja:

1.     Într-adevăr, soţii Bordos Vasile şi Bordos Maria ar fi putut cointeresa material pe unul sau mai mulţi magistraţi de la CSJ.

2.     Este cu putinţă ca respectivii magistraţi să nu fi găsit dispus vreun politician puternic, care să le garanteze imunitatea în cazul emiterii unei decizii abuzive, adică în favoarea soţilor Bordos Vasile şi Bordos Maria, iar asta din cauză că, aflîndu-se în campanie electorală, puţini ar risca să se compromită astfel.

3.     Tot la fel de plauzibil, aşa cum spuneam şi în rîndul trecut, este şi faptul că magistraţii care amînă luarea unei decizii ar putea aştepta rezultatul alegerilor, iar asta în speranţa venirii la putere a forţelor politice de stînga, care sunt anti-europene şi dispuse să denunţe Acordul de Asociere a Moldovei cu UE. În acest context, acei magistraţi de la Curtea Supremă de Justiţie ştiu prea bine că acum nu doar presa este cu ochii pe ei şi pe politicienii care ar putea interveni în influenţarea actului de justiţie, ci şi observatorii europeni, cei care ştiu că UE a oferit Republicii Moldova 60 de milioane de Euro pentru reformarea justiţiei.

4.     Aceiaşi observatori, care deja sunt interesaţi de soarta acestui dosar, nu exclud varianta prin care, pe ultima sută de metri, adică spre finalul campaniei electorale, dar înaintea alegerilor din 30 noiembrie, fiind siguri că decizia lor poate trece neobservată şi că forţele politice anti-europene vor cîştiga alegerile, magistraţii cointeresaţi de la CSJ ar putea emite o decizie abuzivă în favoarea soţilor Bordos Vasile şi Bordos Maria. Asta s-ar putea întîmpla pe data de 26 noiembrie. Un tun dat în ultima clipă!

Legea, totuşi, este şi va fi de partea ÎCS „Carton Trade” SRL

În cadrul discuţiilor purtate cu diferiţi experţi pe marginile acestui dosar, indiferent de posibila poziţie părtinitoare a magistraţilor, în favoarea soţilor Bordos Vasile şi Bordos Maria, jefuirea ÎCS „Carton Trade” SRL este atît de evidentă încît orice instanţă internaţională o poate constata fără echivoc. În acest caz, totuşi, este vorba despre un investitor străin, pentru care există legi naţionale care-l protejează, iar ignorarea, încălcarea acestora de către unii magistraţi moldoveni corupţi ar uşura enorm treaba unei instanţe internaţionale. Oricîte iluzii şi-ar face unii magistraţi corupţi şi soţii Bordos Vasile şi Bordos Maria, Moldova o să rămînă, pe mai departe, şi sub jurisdicţia Curţii Europene a Drepturilor Omului, dar şi a altor instanţe europene.

Atunci cînd un drept legal al unei persoane fizice sau juridice este lezat de instanţele naţionale din cauză că legislaţia naţională nu prevede dreptul reclamat, atunci prioritate are legislaţia europeană. Dacă dreptul reclamat de către ÎCS „Carton Trade” SRL este prevăzut în legislaţia naţională, ceea ce şi există de jure, atunci, aşa cum spuneam mai sus, încălcarea dreptului invocat de ÎCS „Carton Trade” SRL de către magistraţii moldoveni ar uşura substanţial judecarea cauzei de către o instanţă internaţională, iar asta în favoarea ÎCS „Carton Trade” SRL.

Chiar atît de puternici sunt soţii Bordos şi ”Simco-Euro”?

Degeaba vorbim despre aspiraţii pro-europene, se organizează conferinţe internaţionale de prestigiu privind reforma justiţiei în Moldova, degeaba se aliniază legile naţionale la cele europene, se tipăresc manuale, cărţi şi ghiduri de specialitate, dacă unii legiuitori permit prăduirea, intimidarea şi hăituirea unui investitor străin ca ÎCS „Carton Trade” SRL!

Oare atît de puternici sunt soţii Bordos Vasile şi Bordos Maria, cu falimentara lor întreprindere ”Simco-Euro” şifabrica în care ÎCS „Carton Trade” SRL a investit milioane, ca mai apoi să fie alungaţi de parcă am trăi într-o ţară a fărădelegii? Oare atît de puternici şi de influenţi sunt aceştia încît pînă şi înalţii magistraţi de la CSJ se tem de ei sau au fost mituiţi probabil ca să tergiverseze atît acest dosar pînă cînd se va ivi momentul favorabil ca să emită o decizie abuzivă, ilegală? Cert este că în joc sunt bani mulţi, iar printre degetele lor s-ar fi putut scurge destui cît să-i mulţumească pe toţi cei care au închis ochii pînă acum în faţa abuzurilor la care a fost supusă ÎCS „Carton Trade” SRL! Banul este ochiul dracului, iar realitatea ne-a deprins să constatăm că mita şi corupţia stau la loc de cinste în toate structurile din Republica Moldova.

Ce va fi pe 26 noiembrie?

Este greu de spus! Cert este că magistraţii CSJ par să fi au intrat într-un cerc vicios din care nu ştiu cum să iasă cu faţa curată şi cu puşculiţa umflată. Scriam data trecută că World Economic Forum a întocmit Raportul Competitivității Globale (2014-2015), în care concluziona că Moldova are cea mai coruptă justiție din lume, că sistemul judecătoresc se plasează cel mai rău pe segmentul „plăților ilegale și mita pentru obținerea hotărîrilor judecătorești favorabile”, că justiția moldovenească este lipsită aproape în totalitate de independență, că şeful Delegației UE în Moldova, Pirkka Tapiola, spunea, la un moment dat, că „oamenii nu au siguranța că-și vor dobîndi dreptate în instanțele judiciare.” Vor ţine cont de toate aceste constatări, care nu ne fac cinste, ca ţară, magistraţii de la CSJ, fie şi pe 26 noiembrie? Alungarea abuzivă a unui investitor străin cu ajutorul justiţiei compromite nu doar guvernarea pro-europeană, ci şi ţara în faţa UE, care a oferit Moldovei 60 de milioane de euro tocmai pentru reformarea acestui sistem încă destul de corupt. Rămîne de văzut dacă vom asista la o decizie abuzivă pe data de 26 noiembrie sau aşteptăm ca magistraţii CSM să… aştepte şi ei alegerile din 30 noiembrie!

Lavinia IVANOV