Într-o ţară membră a UE și NATO, care este divizată în privinţa războiului din Ucraina, slovacii îşi aleg preşedintele
Slovacii votează Sîmbătă în primul tur al alegerilor prezidenţiale, un scrutin care pare a fi o confruntare între un reprezentant al taberei de guvernămînt apropiat de Rusia şi un candidat pro-ucrainean susţinut de opoziţie, comentează AFP.
Conform sondajelor, preşedintele Parlamentului, Peter Pellegrini, este creditat cu 37% din intenţiile de vot, comparativ cu 36% pentru Ivan Korcok, fost ministru de Externe şi diplomat veteran.
Dacă nici unul dintre cei nouă candidaţi nu obţine mai mult de 50% din voturi, va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin, la 6 Aprilie.
Votul se încheie la ora locală 22.00 (21.00 GMT). Nu sunt aşteptate sondaje la ieşirea de la urne.
Pellegrini, fost şef de Guvern, are sprijinul actualului premier populist Robert Fico, care refuză să ofere ajutor militar Ucrainei, a pus sub semnul întrebării suveranitatea acestei ţări şi a cerut pace cu Rusia.
După ce a votat, el a subliniat că Slovacia va rămîne ancorată în Uniunea Europeană şi NATO, în ciuda declaraţiilor lui Fico.
"Chiar dacă vorbim despre o politică externă mai suverană, aceasta nu înseamnă că direcţia politicii externe a Slovaciei ar trebui să se schimbe", a spus el.
Korcok, pe de altă parte, apără cauza ucraineană. El are opinii similare cu preşedinta în exerciţiu, Zuzana Caputova, un critic vocal al Guvernului, care a decis să nu candideze pentru un al doilea mandat.
"Oamenii ştiu ce apăr. Acum depinde de ei să meargă să voteze", a spus Korcok după ce a votat, la rîndul său.
Votînd în oraşul Pezinok, la Est de Bratislava, Caputova a spus că speră că succesorul ei va "reprezenta ţara noastră bine în străinătate".
Printre ceilalţi candidaţi din cursă, euroscepticul Stefan Harabin, în vîrstă de 66 de ani, care l-a lăudat în mod deschis pe preşedintele rus Vladimir Putin, este al treilea în sondaje.
Analiştii estimează că un preşedinte susţinut de Fico ar putea consolida politica externă anti-Ucraina a Guvernului acestei ţări de 5,4 milioane de locuitori, care este membră a NATO şi UE.
"Pellegrini (...) va acţiona cel mai probabil ca un aliat" al Guvernului lui Fico, a declarat, pentru AFP, analistul Pavol Babos din Bratislava, în timp ce Ivan Korcok va fi cel mai probabil "contraponderea" sa. "El va folosi diverse instrumente pentru a corecta tendinţele lor antidemocratice", a adăugat el.
Războiul din Ucraina vecină i-a divizat pe slovaci în timpul campaniei electorale.
În ultima dezbatere înainte de vot, Pellegrini, în vîrstă de 48 de ani, a cerut "o încetare imediată a focului şi deschiderea discuţiilor de pace" dintre Kiev şi Moscova.
O poziţie denunţată de Korcok, în vîrstă de 59 de ani.
"Federaţia Rusă a călcat în picioare dreptul internaţional. (...) Nu cred că Ucraina trebuie să renunţe la o parte din teritoriul său pentru a obţine pacea", a declarat el pentru AFP. "Pacea nu poate fi sinonimă cu capitularea", a mai spus el.
Korcok este susţinut de opoziţie, care consideră că o victorie a lui Pellegrini ar deschide calea pentru graţierea prezidenţială a aliaţilor Guvernului vinovaţi de corupţie.
De-a lungul anilor, Robert Fico i-a permis lui Pellegrini să ajungă în diferite funcţii, inclusiv cea de preşedinte al Parlamentului.
Acesta din urmă a devenit el însuşi prim-ministru după căderea Guvernului Fico în 2018, în urma uciderii jurnalistului de investigaţie Jan Kuciak şi a logodnicei sale.
Cazul a declanşat demonstraţii ample care l-au forţat pe Robert Fico să demisioneze, deoarece jurnalistul investiga legăturile dintre partidul său Smer-SD şi mafia italiană.
Deşi funcţiile sale sunt în esenţă protocolare, şeful statului slovac ratifică tratatele internaţionale, numeşte judecătorii principali şi este comandantul suprem al forţelor armate.