Legea adoptată de Ungaria care interzice predarea în şcoli a chestiunilor transgender şi despre homosexualitate încalcă standardele internaţionale privind drepturile omului, a susţinut Marţi Comisia de la Veneţia, un panel de experţi în materie constituţională al Consiliului Europei, relatează Reuters.

Actul normativ, adoptat în Iunie şi care a atras critici severe din partea instituţiilor europene şi a unor lideri Vest-europeni, prevede că ”pornografia şi conţinuturile ce reprezintă sexualitatea sau promovează devierea de la identitatea de gen, schimbarea de sex şi homosexualitatea nu trebuie să fie accesibile celor cu vîrste sub 18 ani”, pentru a preveni abuzurile împotriva copiilor.

Dar Comisia de la Veneţia consideră că, ”dimpotrivă, amendamentele contribuie la crearea unui ”mediu ameninţător”, unde copiii LGBTQI pot fi victime ale unor riscuri legate de sănătate, ”bullying” şi hărţuire”.

”Amendamentele lasă loc numai învăţămîntului părtinitor, deschizînd uşa stigmatizării şi discriminării persoanelor LGBTQI”, crede acest panel de experţi, în opinia căruia respectiva lege ungară nu corespunde standardelor internaţionale privind drepturile omului şi nu le asigură copiilor acces la informaţii obiective şi nepărtinitoare cu privire la identitatea de gen şi orientarea sexuală.

Comisia Europeană, a cărei preşedintă Ursula von der Leyen a descris această lege drept o ”ruşine”, a iniţiat o procedură juridică împotriva Ungariei, disputa adîncind conflictul dintre Budapesta şi Bruxelles pe tema statului de drept.

Guvernul ungar condus de Viktor Orban a explicat că această lege ”nu priveşte homosexualii, ea priveşte modul în care părinţii doresc să facă educaţia sexuală a copiilor lor”, amintind că ”Ungaria protejează instituţia căsătoriei ca fiind una între un bărbat şi o femeie, precum şi familia, baza supravieţuirii naţiunii”.

Premierul ungar intenţionează să convoace un referendum privind această lege, care să se desfăşoare odată cu alegerile parlamentare de anul viitor. Partidul său conservator, Fidesz, se va confrunta la acest scrutin cu un front unit al opoziţiei, alcătuit din şase partide, incluzînd aici social-democraţii, liberalii şi fosta extremă-dreaptă Jobbik, redefinită acum ca formaţiune de centru-dreapta, care au decis să lase la o parte diferenţele dintre ele pentru a se uni împotriva lui Viktor Orban.