Vlad Coteţ s-a născut la 9 septembrie 1960 în s. Speia, r-l Anenii Noi. Activitatea profesională şi-a început-o în 1984, în calitate de inginer la Ministerul Învaţămîntului. Peste doi ani este angajat în administraţia publică locală, iniţial ca inginer superior la Direcţia de exploatare a spaţiului locativ, sectorul Buiucani, iar ulterior – vice-pretor în sectorul Buiucani, apoi în sectorul Botanica. În 2007, devine viceprimar al municipiului Chişinău.

- Care sînt ultimele şi cele mai importante progrese din domeniul în care activaţi şi ce schimbări ne aşteaptă în viitorul apropiat ?

- Ţinînd cont de domeniul de bază în care activez şi conform atribuţiile mele de serviciu, eu sînt acela care patronează sistemul termoenergetic în municipiul Chişinău, inclusiv toate serviciile comunale, pînă la servicii funerare. Dacă este să vorbim despre nişte rezultate, n-aş spune performante sub nici o formă, dar, dacă vă aduceţi aminte, cu 10-15 ani în urmă, veşnic, pe timp de iarnă, vedeam scurgeri de apă de culoare verde în oraş, care se revărsa în rîul Bîc. După cum observaţi, în prezent, nu mai avem o asemenea situaţie, deşi uneori se mai întîmplă în urma unor lovituri de berbec, căci aşa le spunem noi, profesioniştii, ori lovituri hidraulice care apar din cauza monopolului Union Fenosa. De ce spun ca avem nişte rezultate anume la acest capitol? Deoarece este vorba despre o economie foarte judicioasă a banilor publici. Nu ştiu dacă am putea să avem ceva schimbări bune pe viitor în domeniul despre care am vorbit pînă acum dacă nu vom investi în reparaţia capitală a multor reţele. Cu părere de rău, nivelul de uzură a ţevilor creşte, nu scade, iar asta vorbeşte despre faptul că trebuie să ne gîndim foarte serios dacă ne dorim ca pe parcurs să le menţinem în stare bună, mai ales în perioada rece, pentru a putea încălzi corespunzător blocurile locative. Consider că o acoperire mai mare a surselor financiare ar trebui să o asigure statul, iar pe de o altă parte cred că ar trebui să fie calculate, într-un oarecare procent, din tariful stabilit pentru livrarea energiei termice. Cred că aceasta este problema de bază care urmează să fie discutată în cel mai apropiat timp şi implementată, chiar începînd cu pregătirea gospodăriei comunale a reţelelor inginereşti în perioada 2015-2016.

- Se tot vorbeşte de lipsa urnelor de gunoi pe străzile oraşului. Cînd va fi soluţionată această problemă?

- Eu, nu numai o dată, am răspuns la această întrebare. Noi am încercat să mai punem urne diferite, aşa cum sînt şi sacii agăţaţi pe piloni cu nişte mecanisme speciale sau urne în staţiilor de troleibuze şi autobuze de pe străzile municipiului Chişinău. Din păcate, uneori, dimineaţa, le descoperim aprinse, topite sau smulse din beton, cu tot cu carcase. Cel mai important este că n-a venit nimeni de pe alt continent şi nici din altă ţară ca să provoace aceste pagube, ci l-au distrus tot ai noştri. Eu nu vreau să mă ascund în dosul cîtorva cazuri pe care le produc cei rău intenţionaţi şi să spun că Primăria şi-a făcut treaba şi gata, nu mai are treabă. Permanent este loc pentru mai bine, însă nu sînt încă surse financiare suficiente pentru ca să amplasăm mai multe urne de gunoi pe străzile oraşului. Sînt de părerea că pe viitor, prin investitori, prin nişte relaţii contractuale cu diferiţi agenţi economici, vom reuşi pînă la urmă să amplasăm mai multe urne de gunoi.

- Tot mai des observăm că se defrişează zone verzi pentru construcţii. Ce acţiuni întreprinde Primăria pentru contracararea acestor situaţii ?

- Orice construcţie din Chişinău începe cu un certificat de urbanism şi cu o autorizaţie de construire, eliberată de către organele municipale şi în conformitate cu planul urbanistic de dezvoltare, cu toate că aici se mai bat cap în cap nişte lucruri. Aici este vorba despre faptul că în parcuri şi păduri nu pot fi construcţii, deşi aceste există. Eu nu sînt responsabil de construcţii, însă, în opinia mea, dacă sînt calculate bine şi este în favoarea omului simplu, de ce nu ar putea fi făcută o construcţie, inclusiv şi un bloc locativ în preajma zonelor verzi, aşa cum este în perimetrul pădurii de pe str. N. Costin, unde se construiesc blocuri locative. Conform planului urbanistic general, acea zonă a fost de mult timp destinată construirii de blocuri locative, numai că, pînă au început construcţiile, pădurea a crescut .Mai circulă şi informaţii potrivit cărora în parcul Valea Trandafirilor cineva va construi nu ştiu ce. În acest caz, vă asigur că nu este eliberat nici un certificat de urbanism şi nici o autorizaţie din partea Primăriei. Este imposibil să se mai modifice planul urbanistic general, iar asta pentru că acest întreg perimetru trebuie să rămînă parc. Dar mai sînt şi cazuri în care nişte agenţi economici, prin instanţa de judecată, obţin un lot în cadrul parcului şi uite că atunci ne confruntăm cu altfel de probleme, cu situaţii în care instanţele de judecată pot obliga Primăria să elibereze certificate de urbanism şi autorizaţii de construcţie.

- Din 2011 încoace. se atestă o majorare a activităţii seismice a zonei Vrancea. Primăria municipiului Chişinău efectuează vreun studiu privind rezistenţa clădirilor la cutremur?

- În atribuţiile de serviciu ale întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ, care încă mai există în municipiul Chişinău, intră examinarea doar vizuală a blocurilor locative. În realitate, nu avem un serviciu specializat din cadrul municipiului Chişinău sau a Direcţiei Locuinţei. Fondînd un astfel de serviciu, trebuie să mai ai şi resurse financiare, că acolo trebuie să lucreze oameni şi ei trebuie remuneraţi. Asta e jumătate de problemă, cealaltă ar fi utilajul care trebuie să-l aibă serviciul, în funcţie de un bloc locativ sau altul. În prezent, se iau măsuri doar atunci cînd se observă. Pentru a preveni astfel de sutuaţii, există Inspecţia de Stat în Construcţii, disciplina în construcţii, o subdiviziune a Primăriei, care la finalizarea şi la recepţionarea obiectivelor noi date în exploatare, dar şi pe parcursul construcţiei, iniţiază controale pentru a ne asigura că se respectă proiectul, care este coordonat cu instituţiile de proiectare respective, aşa cum este Chişinău –Proiect şi altele licenţiate din cadrul municipiului Chişinău.

Tatiana ANGHEL,
studentă în anul I al facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării