"Sîntem într-o stare de spirit mai bună", a anunţat, spre surprinderea celor prezenţi, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, la dezbaterea găzduită de Conferinţa de Securitate de la München. Afirmaţia a surprins după ce cu doar cîteva zile în urmă noul şef al Casei Albe, Donald Trump, a purtat o convorbire telefonică cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a respins o aderare a Ucrainei la NATO şi a declarat că Ucraina va trebui să cedeze Rusiei teritorii.

Ca să nu mai vorbim că numai cu o zi în urmă, la conferinţa din capitala Bavariei, vicepreşedintele Statelor Unite, JD Vance pusese sub semnul întrebării valorile comune dintre SUA şi Europa. Ce trebuie să se fi întîmplat aşadar pentru ca oaspetele ucrainean să facă o astfel de afirmaţie? Răspunsul l-a dat chiar el, făcînd referire la ediţiile anterioare ale MSC, la care au tot fost ignorate avertismentele Kievului. În sfîrşit, ţara sa nu mai e singura care împărtăşeşte această poziţie şi "are speranţe", a spus Sîbiga.

Cadru intim

Atmosfera în care s-a desfăşurat dezbaterea organizată de DW, sub genericul "Conflict Zone", în colaborare cu Conferinţa de Securitate de la München cu titlul "Pace prin putere: Un plan pentru Ucraina", a jucat un rol important. Cei cinci participanţi la discuţie s-au întîlnit într-un cadru intim: o sală mică, fiind aşezaţi în cerc, împreună cu moderatoarea, şi înconjuraţi de publicul din care au făcut parte mai multe personalităţi. La dezbatere au luat parte alături de ministrul ucrainean de Externe, omologii săi din Polonia, Radoslaw Sikorski, şi Marea Britanie, David Lammy, ministra lituaniană a Apărării, Dovile Sakaliene, şi emisarul SUA pentru Ucraina, generalul Keith Kellogg. Acestuia din urmă i s-a acordat cea mai mare atenţie. 

America first? Da! - America alone? Nu!

După convorbirea telefonică dintre Putin şi Trump, şi după dirscusul susţinut la München de vicepreşedintele SUA, JD Vance, nu a fost deloc surprinzător faptul că toate privirile erau îndreptate asupra trimisului american Kellogg. Şi acesta a surprins prin prima sa declaraţie făcută: administraţia Trump a tot repetat, ce-i drept, formula "America first" (America pe primul loc), dar nu şi "America alone" (America singură). "Un plan cuprinzător" de pace presupune o cooperare între aliaţi, a subliniat emisarul SUA. Afirmaţia întăreşte speranţa Europei şi Ucrainei ca SUA să nu abandoneze întru totul sprijinul pentru Kiev. Kellogg a ţinut totuşi să avertizeze că Ucraina nu va putea cîştiga războiul prin noi vărsări de sînge şi a făcut trimitere la motto-ul dezbaterii "Pace prin putere" - o expresie, de altfel americană. El s-a arătat convins de forţa sancţiunilor la adresa Rusiei, ale cărei încasări vin, în continuare, de pe urma exporturilor de petrol şi gaz. Putin nu va renunţa la ideea "concesiilor teritoriale", a mai arătat Kellogg.

Şeful diplomaţiei de la Varşovia, Radoslaw Sikorski, s-a referit, la rîndul său, la slăbirea tot mai mult a economiei ruseşti. "Trebuie să-l convingem pe Putin că preţul pe care îl va avea de plătit e inacceptabil", a spus Sikorski, apelînd la rămînerea pe acest curs şi sprijinirea pe mai departe a Ucrainei.

Susţinerea Ucrainei costă

Ministrul britanic de Externe, David Lammy, a confirmat, într-o chestiune, poziţia americană, spunînd că Europa trebuie să-şi asigure într-o mai mare măsură securitatea. Ministra lituaniană a Apărării, Dovile Sakaliene, s-a arătat de aceeaşi părere, adăugînd că e nevoie de mulţi bani pentru construirea de cît mai multe fabrici de armament. Lituania, a spus ea, cheltuie deja mai mult decît cele 2 procente din PIB, solicitate pentru Apărare şi va spori chiar această sumă. 

Tocmai în acestă chestiune se observă, din perspectiva Poloniei, o nedreptate. Tot mai multe state investesc din ce în ce mai mult în Apărare, în funcţie de cît de aproape se află de teatrul de război. O repartizare echitabilă a cheltuielilor ar fi mai nimerită, dacă nu s-ar opune Ungaria, a opinat Sikorski. 

Adresîndu-se emisarului american Keith Kellogg, oaspetele polonez a propus ca Washingtonul să facă presiuni asupra guvernului de la Budapesta în acest sens. Propunerea sa a stîrnit unele rîsete în public. În sală se aflau, alături de senatori americani, fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, opozantul şi jurnalistul rus Vladimir Kara-Mursa şi Svetlana Tihanovskaia, lidera opoziţiei belaruse care trăieşte în exil.

Europa nu se află "la masa negocierilor"

Cînd, în final, a fost deschis dialogul cu publicul, fiecare întrebare i-a fost adresată practic trimisului american Keith Kellogg. De ce? Răspunsul l-a oferit chiar moderatoarea: aici, la München, s-a ivit singura posibilitate de a vorbi direct cu un reprezentant al administraţiei de la Washington. Vicepreşedintele Vance nu a avut întrevederi decît cu politicieni aleşi de el iar după discursul susţinut la MSC, s-a făcut nevăzut. La întrebarea dacă europenii vor lua loc "la masa negocierilor", Kellogg a spus mai întîi că ar trebui definit ce înseamnă "la masă" şi că, pornind de la formularea întrebării, răspunsul este negativ. Ucrainenii în schimb, a continuat el, vor sta, desigur, la masa de negocieri. 

Ministrul ucrainean de Externe a solicitat claritate legat de noţiunea de pace. "Vorbim despre o pace justă, cuprinzătoare şi pe termen lung, nu despre inexistenţa războiului", a subliniat Andrii Sîbiga, explicînd că reţeta ucraineană este "pace prin putere". În context, el a pledat totodată pentru mai multă "putere" din partea Europei.

Marco MÜLLER (dw.com)