Persoanele cu venituri mici şi patronii darnici ar putea plăti mai puţine impozite

Anul viitor, am putea plăti mai puţine impozite la stat din veniturile obţinute din salarii, alte activităţi legale de muncă. Aceasta se va întîmpla dacă Guvernul va aviza, iar Parlamentul va aproba modificările pe care şi le-a propus să le opereze Ministerul Finanţelor în legislaţia fiscală. Să zicem, impozitul pe venit în mărime de 7 la sută nu se va percepe din suma de pînă la 26.700 lei, cum se calculează în prezent, ci de pînă la aproximativ 28. 000 lei.

Mai mult ca atît, va scădea suma veniturilor din care ni se va calcula impozite, deoarece va creşte valoarea scutirilor anuale personale, pentru copii şi persoanele întreţinute. De exemplu, la momentul de faţă, orice angajat beneficiază de o reducere personală anuală de 7600 lei. Pe cînd, în cazul acceptării modificărilor Ministerului Finanţelor, valoarea veniturilor impozabile pe veniturile persoanelor fizice va fi micşorată cu pînă aproape 8.500 lei anual.

 Observăm că atît în cazul măririi sumei veniturilor impozabile, cît şi a mărimii scutirilor anuale personale, majore şi pentru persoanelor întreţinute se ţinteşte acelaşi nivel de plafonare, 4,3 procente. Această cifră nu a fost luată din cer, ci reprezintă, după calculele Ministerului Finanţelor, rata inflaţiei pentru anul viitor.

 Ministerul Finanţelor vede rostul acestor modificări în a-i susţine pe oamenii cu venituri mici şi, dimpotrivă, de a impune persoanele cu cîştiguri mari să vină cu contribuţii mai însemnate la formarea bugetului de stat.

La fel, Ministerul Finanţelor ţine să schimbe legislaţia fiscală în aşa fel, încît patronii să devină mai buni, mai mărinimoşi cu angajaţii lor. În acest sens, se propune ca sumele de bani alocate de către angajatori pentru asigurarea cu hrană, cu transport, pentru studiile lucrătorilor lor vor fi scăzute din veniturile impozabile ale agentului economic respectiv. Sau simplu spus, din aceste sume de bani nu se va plăti impozite şi nici contribuţii pentru fondurile de asigurare medicală obligatorie, de asigurare socială.

Bineînţeles, aceste acte de „binefacere, preconizate de Ministerul Finanţelor spre a uşura viaţa oamenilor săraci şi a-i îmbuna pe patroni, atrag costuri substanţiale. Doar ajustarea sumei veniturilor impozabile ale persoanelor fizice şi a mărimii scutirilor anuale personale la coeficientul inflaţiei anuale de 4,3 procente ar putea provoca un „crater” în bugetul ţări, după calculele prealabile ale Ministerului, de 84,4 milioane de lei.

Ce propune Ministerul Finanţelor pentru a acoperi acest hău din vistieria statului? Drept primă măsură de evitare a deficitului bugetar se prevede mărirea cotelor accizelor la produsele petroliere importate şi comercializate în ţară în funcţie de extinderea Produsului Intern Brut(PIB) al ţării. Sau, mai bine zis, este vorba de o indexare a accizelor la aceste produs. Bunăoară, anul viitor, se presupune că PIB-ul ţării va creşte, după prognozele Ministerului Finanţelor, cu 9,3 procente. Înseamnă că şi accizele la benzină, motorină, lubrifianţi s-ar putea să sporească în această limită. Dacă reuşeşte acest plan, atunci veniturile în bugetul de stat ar putea fi suplimentate cu aproape 170 milioane de lei.

 Dar aceasta nu este unica cale de atac a Ministerului Finanţelor asupra accizelor. Acesta doreşte să majoreze toate accizele care au cote fixe în dependenţă de oscilaţia preţurilor în ţară. De exemplu, anul viitor, este prognozată o rată de creştere a inflaţiei de 4,3 procente. Implicit, toate accizele fixe ar trebui să se mărească exact în această proporţie. Potrivit explicaţiei instituţiei financiare principale a Guvernului, o atare indexare are menirea nu doar de-a compensa costurile activităţilor întreprinse în vederea susţinerii persoanelor cu venituri mici şi a patronilor darnici, ci şi de-a feri bugetul ţării de efectele pustiitoare ale inflaţiei. Recurgerea la majorarea accizelor cu cote fixe în funcţie de inflaţie ar putea consolida bugetul statului cu aproape 47 milioane de lei.

Urmare a modificărilor legislaţiei fiscale preconizate de către Ministerul Finanţelor, printre cei mai afectaţi s-ar dovedi fumătorii. Accizele la produsele din tutun ar putea fi ridicate la nivelul ţărilor din regiune, din Uniunea Europeană. Din punctul de vedere al instituţiei, este o acţiune conştientă, voită spre atingerea a două ţinte: acumularea mai multor venituri în bugetul de stat şi întărirea sănătăţii populaţiei ţării zdruncinate de viciul fumatului. Nu se vorbeşte despre impactul asupra sănătăţii poporului nostru, însă în ceea ce priveşte extinderea veniturilor bugetare se prevede o suplimentare a acestora cu 156 milioane de lei.

În fine, un alt argument al Ministerului Finanţelor, menit să dovedească că modificările sale nu se vor răsfrînge negativ asupra veniturilor bugetare, este perceperea unui anumit tip de impozit la taxele pe care le plătim avocaţilor, notarilor publici, executorilor judecătoreşti, birourilor individuale ale mediatorilor.

Rezumativ, dacă se acceptă propunerile de modificare a legislaţiei fiscale elaborate de Ministerul Finanţelor, se aşteaptă zile grele pentru proprietarii de mijloace de transport, pentru fumători, pentru alte categorii de cetăţeni, consumatori de importuri. Dar, nu şi pentru agenţii economici care achiziţionează în străinătate componente(materie primă, materiale, accesorii, ambalaj, articole de completare) pentru producerea mărfurilor de export. Aceştia vor beneficia de o perioadă mai îndelungată, pînă la 180 de zile, pentru plata taxei pe valoare adăugată (TVA), taxelor vamale la produsele importate şi folosite exclusiv pentru fabricarea mărfurilor de export. Acestora li se vor da şi alte posibilităţi de prezentare a garanţiilor organelor vamal, pentru a se evita excluderea mijloacelor băneşti din circuitul financiar al întreprinderilor care vor beneficia de asemenea facilităţi.

Rămînînd pe domeniul de aplicare a taxei pe valoare adăugată, aş mai evidenţia că Ministerul Finanţelor mai vine cu o propunere, care i-ar ajuta pe agenţii economici să-şi vadă recuperate plăţile TVA la investiţiile capitale într-un termen cert, într-un ritm grabnic. Dacă în prezent termenul de restituire a acestei taxe este prevăzut pentru 3 perioade fiscale, atunci modificarea preconizată nu acceptă tărăgănarea mai mare de 45 de zile din momentul depunerii cererii de restituire. Astfel, se pune capăt confuziei dintre normele ce ţin de termenul de restituire a TVA şi cel de solicitare.

Îndelungatele negocieri dintre reprezentanţii micului business şi conducătorii fiscului, finanţelor din ţară pare să-şi afle fructificarea în propunerea Ministerului Finanţelor de a majora valoarea mărfurilor neimpozabile, introduse în ţară de către persoane fizice, de la 200 la 300 de euro. Este o soluţie care multă vreme a fost solicitată de către micii antreprenori autohtoni. Norma existentă, potrivit Ministerului, contravine realităţilor economice existente. În afară de aceasta, practica europeană arată că statele UE scutesc de taxe la frontieră mărfurile ale căror valoare nu depăşeşte suma de 300 euro. Acceptarea acestei modificări a legislaţiei fiscale ar fi un motiv de împăciuire, înţelegere dintre putere şi reprezentanţii micului business.

Vlad LOGHIN