Capcanele unei democrații exersată de exponenții unei societăți corupte

Mihai CONȚIU

În Republica Moldova, corupți nu sunt decît copiii și elevii de liceu ori studenții care nu s-au făcut părtași la mituirea vreunui profesor ca să le dea note de trecere. Demnă de reținut este realitatea că ”noii oameni buni”, atunci cînd vorbesc despre corupție, se referă exclusiv la guvernarea comunistă, la Vladimir Voronin, la scurta guvernare socialistă și la Președinția lui Igor Dodon care, de asemenea, a fost la fel de scurtă și lipsită de Putere reală din cauza blocajelor instituite de oligarhul fugar Plahotniuc. Observăm că despre Guvernele Filat, Gaburici, Leancă (care se plimbă nearestat prin Chișinău) și Filip nu se vorbește nimic, ascunzîndu-le, complice, în spatele ”atotputerniciei lui Plahotniuc”. Adevărul e că Plahotniuc nu putea rezista fără aceste Guverne. Adevărul e că, în paralel cu Plahotniuc executanții din aceste Guverne, în plan personal, s-au îmbogățit prin șantaj, abuzuri de putere și au fost complici la absolut toate jafurile naționale, inclusiv la furtul miliardului, privatizarea aeroportului etc. ”Scăpările” acestea sunt explicabile prin aceea că mulți dintre ”oamenii buni” au fost implicați, cu vinovăție, într-un fel sau altul, în cam toate acțiunile Guvernelor amintite.

Corupția în Republica Moldova nu a început odată cu venirea la Putere  a  comuniștilor. Corupția, marea corupție, s-a instaurat încă din clipa declarării independenței de Stat a Republicii Moldova. Marea corupție a fost instaurată de către cei care au preluat Puterea politică în această Țară. În fruntea ei s-au situat politicieni de extracție sovietică – Președinte, premieri, președinți de Parlament etc. –, care s-au pomenit dintr-o dată stăpîni de Țară, fără teama de a răspunde în fața Moscovei. Anume ei sunt cei care au declanșat marea privatizare a Țării ”pe ochi frumoși”, în beneficiu personal și al găștii politice strict conjuncturale.

Sunt unii care, preluînd un model românesc, totuși încă anemic, cer înființarea unui așa-zis institut sau a unui organism de studiere a crimelor comunismului. Acelea sunt de mult îngropate în istorie! Problemele actuale cele mai stringente sunt înființarea unei organizații independente care să studieze și să constate, cu fapte și nume concrete, crimele și marile trădări naționale comise de către inițiatorii corupției naționale declanșate imediat după 1991. Curg cu nemiluita bani occidentali în tot felul de ONG-uri care n-au produs nici un efect democratic, educațional, civic, politic ori cultural, dar pentru așa ceva nu se găsesc finanțări. De ce? Nimeni nu vrea să afle adevărul!

Observați cu cîtă ”delicatețe” nu vorbește nimeni despre camarilele patronate de către ex-președinții Snegur și Lucinschi? Observați că cei mai mulți vorbesc doar despre amestecul rusesc în declanșarea războiului de pe Nistru, dar nu auzim nici o voce autorizată care să pomenească și despre vina și trădările Puterii de atunci de la Chișinău! Amintesc asta deoarece, de-a lungul anilor, mai mulți participanți activi și responsabili, care n-au fost niciodată implicați politic, mi-au probat trădările Chișinăului, inclusiv vina Puterii de atunci prin mobilizările combatanților civili nevinovați, mobilizări care nu trebuia să fie făcute!

Guvernările de sub tutelele politice ale ex-președinților Snegur și Lucinschi au predat succesorilor o Țară coruptă iremediabil ”ca pe o normalitate”. În  paralel, începînd cu 1991, dar și mai devreme, de prin 1986 și pînă în 1991, participanții la corupția deja instaurată, complicii și rudele lor au dat naștere unei noi generații, tinerii de astăzi! Mulți dinte ei s-au născut în beneficiile aduse de corupție. Așa și-au făcut studiile, au căpătat funcții inițiatice în Stat, și-au dezvoltat afaceri profitabile etc. Noua generație, este legată ”ombilical” de vechea generație și de întreg mușuroiul de neamuri și prieteni personali.

Observînd cu atenție comportamentul și demersurile politice ale noii generații și a ”oamenilor buni”, constat că sunt aceleași ca cele de după anul 1991. Nici o diferență! Aceleași caste politice, de afaceri și intelectuale! Dacă nu faci parte din clan și nu i te supui în virtuțile opțiunilor democrate, ești declarat inamic de moarte și ești eliminat, ești distrus inclusiv în plan civic! Aceste grupări, odată ajunse la Putere, nu luptă real cu corupția în numele poporului, ci în nume propriu, în virtutea intereselor personale și de grup, inclusiv cu riscul eliminării unor persoane calificate din schemele politico-administrative de Stat pe care ei vor să le preia. Invocarea ”voinței poporului” este nu doar populist-scuzabilă, ci și generic-criminală! La o analiză mai minuțioasă, constatăm că toți acești mari ”luptători cu corupția” au multiple legături personale, de rudenie și de prietenie cu măcar un singur segment al marii corupții!

Pe aceștia îi sprijină UE și SUA ca să stîrpească marea corupție din Țară! De ce UE și SUA nu vor să stîrpească corupția inclusiv din mediul ONG-urilor pe care le finanțează? Întreb asta deoarece, în urmă cu foarte mulți ani, îi semnalam unui cetățean american, cu conexiuni relativ oficiale, modul fraudulos prin care un moldovean fura chiar pe față dintr-un grant de zeci de mii de dolari oferit de SUA. Răspunsul lui: ”Știm, dar am fi bucuroși ca din 10 proiecte de granturi, măcar din 3 să nu se fure!”

La cîți bani occidentali s-au investit aici, cu bună-credință, tocmai societatea civică și democrația rîvnită nu au triumfat. De ce? Răspunsul l-am dat deja! Despre investițiile de mai departe în ”democratizarea Republicii Moldova”, prin subvenționarea acelorași ONG-uri puse în slujba unor partide politice dorite la Putere de către ”donatori”, vom mai avea prilejul să vorbim!