Interviu acordat în exclusivitate Agenţiei Informaţionale de Stat MOLDPRES de către Leonid Litra, cercetător superior la Institutul de Politică Mondială din Kiev.

MOLDPRES: La Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius Republica Moldova va parafa Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, precum şi Acordul de liber schimb. Ce ar însemna, de fapt, acestea pentru Moldova?

Leonid Litra: Parafarea Acordului de Asociere şi cel de liber schimb va însemna că Moldova a acceptat şi s-a angajat să implementeze un plan complex şi detaliat de modernizare a statului Republica Moldova şi de relansare economică. Nu trebuie să ne facem iluzii în privinţa parafării acordului, acest lucru este un pas important, dar nu crucial. Abia după semnare acesta va intra parţial în forţă şi va solicita Guvernului multe eforturi pentru a implementa reforme. Nici cetăţenii nu ar trebui să creadă că parafarea la Vilnius le va schimba viaţa imediat. Summitul de la Vilnius este totuşi o ceremonie oficială simbolică care ia act de eforturile făcute pînă în acest moment, însă efectele semnării Acordului de Asociere se vor face simţite la 1-2 ani de la semnare.

MOLDPRES: Şi odată ce vom parafa acordurile, pe care, probabil, le vom semna în septembrie 2014, va însemna că am trecut tot ce a fost mai greu în calea spre UE?

Leonid Litra: Etapa parcursa pînă în acest moment este una importantă, pentru că a însemnat de facto alegerea căii de dezvoltare a Republicii Moldova. Însă, parafarea nu garantează ireversibilitatea procesului de integrare europeană aşa cum se vorbeşte, mai ales că exemplul Armeniei şi cel al Ucrainei este unul destul de convingător. Eu cred ca după parafare vor urma două tipuri de dificultăţi majore. Prima este legată de presiunea externă din partea Rusiei, care se face tot mai simţită, mai ales pe filiera conflictului transnistrean şi nu numai. Iar a doua este implementarea reformelor pînă la semnare şi mai ales după semnarea acordului.

MOLDPRES: Urmează multe ajustări la standardele UE, în sensul politicelor, regimului vamal, a tehnologiilor, controlului fitosanitar etc. Sînt acţiuni ce necesită mult efort, dar şi mulţi bani. Acordă UE fonduri în acest sens?

Leonid Litra: UE va acorda sprijin pentru o bună parte din reformele care urmează a fi făcute. Spre deosebire de tradiţia post-sovietică, unde se oferă bani gheaţă, UE are o abordare bazată pe proiecte concrete pentru care va oferi sprijin. Deja se cunoaşte că pentru implementarea acordului Republica Moldova va primi 30 milioane de euro, iar dacă se adaugă şi sprijinul pe proiecte sectoriale atunci suma devine una destul de impunătoare.

MOLDPRES: Ce deranjează Europa cînd priveşte la modul în care se fac reformele în Republica Moldova?

Leonid Litra: UE are multe obiecţii adresate Republicii Moldova, dar în acelaşi timp UE înţelege ce poate cere de la Chişinău şi ce nu poate. Una din problemele de bază a spaţiului post-sovietic este imprevizibilitatea Guvernului, lucru care a fost pus la punct destul de bine de Republica Moldova, avînd în vedere că acţiunile guvernării de la Chişinău sînt în mare parte predictibile şi răspund unor exigenţe minime ale UE. Pe de altă parte, UE pare să fie mult mai neliniştită de felul în care este garantată proprietatea privată (a se citi atacurile raider) şi procesul de privatizare (Aeroport, Banca de Economii, etc). Ambele procese sînt în mare parte netransparente şi cel mai probabil implică elemente de corupţie şi influenţă politică.

MOLDPRES: Ce ar însemna pentru noi refuzul Ucrainei sau amînarea de către aceasta a semnării Acordului de asociere? Ne putem aştepta la un tratament mai indulgent sau dimpotrivă vor apărea unele probleme?

Leonid Litra: Refuzul Ucrainei înseamnă în special creşterea presiunii Rusiei faţă de Moldova pentru ca ultima să renunţe la asocierea cu UE. În acelaşi timp este un dezavantaj în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean. Nu ştiu dacă este cazul să ne aşteptăm la cadouri din partea UE ca rezultat al renunţării Ucrainei. Atitudinea şi deciziile UE se bazează, în primul rînd, pe o evaluare a progreselor făcute de Republica Moldova în reformele cheie şi nu pe abordări subiective prin comparaţia cu alte state. Dacă era aşa, atunci prin comparaţie cu progresul făcut de Belarus sau Azerbaidjan, Moldova ar fi trebuit sa fie deja membru al UE.

MOLDPRES: Crezi că deja în 2014 vom putea călători fără vize în Europa în 2014, cum se aşteaptă unii? Trebuie să se pună de acord în această problemă toate ţările UE?

Leonid Litra: Cred ca Moldova îndeplineşte toate condiţiile de bază ale UE ca să-i fie oferit un regim liberalizat de vize. Comisia va recomanda oficial liberalizarea regimului de vize cu Moldova, lucru care implică o decizie a Parlamentului European (februarie-martie 2014) şi decizia consiliului (toamna 2014). Etapa la care am putea avea anumite dificultăţi neobiective este votul în Consiliul European care ia o decizie politică bazată pe raportul tehnic al Comisiei. Cu toate acestea sînt optimist în ceea ce priveşte circulaţia fără vize a cetăţenilor Republicii Moldova cu paşaport biometric începînd cu anul 2015.

MOLDPRES: Semnarea acestor documente ar însemna un prim pas ce ne-ar face să sperăm la o aderare la UE, într-o perioadă previzibilă?

Leonid Litra: În acest moment nu se pune problema aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi se pare că acest subiect nu se va regăsi în agenda summit-ului de la Vilnius. Oferirea perspectivei de aderare va depinde foarte mult de succesul implementării Acordului de Asociere. Eu cred ca o discuţie asupra perspectivei de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea avea loc în 2015 după ce atît UE, cît şi Moldova vor trece de alegeri.