„Învăţăturile” ceauşiste ale lui Băsescu pentru R. Moldova

(digest)

 Autor: Kurt SOLOVIOV

Traian Băsescu: „R. Moldova și cetățenii ei reprezintă parte a sufletului națiunii române, parte a culturii noastre, parte a istoriei noastre și mai reprezintă un Pact Ribbentrop-Molotov pe care românii îl condamnă și astăzi. Acestea sunt premisele pe care s-a așezat politica noastră externă și susținerea, fără rezerve, în toate împrejurările, a proceselor de apropiere și, ulterior, de integrare a R. Moldova în Uniunea Europeană.

Din păcate, evoluțiile politice din ultima vreme de la Chișinău sunt de natură să discrediteze toată munca din ultimii ani a politicienilor și, mai ales, sacrificiile populației pentru apropierea de UE. Scandalul pentru înlocuirea procurorului general, căderea Guvernului pe fondul unor mișcări
parlamentare, destituirea președintelui Parlamentului, atacul major la adresa judecătorilor Curții Constituționale, alianța în Parlament dintre un partid de centru-dreapta și comuniștii, toate acestea par a fi desprinse dintr-un manual care a fost utilizat și pe la București în vara anului 2012.” (Din interviul acordat de preşedintele României portalului de știri CALEAEUROPEANA.RO)

Ce crede un comentator român despre şansele RM

Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, privitor la actuala stare de lucruri din RM, într-un interviu acordat Ziare.com, spune: „R. Moldova a căzut de pe hartă, adică de pe harta interesului imediat al UE, dar a intrat pe harta preocupărilor şi îngrijorărilor Bruxelles-ului. În acest moment, Chişinăul nu mai îndeplineşte nici măcar criteriile politice de asociere cu UE, iar Vilnius nici măcar nu se mai întrezăreşte la orizont. Reacţiile recente ale instituţiilor europene – Comisie, Consiliul Europei, Comisia de la Veneţia etc. – arată asta mai limpede decît oricînd.”

Mai marii UE despre România, „săraca ţară bogată”

Miniştrii de interne german, austriac, britanic şi olandez au trimis, recent, la Bruxelles, o scrisoare comună, în care cer eurocraților o întărire a luptei împotriva a ceea ce ei numesc „fraudarea sistemului de beneficii sociale” comise de imigranţii din cadrul blocului comunitar. Denumirea de „migranți-profitori” de pe urma sistemelor de asigurări sociale din statele sus-menționate li se atribuie, evident, românilor și bulgarilor.

Remarcați categoria cărei românii şi bulgarii sunt subsumați: celei de „imigranți”, nicidecum celei de „cetățeni europeni cu drepturi egale”, care se pot simți acasă la ei, potrivit Tratatului de aderare, oriunde în Uniunea Europeană. Aşadar, potrivit acestora, românii şi bulgarii sunt „imigranți”, adică „străini” în UE, nicidecum „acasă”, în UE. Românii şi bulgarii sunt „la ei acasă” pe teritoriul comunitar. Fie în calitate de musafiri (care ar fi bine să plece cît mai repede „acasă la ei”), fie de marghioale a căror unică menire este să le șteargă la fund populația îmbătrînită, lovită de Alzheimer.

Germanii, austriecii, olandezii și britanicii consideră că „imigraţia” românilor și bulgarilor în UE aduce un cost considerabil pentru societăţile-gazdă. Estimează că un număr semnificativ de „nou-veniţi” obţin în ţara care îi primeşte ajutoare sociale extrem de des, fără să aibă însă cu adevărat acest drept, punînd în pericol sistemul social al ţărilor lor. Germania, Austria, Olanda şi Marea Britanie solicită în scrisoare ca preşedinţia irlandeză să includă chiar chestiunea întăririi luptei împotriva fraudelor la sistemul beneficiilor sociale pe agenda viitoarei reuniuni a Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne din luna iunie.

Analiză realizată de Reuters

„În loc să se simtă atrase către inima Europei, Bulgaria şi România se văd duse pe culmea dezbaterilor, cu semne de întrebare tot mai des ridicate de către partenerii lor europeni despre respectarea statului de drept şi despre voinţa de a lupta împotriva corupţiei, a crimei organizate şi a imigraţiei ilegale”, se arată într-o analiză realizată de Reuters, intitulată „De la marginea Europei, România şi Bulgaria caută să fie acceptate de UE”.

“UE a fost văzută ca un vel de curcubeu la orizont”, spune Amanda Paul, expert pe Europa de Est la European Policy Centre, despre imaginea românilor şi a bulgarilor înainte de aderare.

“Per ansamblu, cred că atît Romania cît şi Bulgaria au beneficiat de pe urma aderării, dar au încă deficit democratic”, mai spune Amanda Paul, explicînd că, dacă cetăţenii vor sa înţeleagă de ce există încă discrepanţe între ei şi cei din Vest, ar trebui să se uite către ţara lor şi nu către Bruxelles.

“Ar trebui să fie mai dezamăgiţi de liderii lor şi de politicienii lor decît de instituţiile UE şi de ceea ce UE a făcut pentru ei.”

“Cînd se ajunge la decizii importante, agresivitatea în a intra în cercul restrîns care ia aceste decizii este un joc pentru oameni mari”, spune un alt diplomat european citat de Reuters.

“Avem de a face practic cu o ţară din Vestul Sălbatic”, spune un oficial UE care se ocupă de Europa de Est şi care se teme că Bulgaria nu are abilitatea de a respecta normele democratice. Cu o ridicare din umeri a neputinţă, oficialul spune că nu este posibil să dai timpul înapoi, că România şi Bulgaria sunt acum membre UE. Alte state trebuie să accepte această realitate şi să facă ca ea să funcţioneze, oricît de dificil ar fi.

Unde-i locul şi rostul RM?

Aşadar, Traian Băsescu, preşedintele României, se erijează în mentor al politicienilor moldoveni, al RM, în general. Cine dă sfaturi moldovenilor?! Lăsînd la o parte calitatea României de rudă săracă a UE, să nu uităm că este vorba despre un preşedinte, Traian Băsescu, a cărui legitimitate este contestată de către majoritatea românilor.

Dacă România şi Bulgaria sunt o astfel de dezamăgire pentru UE, o piatră de moară atîrnată de gîtul Europei comunitare, ţări infinit mai dezvoltate decît RM, atunci oare noi nu trebuie să ne întrebăm: Cît de sincer este discursul oficialilor europeni în favoarea integrării europene a RM? Cît de real este? Cît de conştient este acelaşi discurs rostit de către politicienii moldoveni?