Cu ceva timp în urmă, redacția tribuna.md, prin intermediul avocatului, i-a adresat o solicitare de interviu și cîteva întrebări fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. Acum o săptămînă redacția a primit acceptul pentru interviu și i-au fost transmise răspunsurile. Totodată, joi dimineața, pe 27 octombrie, Vlad Plahotniuc a contactat personal redacția pentru a confirma textul interviului, iar tribuna.mdi-a solicitat suplimentar și răspunsul la unele întrebări de ultimă oră.

Interviul integral îl puteți citi mai jos.

Principala întrebare cu care i-ați lăsat pe toți susținătorii, dar și pe adversarii dvs. este cine sau ce și cum v-a determinat să părăsiți Republica Moldova?

Ca să înțelegeți mai bine motivele plecării mele, trebuie să vă explic pe scurt cum văd eu rolul unui politician, respectiv cum văd rolul meu. Mai întîi, eu consider că politicianul își găsește un rost adevărat doar dacă este parte a procesului decizional, adică doar fiind în garnitură de guvernare el poate influența procesele, poate să-și realizeze ideile, poate îndeplini promisiunile, făcute alegătorilor săi, poate lupta eficient cu orice criză cu care se confruntă țara.

Dacă însă politicianul este în opoziție, el nu poate decît să monitorizeze procesele și să evalueze dintr-o parte reușitele și nereușitele guvernării. Dar chiar și această evaluare a guvernării o putem face obiectiv abia după ce trece o perioadă de grație, de minimum 100 de zile, iar în unele cazuri e nevoie de jumătate de an și mai mult ca să ne dăm seama dacă o guvernare este competentă și responsabilă sau nu. Din această perspectivă, un politician care ajunge în opoziție este ca și invalidat, este ca și exclus din politica reală pentru o lungă perioadă de timp. El devine observator, nu actor politic activ.

Și acum să ne aducem aminte de coaliția hibridă formată în vara anului 2019, ACUM+PSRM. Cu toate că, acea coaliție era nefireasca prin doctrinele componentelor sale, și chiar dacă ea s-a impus la putere încălcînd flagrant normele constituționale referitor la termenul permis pentru asta, acea coaliție totuși, în vara anului 2019, teoretic deținea cumulativ suportul unui număr mai mare de cetățeni decît guvernarea PDM.

În acel context, cînd coaliția ACUM+PSRM nu mai respecta supremația normelor constituționale și pretindea puterea exclusiv în baza unei majorități cumulative create tardiv, noi, guvernarea PDM, am avut de luat cîteva decizii foarte complicate. Ce a urmat, știți cu toții. Conștientizînd dorința unei părți a societății noastre de a schimba guvernarea, totodată înțelegînd riscurile degradării situației în forme mai dramatice de exprimare a protestelor și, respectiv, pentru a evita eventualele vărsări de sînge, dar și pentru ca totuși să acționăm în cadrul unui exercițiu democratic, am decis să acceptăm transferul pașnic al puterii către noua coaliție guvernamentală, oferindu-le posibilitatea să arate ce sînt capabili ei să facă pentru oameni, ei obținînd de această dată absolut toate instrumentele decizionale de stat: Parlament, Guvern, Președinție și altele.

Deci, noua coaliție, avînd la îndemînă toate aceste instrumente, urma să realizeze promisiunile făcute alegătorilor în alegeri. Chiar eu mi-am zis: „mai știi, poate că ei vor putea realiza mai multe decît noi”, deși, cunoscînd subtilitățile, aveam mari dubii că noua coaliție va reuși să facă măcar o mică parte din ceea ce au promis in alegeri.

Aici vreau să vă aduc aminte că în 2019, într-o înregistrare audio, trimisă pe furiș presei de către cineva din sala unde se desfășura ultima sedință a conducerii PDM înainte de a ceda puterea, eu am declarat colegilor că circumstanțele situației de moment ne obliga să cedăm puterea și am mai menționat că, oricum, oponenții noștri nu vor face față la putere, se vor discredita și oamenii în cele din urmă vor solicita experiența, profesionalismul și dedicația noastră.

Timpul a demonstrat că am avut dreptate. Coaliția hibrid ACUM+PSRM s-a destrămat în doar cîteva luni. Iar apoi, cu timpul, vremurile s-au înrăutățit tot mai mult și mai mult pentru țară. Iar astăzi, după 3 ani și ceva, pînă și cei mai aprigi dintre oponenții mei se pot convinge că am avut dreptate și estimarea mea de atunci a fost corectă.

Și aici trebuie să revin la ceea ce am menționat mai sus – rolul pe care îl are un politician în viziunea mea. Oferindu-le celor din coaliție ocazia de a guverna, noi am trecut din guvernare în opoziție și am pierdut prin asta posibilitatea de a fi utili alegătorilor noștri, deoarece nu mai dețineam acele instrumente, care ne-ar fi permis să continuăm în mod activ și eficient reformele si proiectele noastre. La modul practic, la acea etapă, trecînd în opoziție, eu vedeam rolul meu politic consumat pe o perioadă înainte, deși nu știam cît va dura acea perioadă – mai multe luni sau mai mulți ani.

Deci, și întrebarea „de ce am plecat?” sau „ce m-a determinat să plec?” ar trebui sa fie pusă ușor altfel – „de ce am cedat puterea?”, căci am plecat pentru că am cedat puterea și, cel puțin un an, nu mai aveam ce face… Iar răspunsul și argumentele la întrebarea de ce am cedat puterea le-am expus mai sus.

Totodată, imediat după transmiterea puterii a fost necesar să mă ocup de securitatea familiei mele și să rezolv un șir de amenințări, foarte reale, despre care poate că voi face dezvăluiri vreodată în viitor. Acele riscuri au determinat o dată în plus plecarea mea în acele zile, cînd nu mai aveam ce face în plan politic și trebuia să le dam noilor guvernanți plăcerea de a savura preluarea puterii și de a se manifesta așa cum pot ei.

Am oferit aceste explicații mai desfășurate ca să reduc din dorința unora de a jongla cu diferite teorii conspiraționiste – că, cineva, chipurile, a influențat acest proces de predare pașnică a puterii și de plecare a mea din țară. Decizia de predare a puterii a fost decizia noastră, a majorității echipei PDM de atunci, fără a fi influențați de altceva decît de motivele și argumentele invocate mai sus. Iar decizia de a pleca din țară, pe motivul renunțării la putere și a altor considerente private, a fost decizia mea personală.

Cui se datorează această ieșire în spațiul public de astăzi?

Am considerat mereu și consider și acum că un politician trebuie să iasă în spațiul public doar dacă are să spună ceva cu adevărat important și de interes public, și nu pentru a face paradă de declarații și vorbe despre nimic. M-am ținut de acest principiu și nu am mai apărut de aproape de trei ani în spațiul public deoarece nu am considerat că e timpul pentru declarații speciale.

Cum am zis și mai devreme, am vrut mai întîi să dau posibilitate noii coaliții ACUM cu PSRM să-și demonstreze „aptitudinile”, apoi le-am oferit aceeași posibilitate „harvardiștilor”, ca să arate și ei ce pot face în guvernare fără ca să aibă scuză să spună că, ceva ori cineva de pe loc i-a încurcat să se manifeste. Și au avut 3 ani pentru a aduce vremurile bune în țară.

Cît de bine s-au isprăvit – se vede după situația în țară și ăsta este și subiectul, motivul care m-a făcut să iau decizia, pe care o anunț acum: am decis să revin în politica din Moldova. Eu sînt un politician care știe bine să rezolve situațiile de criză și vine timpul meu acum.

Iar această decizie de a reveni în politica este, la rîndul său, explicația ieșirii mele publice de azi cu acest interviu.

Și de ce abia acum v-ați manifestat interesul de a relua activitatea politică din Republica Moldova?

De la plecarea noastră de la putere au trecut 3 ani, iar guvernele care s-au succedat au avut posibilitatea să-și realizeze promisiunile făcute oamenilor, în special „harvardiștii” care, deținînd puterea absolută în stat și avînd surse de finanțare externe practic nelimitate, au avut șansa imensă să aducă în țară „vremurile bune” promise.

Dar ce s-a întîmplat de facto? Guvernările care s-au succedat după noi s-au compromis definitiv și în mod absolut rușinos. Oamenii din Republica Moldova sînt azi disperați de situația lor dramatică. În așa hal țara nu a fost niciodată. Avem în prezent și criza economică, și criza energetică, și criza demografică, și criza de securitate, și de la toate acestea derivă numeroase alte problemele sociale acute. Lumea nu mai poate tolera asemenea nevoi, fiindcă sărăcia și riscurile pentru oameni și pentru țară sînt prea acute și prea grave și nu li se vede capătul.

Perioada de indulgență oferită guvernărilor anti-Plahotniuc s-a încheiat. Ele au demonstrat tot ce au putut. Acum e rîndul meu să purced din nou să organizez o echipă politica, să revenim la putere și să demonstrăm cum trebuie de condus o țară pe timp de crize și cum se poate guverna eficient și cu rezultate concrete. Așa că, revenirea mea în politică se datorează în mare parte situației dramatice din Moldova în toate domeniile. Pe mine criza și nevoile oamenilor m-au readus în politica din Moldova, și nu altceva sau altcineva.

Pentru mine orice criză și orice început reprezintă o provocare personală. Eu, încă în perioada de pînă la politică, am activat în business și profilul meu în acest domeniu a fost ori să construiesc o afacere de la zero, ori să iau o afacere stagnantă și s-o aduc la cele mai înalte performanțe, indiferent de situație și circumstanțe. Deci, profilul meu în acest domeniu a fost de dezvoltator și de manager de criză. Mentenanța ordinară pentru mine nu a fost niciodată o activitate interesantă, fiindcă nu rezonează cu caracterul meu.

Și în politică eu personal, dar și echipa, am activat în situație de criză constantă. Si chiar de la preluarea puterii de către PDM în țară, noi am început și am acționat mereu în situație de criză, atunci cînd:

1. în strada erau mii de protestatari, nemulțumiți de situația lor economică moștenită,
2. în bugetul statului nu mai erau deja bani pentru salarii și pensii din cauza erorilor comise anterior,
3. investitorii străini evitau Moldova, considerînd-o neatractivă pentru afaceri,
4. mediul de afaceri nu era susținut,
5. satele Moldovei nu aveau drumuri, grădinițe și școli reparate,
6. exista o relaxare prea mare în combaterea infracțiunilor de tot felul.

Noi practic nu am avut finanțare externă și a trebuit să depunem eforturi considerabile, pentru ca într-o perioadă politică relativ scurtă (anii 2017-2018, dacă luăm în calcul că întreg anul 2016 am activat avînd în stradă proteste permanente) să depășim multe dintre problemele acute, care măcinau societatea atunci, cînd am preluat puterea.

În țară au revenit stabilitatea și previzibilitatea, ordinea și disciplina, mediul de afaceri a primit, prin reformele operate de guvernare, suportul necesar pentru ca să se dezvolte, ramurile economiei au primit și ele suportul necesar prin politicile promovate de guvernare. Cetățenii, chiar dacă nu au primit tot ce-și doreau ca spor de salarii și pensii, ele oricum erau în creștere constantă și, ce este cel mai important, oamenii nu au fost expuși șocurilor creșterii permanente a prețurilor la toate produsele și serviciile, în special la resursele energetice, deși atunci, de asemenea, existau probleme pe piața internațională și în relațiile cu unii distribuitori. Cu toate că nu a fost deloc ușor, noi am avut grijă să facem tot necesarul ca prețurile la gaz, electricitate și produsele petroliere să fie stabile și previzibile. Și unde am ajuns azi, după 3 ani de conducere deținută de diferite guvernări, unde am ajuns după 1 an de guvernare a „oamenilor buni”?

Să înțeleg că vreți să reveniți pentru a îndrepta lucrurile? Aceasta este motivația dumneavoastră?

Așa este. Și cred că trebuie să detaliez încă o dată, succint și franc, motivația mea.

În primul rînd, eu revin în politică pentru că astăzi Moldova se confruntă cu o criză totală și complexă, care este mult peste capacitățile celor din Guvernul PAS. Eu văd cum țara se duce de rîpă și cum deznădejdea cuprinde tot mai multă lume din Moldova, eu văd și alte riscuri serioase care ne amenință în viitorul apropiat. Eu văd cum această guvernare PAS pretinde că se preocupă de țară, dar nu-i pasă deloc de oamenii acestei țări.

În aceste condiții, eu văd această criză totală ca pe o provocare pentru mine, ca pe un exercițiu politic pe care eu vreau și pot să-l rezolv eficient. Iar mulți dintre cei cu care am menținut comunicarea în acești ani și care o vreme erau sceptici cu privire la revenirea mea, acum ei înșiși îmi propun să mă întorc în politica din Moldova, pentru că e nevoie de un politician, care știe și poate să asigure ordinea, siguranța, eficiența economică și normalitatea în viața statului. Acești oameni timp de 3 ani au văzut diferența în modul cum poate fi condus statul și mi-au spus direct că în condițiile de azi puterea din Chișinău nu este aptă să facă față unor riscuri foarte serioase.

În al doilea rînd, eu sînt ambițios și insist să-mi duc pînă la bun sfîrșit toate acele planuri de guvernare pe care le aveam în 2019. Eu am păstrat ambiția de a-mi finaliza proiectele pentru economia și infrastructura țării, de a lansa în Moldova unele procese de dezvoltare ireversibile. Eu încă nu mi-am arătat tot potențialul în managementul politic moldovenesc, există rezerve de proiecte, care erau în vara anului 2019 în etapă avansată de pregătire și urmau să fie demarate în 6-8 luni, și ele, fiind reluate de echipa noastră, vor surprinde pozitiv cetățenii.

Iar după aceea am de gînd să mă retrag, cu senzația lucrurilor împlinite. Vreau să fie foarte clar, eu nu am de gînd să stau mult în politica moldovenească. Doar atît cît e nevoie ca să rezolv crizele și să pun țara pe făgașul unei dezvoltări normale și durabile. Și pentru asta îmi va trebuie mai puțini ani decît vă imaginați. După aceea, mă voi ocupa doar de afacerile mele din exterior, cu simțămîntul datoriei față de țară împlinit, dar și cu sufletul împăcat că am finalizat proiectele planificate. Dar acum, acum Moldova are nevoie de implicare și de foarte mult efort din partea mea și a echipei.

Dumneavoastră, cum vedeți situația din Republica Moldova? Unde credeți că s-a greșit cel mai mult?

Ca să răspund la această întrebare cum se cuvine, va trebui să facem o comparație de situație pe unele poziții.

Stabilitate. S-a plecat în vara anului 2019 de la o stabilitate și o previzibilitate de perspectivă clară pentru oameni și pentru țară și s-a ajuns în 3 ani la o situație confuză și incertă, cînd lucrurile au degradat foarte mult în toate domeniile. Iar impactul negativ asupra oamenilor este unul direct și masiv. Nimeni nu mai știe ce va fi mîine, din spusele guvernării se cunoaște doar că va fi și mai rău, dar cît de rău – nu se spune. Cetățenii nu știu duminica dacă vor avea lumină de luni, iar luni află că de marți lumina va fi de cîteva ori mai scumpă. Asta e bătaie de joc de oameni. Și asemenea surprize ale „vremurilor bune” vin una peste alta. Și cel mai rău este că guvernarea PAS nu este în stare să găsească soluții umane pentru problemele oamenilor. PAS e un partid atît de incompetent și rupt de realitate, încît consideră că este suficient pentru oameni ca guvernarea să spună ce va fi, ce scumpiri și greutăți urmează, iar oamenii să se descurce singuri cu problemele lor.

Răspunsul PAS-ului la orice problemă a cetățenilor este cinic și înjositor: rezistați, mîncați mai puțin, stați mai la frig, mai la întuneric, nu urcați cu ascensorul, deschideți mai rar ușa frigiderului, așteptați primăvara. Acestea sînt răspunsuri care reflectă o atitudine criminală față de popor, față de copii și bătrîni.

Datoria de Stat a RM: S-a plecat în vara anului 2019 de la o datorie de stat de 54,4 miliarde de lei, însă astăzi (după 3 ani de guvernare) este înregistrat un nou record de datorie al Statului RM, care este de cca 85,5 miliarde de lei, ce înseamnă că datoria în doar 3 ani a crescut cu aproape cu 60%, adică cu 31,1 mlrd., dintre care datoria externă a crescut cu 21.6 mlrd. lei sau aproape de 3 ori mai mult decît au împrumutat democrații în trei ani de guvernare. Și unde sînt acum banii împrumutați de PAS, adică 31,1 mlrd. de lei? Desigur că s-au dus pe apa sîmbetei….

Iar invocarea războiului din Ucraina în încercarea de argumentare și explicare a creșterii inflației și a prețurilor în Moldova, începînd încă din anul 2019, iarăși nu este deloc credibilă. Explicația e alta – dezastru de management de țară. Echipa PAS este incompetentă și arogantă. Se complace în rolul de guvernare. Este inutil și să le ceri să muncească cum se cuvine căci oricum ei nu știu ce să facă și nu pot să facă nimic bun. La cîte prostii fac ei, uneori este mai bine deja să nu facă nimic. Iar țara se rostogolește în hău.

Ca o comparație, PDM a preluat guvernarea în 2016 și datorită profesionalismului și bunei organizări, a reușit să aducă mai multă disciplină în finanțele publice și la vamă, majorînd peste orice așteptări veniturile la bugetul public, an de an, lună de lună, astfel încît în cei trei ani de guvernare la buget a venit suplimentar o sumă de aproximativ 35 de miliarde de lei, ceea ce ne-a permis să investim în diferite proiecte sociale. Adică, dacă mai simplu: pe timpul guvernării PDM am adus suplimentar în buget 35 mlrd. de lei, iar în timpul de „glorie” a vremurilor „bune” ale PAS-ului, fiind incompetenți să aducă bani suplimentari în buget, ei au „măritat” tiptil din buget 31,1 mlrd. de lei! Unde? Doar aleșii din PAS cunosc asta…

Agenda oamenilor. Guvernările ulterioare anului 2019 s-au depărtat mult de agenda oamenilor și de preocupările pentru salarii, pensii, locuri de muncă, infrastructură, sistemul medical, educație, susținerea agriculturii și altele. Moldova se chinuie azi în crize, instabilitate și prețuri care nu se mai opresc să crească și la toate astea s-a adăugat și sentimentul de teamă, de lipsă a securității și, cel mai dramatic poate este că moldovenii au ajuns să nu mai aibă speranță în viitorul lor și a copiilor lor în Moldova, ei nu mai știu ce alte rele va aduce ziua de mîine și au pierdut încrederea în capacitatea statului de a-i proteja și ajuta.

Prețurile. De la prețurile stabile la produse alimentare și la resursele energetice (gaz, energie) și serviciile comunale în 2019, astăzi, sub guvernarea „eminenților” din PAS, sîntem martorii creșterii galopante a prețurilor la toate produsele și serviciile, în special creșteri uluitoare avem la gaz, carburanți și electricitate. Și creșterea asta nu se mai oprește. Și la toate astea vine explicația PAS-ului că toate sînt din pricina războiului în Ucraina. O fi poate și războiul una dintre cauze, numai că problemele cu inflația și prețurile în Moldova au început cu multe luni înaintea evenimentelor din Ucraina, iar prețurile în Ucraina la produsele alimentare, dar și la altele sînt și astăzi, în plin război, mult mai mici decît în Moldova. În perioada guvernării PDM (ianuarie 2016-iunie 2019) inflația a fost de 15,6%. Și prețurile atunci nu prea au crescut, fiindcă le-am menținut cum se putea mai bine. Dar în perioada de după PDM (iulie 2019 – septembrie 2022), prețurile de consum au crescut cu 47,1%. Adică pe perioada „vremurilor bune” prețurile au crescut de 3 ori mai mult decît în perioada guvernării PDM. Doar în acest an de „vremuri bune” prețurile au crescut cu 35%, ceea ce înseamnă că doar într-un an de guvernare PAS prețurile au crescut de 2,2 ori mai mult decît au crescut prețurile în 3 ani de guvernare PDM. Incredibil. „Eminenții” fac prăpăd din Moldova, ei sînt absolut incapabili să o conducă normal, și încă au tupeul să dea vina pe toți cei din interiorul sau din afara țării, numai să nu recunoască propria lor incapacitate profesională.

Am mai auzit o explicație de-a PAS-ului referitor la creșterea prețurilor: precum că pe timpul guvernării PDM prețurile nu creșteau pentru că guvernarea forțat a menținut prețurile ca să nu crească. Și chiar dacă a fost așa? Ce e rău în asta, dacă a fost spre binele oamenilor? Să mențină și PAS-ul forțat prețurile, ce sau cine îi împiedică? Ei chiar nu văd că cetățenii noștri gem de probleme? La cîte abuzuri își permite PAS în alte domenii, de ce aici nu protejează oamenii? La urma urmelor, dacă nu vor sau nu pot să mențină prețurile, ar putea să dea din creditele primite de ei (peste 31,1 de miliarde de lei) compensații mai semnificative oamenilor, nu resturi ca să ungă ochii doar.

Mediul de afaceri. Mediul de afaceri, pe care noi l-am sprijinit, l-am consolidat, i-am oferit suport dar și motivația de respectare a obligațiilor față de stat, l-am ajutat să se dezvolte, el devenind atractiv pentru investitori, astăzi, acest mediu de afaceri, care dacă încă nu a falimentat in-corpore, atunci el abia reușește să supraviețuiască, nemaiavînd deja speranța unor perspective de dezvoltare. Multe companii sînt nevoite să-și sisteze activitatea, să facă disponibilizări de personal, să își transfere afacerea peste hotare, să anunțe faliment. E dezastru azi în businessul moldovenesc.

Nici nu putea fi altfel, atît timp cît guvernarea PAS nu acordă nici măcar un minim de respect acestei categorii a societății noastre, care are cea mai mare contribuție la bugetul statului, iar cei din PAS considerînd mediul de afaceri ca un rudiment al societății, demn doar de disprețul „oamenilor buni”.

Protecția moldovenilor și a țării de riscuri și consecințe. Noi, guvernarea PDM, deși am avut pe plan extern diverse poziționări mai dure cu unii exponenți ai marilor puteri, pentru a consolida independența și suveranitatea Moldovei față de influențele străine, ori pentru a insista ca reformele solicitate nouă să țină cont de tradițiile și cultura neamului nostru, noi totuși niciodată nu ne-am permis să provocăm prin acțiunile sau discursurile noastre riscuri inutile față de cetățenii Moldovei.

Versus PAS, care tot consideră că „suveranitatea costă”, doar că ei spun că pentru asta oamenii din Moldova trebuie să plătească. Nu însă liderii și echipa PAS, care și-a asumat guvernarea, dar nu și consecințele ei. În varianta lor, a echipei PAS, oamenii trebuie să achite acest cost cosmic la gaz, electricitate și carburanți, iar echipa PAS trebuie să-și păstreze la călduț și securitate bănuții cîștigați prin schemele și licitațiile trucate ale lor.

Dincolo de asta, PAS-ul este incapabil de a proteja țara ți oamenii încă și de riscuri de securitate. PAS dimpotrivă, prin poziționările lor de moment, prin acțiunile nesăbuite și riscante, și chiar prin declarațiile pe care le-au făcut în relația cu autoritățile din Transnistria, dar și în contextul războiului din Ucraina, nu fac decît să aducă războiul în Moldova.

Dar dumneavoastră totuși ați fost învinuit ca ați creat un regim autoritar?!

Poate că eu am un caracter mai autoritar și sînt mai exigent de felul meu, iar asta și-a lăsat amprenta și în stilul de a face politică, dar ca efect pozitiv, căci guvernarea pe care am coordonat-o a fost o guvernare cu multa disciplină, cu drumuri bune, cu prețuri stabile, cu creșteri de salarii și pensii, cu grădinițe, școli și spitale reparate, cu locuri de muncă noi, cu ordine publică și reducerea criminalității, cu lumină, căldură, cu ajutoare materiale de sărbători și cu multe alte beneficii pentru cetățeni. A fost un regim pe care PAS îl numea autoritar, dar a fost un regim care a ținut cont de legi, de reguli și de cutumele lumii civilizate și niciodată nu ne-am imaginat că ne-am putea permite măcar o parte din abuzurile pe care azi și le permit „harvardiștii”. Dar astăzi Moldova are la conducere un dictator isteric. Cetățenii anume azi suferă sub o dictatura obraznică, fără lumina, fără gaz și fără pîine pe masă, cetățenii suferă azi sub o dictatură indiferentă față de nevoile oamenilor, dictatură care-și permite să facă așa abuzuri, așa cenzură și așa restricționări ale drepturilor civile, pe care nu și-au permis să le facă nici una dintre guvernările precedente.

Cum comentați faptul că sînteți învinuit de scheme de corupție și sînteți vizat și în „furtul miliardului”?

În primul rînd, trebuie să ne amintim că dosarele mele au fost pornite de Rusia, începînd cu anul 2016, urmare a luptei noastre pentru scoaterea Republicii Moldova de sub influența Rusiei. Iar deja în Moldova primele dosare au apărut cînd guvernarea a fost preluată de exponenții Rusiei, care și-au numit persoanele fidele Federației Ruse și în Procuratură. Interesul în a-mi face mie dosare pe bandă rulantă a pornit de la ruși, acest interes desigur a coincis și cu al celor care au venit la putere în RM.

Una dintre persoane cu interes mai sporit, în asta fiind și Maia Sandu, care consideră că răfuială cu mine o va ridica în ceruri și oamenii vor uita de foamete și de nevoile la care ea i-a adus. Ea consideră și în prezent că trebuie să se răfuiască cu toți cei despre care crede că o pot submina, cu atît mai mult că ea conștientizează că, cetățenii au înțeles deja diferența dintre guvernări și comparația nu este deloc în favoarea PAS-ului. A guverna, pentru PAS, s-a dovedit a fi o sarcină mult peste capacitățile lor, ei fiind obișnuiți doar cu scrisul unor rapoarte și cu parazitarea pe spinarea altor forțe de opoziție, precum au parazitat pe protestele lui Andrei Năstase și Platforma DA. Fiind bolnăvicios de orgolioasă, Maia Sandu nu poate să treacă peste anumite frustrări din trecut, cu atît mai mult că eu am fost acel care am convins colegii din PDM să nu voteze candidatura ei la funcția de Prim-Ministru în 2015, ea fiind protejata lui Filat și dorindu-și cu disperare acea funcție. Acum, la o distanță de 7 ani de atunci, se vede că am avut dreptate că nu am acceptat candidatura ei ca premier, ca de altfel aceste mizerabile „vremuri bune” ar fi venit peste moldoveni încă 7 ani în urmă. Țin să-i dau dreptate domnului Voronin care a spus că „Maia nici un gard nu poate vopsi, nu ditamai să conducă o țară…”.

De aceea, în orice țară pe care o vizitează, primul lucru pe care Maia îl face este să se roage la conducerea acelei țări să fie ajutată să se răzbune pe mine, spunînd că asta o va avantaja să fie votată repetat ca Președinte. Pentru a-și argumenta solicitările în fața străinilor, actuala președintă nu se rușinează să inventeze tot felul de povești cu balauri și așa-zise scheme fabuloase din trecut.

Avînd în vedere recentul anunț public…cum comentați faptul că ați fost inclus în sancțiunile SUA?

Acesta era un efect de așteptat după bocetele, isteriile și insistențele Maiei Sandu pe lîngă cancelariile străine și, probabil pentru a o potoli de la bocete și văicăreli i s-a oferit aceasta alifie, i s-a organizat această terapie ca să se bucure și ea cîteva zile, și toate astea nu schimbă cu nimic determinarea mea de a reveni în politică și a scoate țara din criză.

În rest, prin avocații mei voi analiza contestarea acestor sancțiuni pentru a demonstra că Maia Sandu a operat cu falsuri și minciuni pentru a denigra un oponent politic de care ea se teme pînă azi, chiar dacă eu am stat la distanță de procesele politice din țară.

Dar haideți să revenim și să discutăm și despre schemele pretinse… Să începem de la faptul că eu personal am fost învinuit și în alte cazuri, de alte personaje, precum că prin diverse scheme am furat milioane și sute de milioane din diferite instituții ale statului, ca Metalferos, Moldtelecom, ASP, Energocom. Realitatea este că toate aceste întreprinderi la începutul guvernării noastre noi le-am preluat în situații financiare precare sau nu prea bune. Iar în timpul guvernării PDM, managerii desemnați au ridicat la maximul posibil (reieșind din situația obiectivă de moment) profitabilitatea acestor întreprinderi și ele achitau anual zeci și sute de milioane de lei impozite și dividende la stat (din care se achitau pensii, salarii și se finanțau proiecte de infrastructură).

Cu toate acestea, opoziția de atunci și în special liderii PAS-ului afirmau că noi, guvernarea PDM, facem scheme și că pe lîngă plățile care le fac aceste întreprinderi la stat, guvernarea noastră, prin diverse scheme, delapidează aceste întreprinderi de sute de milioane de lei și le însușește. Iar din 2019 a fost dată comanda politică să fie găsite dovezi în acest sens.

Nu am să comentez acum toate acțiunile disperate pe care le fac unii procurori la indicația Maiei Sandu pentru a căuta și acumula probe împotriva mea. După trei ani de căutări, dosarele inițiate de procurori nici în judecată nu au ajuns, grație lipsei de probe. Învinuirile celor din PAS în adresa mea s-au dovedit a fi un balon umplut cu aer galben.

Pentru o mai bună înțelegere, să examinăm de exemplu una dintre aceste întreprinderi, Metalferos. Maia Sandu și liderii PAS-ului au declarat, în 2018, că, pe lîngă banii pe care îi achita Metalferos-ul la stat, guvernarea fura anual cca 4-5 miliarde de lei. Iată că de trei ani această întreprindere a trecut sub controlul altor guvernări, inclusiv sub controlul PAS. Întrebarea este: unde se duc 4 miliarde de lei, despre care Maia spunea ca se fură de noi, căci în bugetul țării, ca surplus, miliardele n-au apărut? Unde-s miliardele, Maia? Dacă miliardele de la Metalferos au existat cu adevărat, atunci lipsa lor actuală în buget demonstrează că deja voi, cei din PAS, le furați. Iar dacă ele nu-s acum în buget pe pricina că n-au existat nici înainte, înseamnă că nu a furat nici guvernarea noastră, și ar trebui să țipați azi ața cum ați țipat atunci, și să spuneți de această dată că miliardele alea le-ați născocit voi ca să puteți denigra guvernarea PDM și timpurile normale numai ca să veniți la putere pentru a arunca Moldova în „vremuri bune”.

Nu pot să nu vă adresez principala întrebare legată de Republica Moldova, peste care dă orice jurnalist care are acces la internet și care se interesează de Moldova. Totuși, ce este cu dosarul privind miliardul? PG a vorbit despre faptul ca sînteți incriminat in acest dosar.

Dosarele pe care le am sînt deschise de puterea actuală, care a țintit în mod neapărat să mă pună sub acuzare. Și în dosarul miliardului tot am fost vizat la indicația politicului. Și aici trebuie să vă anunț că, deși unii procurori, care vor să placă Maiei Sandu, mă acuză de frauda bancară, iar politicienii din PAS, contrar prezumției nevinovăției, fac declarații insinuante, eu nu am participat la devalizarea băncii și acest fapt desigur că va fi dovedit în timp de justiția independentă. Și justiția independentă va clarifica acest lucru și va face lumină asupra adevărului. Desigur că nu justiția Maiei Sandu, nu justiția care este public ghidată de declarațiile Ministerului Justiției, care dă indicații directe procurorilor și judecătorilor despre ce au de făcut pe anumite dosare și ce sentințe trebuie să fie scoase de judecători. Și asta o fac promotorii așa-zisului Stat de Drept!

Trei ani ei, liderii PAS-ului, tot caută prin toată lumea dovezi să mă incrimineze și, din inexistența faptelor insinuate, dosarul în trei ani nici la judecată nu a ajuns. Guvernarea Maiei Sandu încearcă să pună în cîrcă tuturor celor pe care i-a succedat la putere aceasta frauda bancară ți nu este nimic nefiresc în asta, dacă privim prin prisma interesului lor politic. Așa momente se întîmplă în multe țări din lume și chiar și în țările democrațiilor avansate. Fostele guverne și foștii lideri politici deseori sînt învinuiți și supuși anchetei de către guvernarea care i-a succedat la putere. Exemple: Akaiev, Bakiev și alții în Kîrgîzstan, Pak Kin He în Coreea de Sud, Saakașvili în Georgia, Da Silva și Rousseff în Brazilia, Chirac și Sarkozy în Franța, Kirchner în Argentina, Katzav și Netanyahu în Israel, Trump în SUA, Berlusconi în Italia și mulți alții. De aceea, există premise și nu este exclus că așa se va întîmpla și cu cei actuali, care se află acum la putere în Moldova, căci cu toții știm că nu există guvernare care nu se sfîrșește la un moment dat.

Cu atît mai mult că, dacă în dosarul „miliardului” procurorii argumentează presupusa mea implicare doar prin fabule, tot în acest dosar va fi probabil incriminată și Maia Sandu, din cauza implicării ei reale în această delapidare a băncii prin votarea și semnarea documentelor de stat.

Haideți acum să încercăm să clarificăm unele momente pe subiectul Fraudei BEM, despre care unii preferă să uite. Mai întîi, trebuie să avem în vedere că miliardul nu a fost tocmai un miliard, dar e vorba de circa 600 milioane de dolari, ceea ce, bineînțeles, de asemenea reprezintă o sumă enorm de mare. Un alt aspect important de știut – delapidarea BEM-ului, legată direct cu acest dosar, nu s-a produs doar în anul 2014, cînd banca a falimentat. Delapidarea BEM-ului a început cu mult timp înaintea anului 2014, or, încă începînd cu anul 2003 conducerea BEM, contra comisioanelor, a început să ofere credite neperformante clienților băncii, supraevaluînd gajurile depuse de clienți.

Deci, situația cu devalizarea BEM-ului a început cu mult înaintea așa-zisei Fraude bancare și acesta este „scheletul din dulap” al multor guvernări anterioare anului 2014. Despre perioadele de delapidare a BEM-ului și deficitul financiar de la BEM au existat mai multe rapoarte ale oficialilor în diferite perioade, începînd cu anii 2005 și terminînd cu anul 2014, cînd BEM a început să întîmpine mari probleme de lichiditate, din cauza acestor credite neperformante.

Nu vreau să-l desculp pe Ilan Șor, vinovăția lui în toată această istorie să o decidă judecata, și nu sînt eu cel care trebuie să dea o evaluare la ce s-a întîmplat în acest caz, dar, cert este faptul că se prefera să se uite că BEM a fost vîndută lui Ilan Șor cu o mare gaură de lichidități și acest fapt, fiind folosit de opoziția de atunci, a dus la prăbușirea băncii și, respectiv, la preluarea controlului ei de către BNM. Ce și cum s-a întîmplat după ce banca a fost vîndută lui Șor, cu asta trebuie să se clarifice justiția, și, iarăși, numai nu justiția de buzunar a Maiei. Dar repet, o justiție independentă va arăta că eu nu am nici o tangență cu această fraudă, așa cum n-am nici cu alte dosare intentate. La mijloc e doar o persecuție politică, ca eu să nu revin în politică. De aceea au și născocit aceste dosare. Dar, după cum vedeți, efectul este invers, fiindcă în cazul meu orice provocare sau sfidare funcționează în sens contrar și doar îmi dă o motivație în plus.

Ar mai fi cîteva dosare intentate, dintre care unul este legat de pașapoarte, precum că eu am dat indicații să-i fie prelungita valabilitatea pașaportului fratelui meu fără prezența lui la ASP, iar alt dosar este legat de o pretinsă îmbogățire ilicită, dar acest articol de învinuire este acum în vogă, este o găselniță a procurorilor PAS, așa că, din lipsa altor probe pe alte dosare, mi-au intentat și mie unul.

Cu toate aceste dosare o sa ne clarificăm așa cum ne vom clarifica și cu alte lucruri, dar vom face asta în cadrul legal, nu așa cum procedează prin abuzuri „democrații” din PAS.

Unul dintre principalele scandaluri care au zguduit Republica Moldova după plecarea dvs. ține de imaginile pe care cel mai probabil tot dvs. le-ați lansat în spațiul public, în care se presupune că îi transmiteți fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, un pachet cu bani. Așa-numitul dosar „Kuliokul”, asupra căruia lucrează acum procuratura. Probabil toată lumea e curioasă să afle cîți bani erau în acel pachet?

Am auzit ca dosarul respectiv a și fost trimis în judecată. Am mai auzit că procurorii au invocat că și eu, printre alte persoane, sînt vizat ca martor în acest dosar. Și apoi a fost și o declarație a Ministerului Justiției precum că aș putea fi și eu acuzat acum de corupere activă. Probabil acesta este modul prin care mi se dă de înțeles ce declarații ar fi indicat să fac (sau să nu fac) referitor la conținutul sacoșei, pentru cine și pentru ce era destinată sacoșa. Căci declarații pe așa subiecte eu nu am făcut. Dar aici am o curiozitate: cum atunci Procuratura instrumentează învinuirea adusă lui Dodon, fără ca eu să fi dat o declarație în acest sens? Ce alte probe au pus procurorii acolo?

Nu zic că Dodon nu are păcate, dar PAS pretinde că azi construiește în Moldova Statul de Drept! De ce dar în acest proces ei încă n-au ajuns la etapa cînd toate dosarele trebuie să fie cu probe, nu cu presupuneri și povești? Sau poate că au și ei (ca domnul Ghimpu) vreun as în mînecă și noi toți nu știm?

Referitor la întrebarea ce fost în acel „kuliok”, eu nu pot face declarație atît timp cît există dosarul respectiv în judecată și cît timp există posibilitatea de a mi se cere o declarație în acest sens.

De partea cui sînteți în acest război din Ucraina?

Eu sînt cu moldovenii. Am fost și voi fi mereu cu moldovenii. Îmi pare rău de ce se întîmplă în Ucraina și cu ucrainenii. Rănile astea vor sîngera mult timp în memoria celor afectați de acest război. Noi, moldovenii, cunoaștem nu din auzite vremurile de război din 1992 și evenimentele acelor timpuri, precum și curajul eroilor noștri nu vor fi uitate, de aceea trebuie să fim mărinimoși și să avem grijă de acei refugiați pe care nevoile i-au adus în Moldova în această perioadă de izbeliște.

Noi nu putem influența nicicum evoluția războiului din Ucraina. Ceea ce se va întîmpla acolo depinde de alți factori, de alte forțe și de alți actori geopolitici. Cetățenii din Moldova înțeleg asta și ei vor ca guvernarea de la Chișinău să facă mai puțină geopolitică declarativă și inutilă și sa se preocupe prioritar de nevoile si de securitatea oamenilor, care au avut atîtea speranțe pentru „vremuri bune” cînd au votat.

Și guvernarea de azi în niciun caz nu trebuie să permită și să provoace extinderea acestui război pe teritoriul suveran al Republicii Moldova, în niciun caz nu trebuie să admită vărsări de sînge din partea moldovenilor.

A nu-i expune pe moldoveni riscurilor de moarte și vărsărilor de sînge trebuie să fie o idee fixă a oricărei puteri politice de la Chișinău. Asta, apropo, a fost și cauza care a făcut ca noi să cedam pașnic puterea în 2019 – nu am dorit conflicte sociale care puteau provoca victime printre cetățeni. Actuala guvernare PAS are ce învăța și ea din acele lecții.

Dar după ce ați cedat puterea, cum a decurs ulterior și care este acum relația cu PDM sau alte partide, dacă mai țineți cu ei legătura?

Cum v-am mai spus, am cedat puterea și după aceea am plecat din țară. Am renunțat și la șefia asupra PDM-ului. Am analizat mult situația care s-a întîmplat. Am discutat și cu colegii, unii dintre care considerau că trebuia să facem coaliția cu socialiștii în orice condiții impuse nouă, inclusiv în condiții inacceptabile pentru viitorul partidului și a oamenilor din partid.

Consider că, în politică, atunci cînd pleci de la putere, poate este și momentul să predai cîrma partidului altora, care să ofere partidului și o altă opțiune, alte oportunități de afirmare. Asta chiar dacă noi am înregistrat o creștere de la 4% la începutul anului electoral pînă la 24% la alegeri, cel mai mare scor pentru PDM din istoria partidului. În timp ce scorul meu personal pe circumscripții a fost cel mai mare în țară – 73%. Partidul deținea la acel moment un număr mare de deputați – 30 la număr, un activ parlamentar influent pentru scena politică din Moldova. Oamenii aveau încredere deci în noi în 2019.

Cu toate acestea, am luat decizia și am demisionat din funcția de președinte. Partidul la următorul Congres și-a ales noua conducere și au urmat decizii pe care cei din noua conducere și le-au asumat și au ales propria lor cale de dezvoltare a formațiunii. Eu nu am fost parte ale acelor decizii și nici nu vreau eu acum să le evaluez activitatea. Las asta la discreția membrilor de partid și a cetățenilor, iar ei au și avut ocazia să-și spună cuvîntul în scrutinele din 2020 și în 2021 și poate îl vor mai avea în viitor.

Au trecut 3 ani de la plecare. Ce s-a schimbat în viața dvs.? Uitîndu-vă în urmă, ce ați fi făcut altfel?

Privind în retrospectivă, e mai ușor să identifici unele greșeli comise, care de altfel sînt inevitabile în cariera oricărui politician. Și în acești ani am avut prilejul să meditez la ceea ce a fost și să trag învățămintele necesare. Și la cît sînt eu de perfecționist și autocritic, am găsit mai multe greșeli decît mi-aș fi închipuit.

Una dintre greșelile mele este că am investit încredere și am delegat competență și responsabilitate unor persoane care n-au confirmat așteptările mele și nu numai ale mele. Alta a fost că m-am preocupat puțin sau chiar deloc de imaginea mea, încă din perioada lansării mele în politică, și au profitat de asta oponenții mei, care au avut grijă să mă discrediteze permanent, făcînd uz de cele mai obraznice falsuri și fabulații.

Și cred că la compromiterea numelui meu a stat și lipsa de comunicare suficientă din partea mea cu oamenii. În lipsa unei comunicări directe cu mine, din care să mă cunoască nemijlocit, cetățenii se informau din știrile denaturate promovate intens de oponenții mei politici, care mă dușmăneau deschis. Această greșeală nu o voi admite și am de gînd să fiu prezent mai des printre oamenii, să le ascult părerile și să le spun eu însumi cum văd lucrurile și cum am de gînd să procedez în guvernarea țării.

Dar cea mai gravă greșeală, pe care am comis-o în acea perioadă, este faptul că în toată vîltoarea evenimentelor și a ambițiilor mele personale, legate de producerea schimbărilor dorite de oameni în Moldova, am neglijat mult prea mult relația cu copiii mei și cu familia. Și, chiar cu riscul să nu placă această declarație – mă refer aici la acei care așteaptă revenirea mea activă și energică în politica moldovenească – vă spun că așa greșeală nu voi mai face, așa cum voi încerca să evit și alte greșeli din trecut. Oricît de mult mă voi implica zi și noapte în gestionarea crizelor din Moldova, odată cu revenirea mea politică, familiei îi voi dedica mai multă atenție decît am făcut-o pînă în 2019.

Ce aveți de gînd să faceți mai departe, cum începeți, cu cine începeți?

Dată fiind situația cu dosarele în Moldova, am să încep să comunic la telefon, dar și prin platformele de comunicare online cu oamenii din teritoriu, cu foștii colegi, cu politicienii actuali și foști din opoziție. Ce ține de transparența activității mele de mai departe, cît și posibilitatea de a ține cont de părerile și impresiile voastre, eu voi fi deja mult mai receptiv să vă ascult opinia și să răspund măcar la o parte din întrebările pe care le veți adresa.

Indiferent de natura problemelor și a crizelor cu care se confruntă moldovenii, pînă la urmă soluțiile sînt la vedere și ele încep de la lider și de la echipa pe care o construiește, de la profesionalismul lor, de la modul în care se organizează. Totul depinde de motivația și dedicația liderului și a echipei, și să nu uităm de capacitatea de planificare și de implementare a proiectelor, or, toate acestea sînt calități și aptitudini care mă caracterizează și eu le pot realiza cel mai bine.

Apropos, ce credeți despre protestele, care sînt deja de ceva timp în Moldova?

La situația și condițiile de trai actuale din Moldova este firesc pentru oameni să protesteze și să-și manifeste nemulțumirea. Aceste „vremuri bune” au un preț prea mare pentru moldoveni. Dar vreau să vă amintesc că și pe timpul guvernării PDM noi ne-am început activitatea pe un fundal de nemulțumiri cu mii de oameni în stradă, dar nu am făcut presiuni asupra lor, i-am lăsat să protesteze și totodată am început să rezolvăm rînd pe rînd toate solicitările economice și sociale, care veneau din partea protestatarilor, pînă cînd aceste proteste s-au subțiat și oamenii nu mai aveau motive reale să se revolte. Cred că în cazul tuturor protestelor, unica soluție democratică și eficientă este ca guvernarea să încerce să rezolve cît mai bine problemele oamenilor, și nu să facă abuz de forță împotriva lor.

Acum, după ce ați făcut acest anunț, ce mesaj ați transmite oamenilor din Moldova?

Probabil e cazul să divizez mesajul meu pentru cîteva categorii de destinatari.

Pe politicieni îi anunț că, indiferent de taberele politice, de istoricul relaționărilor noastre din trecut, eu sînt deschis să comunic cu toți cei care doresc să-și aducă o contribuție reală la rezolvarea situațiilor critice în care se află azi Moldova. Nu există politician în Moldova, cu care nu aș putea vorbi despre ce și cum putem face să îndreptăm lucrurile in tara.

Guvernării actuale îi reamintesc un mesaj pe care l-am transmis cîndva și el nu a pierdut deloc din esență și din actualitate. Cum v-am promis odată, nu vă las eu de capul vostru, pentru că prea deja v-ați bătut joc de oameni. Vă ajunge. Și v-am mai spus să nu vă faceți în zadar planuri mari. Parada voastră politica este pe sfîrșite. V-am lăsat trei ani de zile să vă faceți de cap. Și ați făcut-o „de-a oaia” în toată țara. Le este silă oamenilor de voi. Acum vine timpul să răspundeți voi în fața cetățenilor pentru mizeria la care i-ați adus.

Acum una rece: voi știți, ori dacă nu, documentați-vă, că dacă eu planific ceva – tot timpul îmi ating scopul.

Și apoi una caldă: Toată lumea știe că voi, cei de la guvernare, ați crescut electoral pe contul numelui meu, blamîndu-mă, povestind brașoave oamenilor, chiar și mult timp după plecarea mea ați justificat incompetența voastră invocînd numele meu. Ați tot vrut să vă mențineți ratingul pe seama mea, însă oamenii au început să ceară de la voi rezultate, fiind sătui de poveștile voastre cu zmei. Așa că revenirea mea în politică vă este și vouă convenabilă, puteți să vă bucurați, puteți încerca încă o dată să va săltați ratingul pe seama mea, dar acești 3 ani și în special ultimul an de guvernare, an de „glorie”, și-a lăsat amprenta asupra cetățenilor și ei nu se vor lăsa așa de ușor manipulați de propaganda voastră ieftină. Lumea e sătulă de „vremuri bune” și vrea revenirea la normalitate și la încrederea în ziua de mîine.

Am un mesaj și pentru businessmani. Pornind de la ideea că noi toți ne cunoaștem capacitățile noastre, ce am reușit să construim în afaceri, ce echipe am crescut, voi știți că tot ce mi-am propus eu să realizez, am reușit, chiar dacă pentru asta a trebuit să investesc mult timp, voință, caracter, dedicație și efort și de aceea proiectul politic pe care îl creez va reuși să aducă Moldova la condițiile de normalitate, bunăstare și siguranță pentru toți, inclusiv pentru mediul de afaceri.

Și, cel mai important, am un mesaj pentru cetățeni. Au trecut trei ani, timp mult prea suficient ca voi toți să vă faceți concluziile de rigoare. Ați avut timp să înțelegeți cum au funcționat minciunile și promisiunile false, să faceți comparațiile necesare și să decideți la ziua de azi, mult mai lucid, ce vremuri vă doriți voi în Moldova.

Vă înțeleg greutățile, dezamăgirile și starea de deznădejde la care ați ajuns, din cauza așteptărilor năruite. În viață așa se întîmpla. Dar după timpuri grele, de izbeliște, pline de greutăți, întotdeauna vin schimbări care să readucă normalitatea, încrederea în ziua de mîine și bunăstarea. Și aici, în cazul nostru, după o guvernare plină de promisiuni nerealizate, va veni o echipa politică experimentată, care nu va promite, dar va face fapte bune și prin acțiuni concrete va readuce în Moldova un prezent și un viitor mai bun pentru toți moldovenii, de la cei mici pînă la cei vîrstnici. Eu în asta cred și eu asta voi putea realiza.

Vă mulțumesc că ați citit aceste mesaje și vă spun – pînă la următoarea revedere!

Sursa: tribuna.md