Noile promisiuni occidentale de ajutoare pentru Ucraina sunt la cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei ruse, arată, Joi, Institutul Kiel, citat de AFP, potrivit Agerpres.

Instituţia de cercetare din Germania, care a luat în calcul ajutoarele militare, financiare şi umanitare promise şi livrate Ucrainei, constată că sprijinul Occidentului a scăzut, în contextul dezacordurilor politice din Europa şi din Statele Unite, angajamentele pentru viitor atingînd cele mai joase niveluri în perioada August-Octombrie: o scădere de 87% faţă de intervalul similar din 2022, la nivelul de 2,11 miliarde de euro.

În total, din Februarie anul trecut, cînd Rusia a declanşat războiul de agresiune, aliaţii Ucrainei şi marile organizaţii financiare internaţionale, cum ar fi Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au promis ajutoare de aproape 255 de miliarde de euro, din care 182 miliarde pe termen scurt, deja livrate sau prevăzute pînă la sfîrşitul acestui an. Angajamentele constau în 141 de miliarde de euro asistenţă financiară, 16 miliarde ajutoare umanitare şi 98 de miliarde ajutoare militare.

În trimestrul August-Octombrie, totalul a fost cel mai scăzut, iar din cele 42 de ţări donatoare urmărite de Institutul Kiel, doar 20% au promis noi pachete, angajamentele Uniunii Europene şi ale Statelor Unite fiind "limitate".

Institutul apreciază că perspectivele sunt "nesigure", deoarece suma cea mai mare, care ar trebui să vină din partea UE, nu a fost aprobată, iar asistenţa americană este în scădere.
"Ucraina nu poate decît să spere că UE va adopta, în cele din urmă, planul de susţinere de 50 de miliarde de euro, anunţat de mai multă vreme. O nouă întîrziere ar întări clar poziţia preşedintelui rus Vladimir Putin", avertizează Christoph Trebesch, conducătorul echipei de la Institutul Kiel care monitorizează situaţia ajutoarelor pentru Ucraina.

Decizia UE este împiedicată de reticenţele unor ţări de a aloca sume mai mari, la fel ca şi noul pachet american, blocat în Congres de republicani.