S-au bucurat de recunoaştere internaţională, au stat printre cele mai luminate minţi ale vremii, au avut sute de invenţii brevetate şi au luat nenumărate premii. Cu toate astea, astăzi, puţină lume mai ştie de ei.

Tu ştii cine este inventatorul cutiei de viteze automate, pus de englezi lîngă Einstein? Savantul român Gogu Constantinescu este cel care avea să uşureze viaţa şoferilor din secolul XXI: a inventat cutia de viteze automată.

Gogu Constantinescu, inginerul român care a inventat cutia de viteze automată

Gogu, aşa cum îl ştiau apropiaţii, s-a născut la Craiova şi încă de mic era pasionat de inginerie. Spre deosebire de restul copiilor de vîrsta lui, la 12 ani, din mîinile micului George Constantinescu (1881-1965) ieşea o adevărată minune inginerească: maşina de inducţie pentru scopuri muzicale. Era printre puţinii savanţi care împleteau cunoaşterea muzicală cu ştiinţa, lucru ce îl făcea şi mai special.

Peste doar cîţiva ani a reuşit să îşi facă rost de alţi doi buni prieteni, alături de care îşi petrecea cea mai mare parte a timpului: calculul diferenţiat şi cel integral. O companie stranie pentru un copil de doar 15 ani, dacă aruncăm o privire la preocupările celor de aceeaşi vîrstă. Inginerul român a reuşit să revoluţioneze şofatul: el fiind cel care a inventat cutia de viteze automată.

Virgil Enătescu - savantul român pe care americanii l-au inclus în topul celor 500 de genii ale secolului XX

A semnat şapte cărţi şi monografii, peste 350 de articole ştiinţifice, a participat la 140 de conferinţe medicale interne şi internaţionale şi să nu uităm nici de cele opt brevete de invenţie care se leagă de numele său. Ca o recunoaştere a contribuţiei sale ştiinţifice, americanii l-au inclus în rîndul celor 500 de genii ai secolului XX. Există două volume despre istoria medicinii româneşti, cel din urmă purtînd tocmai numele sătmăreanului Virgil Enătescu.

În urmă cu cîteva decenii, vreme pe cînd renumitul ştiinţific a ales calea psihiatriei, psihiatria a fost rău încălecată de către ruşi. „Totuşi, aveam şi noi cîţiva psihiatri precum Brînzei la Iaşi, Pamfil la Timişoara şi Csiki Kálmán la Tîrgu Mureş. Pe lîngă aceştia mai erau şi cîţiva tineri care traduceau lucrările unor psihiatri germani şi francezi. Aceştia s-au adunat la Săvîrşin, o localitate situată la aproximativ 90 km de Arad. Acolo s-a creat un centru puternic. Cel care a reuşit să-i adune pe aceşti tineri a fost Dan Arthur, fiul generalului Casei Regale. A fost director o vreme la Săvîrşin, după care a ajuns toxicoman. Am început să mă orientez în domeniul psihiatriei însă încercam să o privesc din punct de vedere cibernetic“, a precizat dr. Virgil.

Matematicianul tulcean care a pus umărul la dezvoltarea primelor generaţii de informaticieni

 „Foarte curînd oamenii se vor împărţi în două categorii: oameni bătrîni şi oameni care ştiu să lucreze la calculator“, spunea savantul tulcean Grigore Moisil. Amintirea marelui matematician rămîne vie astăzi pentru majoritatea tulcenilor: este denumirea unui liceu de prestigiu din municipiu şi păstrează un loc de cinste în Parcul Personalităţilor din municipiu. Celebru prin activitatea sa extrem de amplă în domeniul matematicii, dar şi pentru replicile pline de umor şi inteligenţă, Grigore Moisil va rămîne, în memoria românilor, drept unul dintre cei care au pus umărul la dezvoltarea informaticii.

Franz Joseph Muller von Reichenstein, cel care a descoperit Telurul, şi Hermann Oberth, unul din părinţii astronauticii mondiale

Puţini ştiu că Telurul, unul din elementele din tabelul lui Mendeleev, a fost descoperit la Sibiu. Şi tot la Sibiu s-a născut Hermann Oberth, considerat unul dintre părinţii astronauticii mondiale. Despre Franz Joseph Muller von Reichenstein unii cercetători susţin că s-a născut la Sibiu în anul 1740, alţii că s-a născut undeva în Austria de astăzi, în anul 1742. Franz Joseph Muller von Reichenstein este cel care, în anul 1782, a descoperit la Sibiu telurul, unul din elementele chimice din tabelul lui Mendeleev. Muller a studiat la Viena filosofia, artele şi dreptul, dar a plecat la Banska Stiavnica unde va studia între 1763 şi 1768 la Academia Minieră.

Incredibila poveste a lui Franz Nopcea: savantul excentric pînă la ultimul glonţ

Ultimul baron din clanul Nopcea (Noapte) s-a născut în Deva în 1877 şi a stăpînit, pînă spre sfîrşitul vieţii, mai multe conace din Ţara Haţegului. Aventurierul Franz Nopcea a fost nepot al celebrului „Faţă Neagră”, un nobil ardelean bogat, subiect al unei legende potrivit căreia noaptea se deghiza şi devenea jefuitor la drumul mare.

Povestea vieţii lui Franz Nopcea este la fel de spectaculoasă ca a înaintaşului său, baronul Lazlo „Faţă Neagră”, dar Franz l-a depăşit cu mult în excentricitate. Ataşat de Ţara Haţegului unde a deţinut mai multe moşii şi un castel la Săcel, Franz Nopcea s-a despărţit de locurile unde a copilărit pentru a studia paleontologia, în Viena.

A avut şi un motiv întemeiat. În vremea în care avea 18 ani, sora lui îi adusese cîteva oase ciudate, descoperite în ţinutul Retezatului. Le-a luat cu el la Viena pentru a le studia şi în anii care au urmat avea să constate că sînt fosilele unei specii de dinozauri pitici care a trăit în urmă cu milioane de ani în locurile numite acum Ţara Haţegului.

Nopcea a studiat intensiv paleontologia şi geologia, a fost doctor în ştiinţe, avînd peste 150 de lucrări ştiinţifice publicate. A fost fotograf, militar, iar pasiunile sale l-au adus în Albania, unde a devenit o adevărată legendă. Baronul din Ţara Haţegului a vrut să ocupe tronul Albaniei şi a participat chiar la lupte între triburile din această ţară în timpul cărora a fost rănit de gloanţe. Se spune că a deturnat un avion şi că ar fi fost spion în perioada primului război mondial.

Ignaz von Born, savantul ardelean imortalizat de Mozart. A descoperit două minerale ce îi poartă numele

Ignaz von Born a fost un om de ştiinţă din secolul al XVIII-lea, născut în Ardeal, la Alba Iulia. Mineralog, metalurgist, scriitor şi francmason. Două dintre mineralele descoperite de el îi poartă numele: bornina şi bornitul. Ignaz von Born s-a născut la 26 decembrie 1742, la Alba Iulia, fiul lui Ludwig von Born, un ofiţer de artilerie aflat în Ardeal ca „Grübenpächter” (arendaş de mine). Pînă la vîrsta de şase ani îşi petrece copilăria la Alba Iulia. După moartea tatălui său se mută cu familia la Sibiu. Studiază la Colegiul Iezuit din Viena. După absolvire intră în ordinul iezuiţilor, dar îl părăseşte după 16 luni, ca „anticlerical convins”.

Dumitru Brumărescu, inventatorul maşinii de tăiat stuful, dar şi al aeroplanului cu trei elice

Născut în oraşul Vălenii de Munte, Dumitru (Tache) Brumărescu s-a remarcat ca unul dintre străluciţii inventatori în aeronautică, în perioada de pionierat a acesteia. A realizat un aeroplan cu trei elice, primul aparat de zbor de acest fel, dar şi o cabină de salvare pentru personalul submarinelor, o sanie-automobil şi dispozitivul de cuplaj automat la vagoanele de cale ferată. Istoria l-a reţinut pe prahoveanul Dumitru (Tache) Brumărescu (1872-1937) cu un impresionant număr de brevete de invenţii, 128, nu toate de mare importanţă, dar recunoscute unanim ca excepţionale prin modul de realizare. A fost un om care a sfidat cu multă îndrăzneală timpul în care a trăit, un pionier în aviaţie şi un pasionat al tehnicii.

A conceput o sanie-automobil, diferită principal de cea concepută de Henri Coandă şi anterior saniei-rachetă construită de Max Valier - 1929, un dispozitiv mecanic pentru topit zăpada de pe străzi, cutia-agregat de alarmă, soneria fără curent electric sau mapa de birou care se deschide automat la fila dorită. Este şi inventatorul dispozitivului de cuplaj automat la vagoanele de cale ferată, al unei cabine de salvare pentru personalul submarinelor, dar şi al unei maşini de tăiat… stuful.

Savantul Nicolae Vaschide, o stea a ştiinţei româneşti care a strălucit printre străini

Buzăul a dat lumii un remarcabil om de ştiinţă, pe Nicolae Veschide, întemeietor al psihologiei româneşti şi promotor al psihologiei experimentale. Ca în multe alte cazuri, posteritatea din spaţiul românesc nu i-a acordat acestuia atenţia cuvenită, proporţională cu valoarea realizărilor sale în plan ştiinţific. În timpul vieţii, a cîştigat rapid respectul comunităţii ştiinţifice din Franţa, conjunctură care i-a favorizat cariera. Nicolae Vaschide s-a născut pe 5 decembrie 1873, în familia unui renumit negustor buzoian al acelor vremuri, State Vaschide. A copilărit într-o gospodărie de pe strada Carol I, care a devenit ulterior strada Independenţei.

”Oraşul număra atunci cu puţin peste zece mii de locuitori, în marea lor majoritate mici comercianţi. Pe strada Carol (astăzi Independenţei) la 5 decembrie 1873, în casa lui State Vaschide veni pe lume un băiat, pe care părinţii îl creştinară sub numele Nicolae. Acesta avea să devină, prin ani, nu doar o mîndrie a Buzăului, ci şi a tînărului Regat al României”, scrie într-o lucrare a sa publicistul buzoian, Nicolae Peneş, membru al Academiei Române.

Ştefan Odobleja, părintele ciberneticii generalizate

În 1938, Ştefan Odobleja stabileşte temele de bază ale ciberneticii în lucrarea Psihologia consonantistă, publicată la Paris. Această lucrare a apărut cu zece ani înaintea de tipărirea ideilor americanului Norbert Wiener - care este cunoscut ca iniţiator al ciberneticii. Medicul Ştefan Odobleja, creatorul psihocibernetcii şi părintele ciberneticii generalizate, s-a născut la 13 octombrie 1902 în satul mehedinţean Valea Hoţului. A făcut liceul la Drobeta Turnu Severin şi Facultatea la Bucureşti ca bursier al Institutului medico-militar. Ca medic militar, şi-a exercitat funcţiile profesionale în diferitele garnizoane din Brăila, Turnu Severin, Lugoj, Lipcani, Dorohoi, Turda, Tîrgovişte, Cernavodă, Bucureşti şi Dej. El ia parte la cel de-al doilea război mondial ca medic de regiment şi şef de ambulanţă. După război el se va retrage din activitate şi va trăi ca pensionar pînă la moartea sa survenită în 1978.

Anghel Saligny şi Constantin Levaditti

Printre savanţii care au adus României faimă şi un loc important în istoria progresului omenirii, se numără gălăţenii Anghel Saligny şi Constantin Levaditti.

Anghel Saligny, academician, inginer-constructor, ministru şi profesor, este considerat unul dintre întemeietorii ştiinţei inginereşti moderne graţie tehnicilor originale pe care le-a creat şi utilizat la construirea podurilor de mari dimensiuni şi a silozurilor din beton cu structură metalică. Medicul Constantin Levaditti este unul dintre fondatorii virusologiei şi inframicrobiologiei moderne şi un pionier al cercetării în domeniul imunologiei.

Corespondenţi „Adevărul.ro”