Articol de Jose Sanz Sainz şi publicat de El Pais

Încorporarea acestor teritorii încalcă dreptul internațional. Kievul denunță, de asemenea, nereguli, violență și constrîngere în cadrul referendumurilor ilegale din Donețk, Luhansk, Zaporijjia și Herson, promovate de Kremlin, scrie El Pais, potrivit Rador.

Vineri, președintele rus Vladimir Putin a validat aderarea provinciilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporijjia și Herson la teritoriul Federației Ruse. Acesta este un pas unilateral și ilegal care vine după desfășurarea între 23 și 27 Septembrie a unor referendumuri fără garanții democratice. Autoritățile impuse de Moscova în aceste patru provincii parțial ocupate au prezentat Miercuri rezultatele votului la Kremlin, care arătau, potrivit datelor necoroborate primite de la surse independente, un sprijin pentru anexare între 87% și 99%.

José Antonio Perea Unceta, scriitor și profesor de Drept Internațional Public la Universitatea Complutense din Madrid, afirmă, într-o convorbire telefonică, că referendumurile promovate de forțele pro-ruse sunt ilegale „pentru că suveranul este Guvernul Ucrainei și nu există nici o normă internațională care contemplă secesiunea”.

Alfonso Iglesias Velasco, profesor de Drept Internațional la Universitatea Autonomă din Madrid, subliniază, într-un schimb de e-mailuri, că anexarea teritorială semnată de Moscova este ilegală deoarece provine din folosirea forței și, prin urmare, încalcă Carta Națiunilor Unite din 1945, la care Rusia și Ucraina, în calitate de membre ale ONU, sunt semnatare.

Aceasta, în articolul 2 al primului capitol, spune următoarele: „Toți membrii se vor abține în relațiile lor internaționale de la amenințarea sau utilizarea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile Națiunilor Unite”. Donețk, Luhansk, Zaporijjia și Herson fac parte din integritatea teritorială a Ucrainei.

Pentru a le conferi legitimitate internă, Moscova a folosit în aceste patru cazuri aceeași formulă pe care a folosit-o pentru a pecetlui anexarea Crimeii în Martie 2014: recunoașterea independenței teritoriilor supuse anexării și, ulterior, consultarea cu privire la anexarea la Federaţia Rusă.

Comunitatea internațională a manifestat încă de la început împotriva recunoașterii acestor consultări de anexare. Josep Borrell, șeful diplomației Uniunii Europene, a declarat că referendumurile ar avea consecințe negative pentru promotorii lor, punct pe care îl împărtășește și Statele Unite. Perea Unceta consideră că țări care mențin relații cu Rusia precum Serbia, China sau Kazahstan „nu au nici o intenție să susțină anexarea”. Dimpotrivă, expertul consideră că alții de pe orbita Moscovei, precum Cuba, Siria, Eritreea sau Etiopia, ar putea face acest lucru.

Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care supraveghează referendumurile la nivel național și regional, sunt împotriva organizării de alegeri în zone aflate în context de război, precum cel în care se află în prezent cetățenii din Donețk, Luhansk, Zaporijjia și Herson. „OSCE are niște reguli de bază pentru a garanta legalitatea referendumurilor, de exemplu, să existe un organism electoral cu control judiciar; o dezbatere electorală în care libertatea de exprimare este garantată, ca cetățenii să poată accesa presa și televiziunea pentru a alege între da și nu. Lucruri care aici [în aceste patru regiuni ocupate] nu au existat”, descrie Perea Unceta.

Un alt punct cheie în orice alegere cu garanții este recensămîntul alegătorilor. În acest caz, nu a existat un registru de recensămînt – lista care adună numărul persoanelor cu drept de vot și care rămîne în puterea cenzorilor, cerință esențială pentru a face o consultare. La aceasta se adaugă faptul că populația a votat sub constrîngere, după cum a raportat Guvernul ucrainean al lui Volodimir Zelenski. Kievul a denunţat că militarii au mers în case, la locuri de muncă şi în spitale pentru a forţa cetăţenii să meargă la vot. La fel, autoritățile ucrainene au deplîns prezența unor oameni înarmați care așteptau alături de purtătorii urnelor.

Rosa Fernández Egea, doctor și profesor de Drept Internațional Public la Universitatea Autonomă din Madrid, explică, telefonic, că aceste plebiscite, pe lîngă faptul că sunt ilegale, au avut loc în „spații ocupate” care au suferit schimbări demografice profunde de la începutul invaziei ruse. Fernández Egea subliniază că o parte din populația actuală „a fost importată de Rusia” și că mulți dintre ucrainenii care locuiau acolo au fugit de la sfîrșitul lunii Februarie. Colegul său Perea Unceta definește această situație drept o „alterare artificială a populației”.

În cele șapte luni cît a durat conflictul, o parte din cetățenii ucraineni au fost nevoiți să-și părăsească casele. În prezent, peste șapte milioane de persoane au cerut azil în afara țării, potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). În plus, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), există alte șapte milioane de persoane strămutate interne.

În cel mai recent raport al său, din 26 Septembrie 2022, ONU estimează că numărul civililor uciși în urma conflictului este de 5.996 de la începutul ofensivei, pe 24 Februarie.