Nu o stradă, ci un cimitir sau un WC public trebuie să poarte denumirea D. Chirtoacă

Autor: Mihai CONŢIU

Recent, mai în glumă, mai în serios, un grup de tineri din furnicarul în care ei se autointitulează activişti civici (Ce meserie o mai fi şi asta? Activişti civici sau cinici) a lansat o campanie de racolarea a 5.000 de semnături în favoarea redenumirii străzii Lunca Bîcului din Chișinău în strada Dorin Chirtoacă. Aceste semnături urmează, mai apoi, să fie înaintate Consiliului Municipal Chișinău spre aprobare şi executare.

Tinerii îşi argumentează astfel demersul lor: „De fiecare dată cînd orașul va mai fi îmblînzit de mirosurile stației de epurare, să zicem cu mîndrie că "pute de la Dorin Chirtoacă", ori, Stația de Epurare este un proiect eșuat a (Sic!) Primăriei conduse de Dorin Chirtoacă în ultimii 10 ani. În fiecare alegeri, Dorin Chirtoacă promitea rezolvarea problemei (dorinprimar.md) și nu reușea, iar, locuitorii din zonă rămîn cu același miros pînă acum".

Mama ei de gramatică! 

Totodată, aceşti tineri „şcoliţi” au precizat că „inițiativa „este un trolling virtual care intenționează să devină un proiect real” și că „trebuie tratat ca atare".

Încă de Marţi, 15 August, cînd am citit despre această iniţiativă provocată probabil de insolaţie şi gîndită la nivelul curului în abordarea ei cu seriozitate, am ştiut sigur că doamna Dorin Chirtoacă va pune botul la aşa ceva cu entuziasmul nemărginit şi firesc al oricărui tip suspectat că ar fi stăpînit cu gingăşie de paranoia sau megalomanie. Acest lucru s-a întîmplat a doua zi, cînd iată cum a reacţionat penalul Chirtoacă faţă de această iniţiativă lansată în delirul moleşitor al razelor solare:

 „Copiii spun lucruri trăsnite. Este o onoare, o cinste că orice stradă să fie redenumită în cinstea unei persoane. În ceea ce privește stradă unde e Stația de Epurare, este aproape ca un bulevard, mare, lată, proaspăt reparată și urmează ca stația să fie reabilitate, vor fi investite 30 de milioane. În oraș sunt mai sunt alte obiective pe care pot să le redenumească. Parcul de troleibuze, o stradă de la Valea Morilor, mai multe. Mai în glumă mai în serios, pe mine mă onorează redenumirea unei străzi, indiferent unde, mai ales în timp de viață.”

Dacă e să fim cinstiţi cu noi înşine, atunci trebuie să recunoaştem că cel mai potrivit slogan pentru această campanie de racolat semnături ar trebui să fie acesta: „Hai să ne căcăm în ploaie!” Sloganul propus este un vers dintr-un cîntec al cunoscutului interpret român Mihai Mărgineanu.

Problema mentală gravă a lui Chirtoacă şi Mihai Ghimpu este aceea că ei chiar cred că merită ca numele lor să fie purtate de străzi, şcoli, universităţi, clădiri publice etc. Fiţi siguri că Ghimpu chiar visează ca Piaţa Marii Adunări Naţionale să-i poarte numele, măcar pentru că şi-a trîntit o piatră comemorativă acolo, mai mult pentru amintirea lui, nu a celor deportaţi! Nu o stradă, ci un cimitir al proştilor şi hoţilor sau un WC public ar trebui să le poarte numele!

Ei trăiesc într-un univers paralel cu cel real, într-unul în care nu este loc decît de demenţă, fudulie, averi necurate, trădări şi multă minciună. În acest context, sunt cele mai cumplite rebuturi ale sovietismului, mai cu seamă de cînd căcatul de pe ei l-au botezat „pămînt sfînt românesc”. Acum au rămas doar cu căcatul, iar asta pentru că pămîntul românesc i-a vomitat de mult.

Parafrazat, cîntecul lui Mărgineanu care li se potriveşte de minune ar suna cam aşa: „Hai să ne căcăm în ploaie,/ Vîntul să ne sufle-n cur,/ Iarba să ne gîdile la c…e,/ Hai să ne căcăm în drum!”

Prin urmare, tinerii cu iniţiativa amintită ar trebui să-şi instaleze corturi pentru racolarea de semnături şi să-şi instaleze boxe din care să se audă întregul cîntec al lui Mărgineanu.