„Se pare, că în Republica Moldova avem o competiţie - cine solicită mai repede şi de mai multe ori demisia guvernatorului BNM”, a spus guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, fiind întrebat despre cererea Partidului Liberal Reformator de a pleca din funcţie, exprimată în cadrul unei recente conferinţe de presă. Guvernatorul BNM a spus că aceste declaraţii exprimă poziţii politice pe care el refuză să le comenteze. „Partidul Liberal Reformator este partid parlamentar, face parte din coaliţia de guvernare, deci, are toate pîrghiile de a-şi realiza scopurile sale”, a spus el. În ce priveşte una din cauzele solicitării formulate de PLR Drăguţanu a precizat că permisiunea de a procura un pachet de acţiuni de pînă la 25 la sută de la Banca de Economii a fost dată companiei VĂB Capital (Investiţionnaia Compania Bneşăconombanka) din Federaţia Rusă prin decizia Consiliului de Administraţie al BNM, la 6 februarie 2014. „BNM a stabilit o listă a ţărilor care, să spunem aşa pe scurt, nu respectă regulile de transparenţă şi bunele practici în activitatea financiar-bancară şi în alte domenii. În cazul în care un potenţial achizitor de acţiuni din aceste ţări şi-ar exprima dorinţa să procure acţiunile unei bănci din Moldova, BNM este obligată să nu-i acorde permisiunea. Or, achizitorul, compania VĂB Capital, nu este dintr-o ţară care nu se regăseşte în acea listă”, a menţionat Drăguţanu. El a mai adăugat că VĂB Capital a procurat pachetul de acţiuni care mai înainte se afla în posesia companiei Sisteme Informaţionale Integrate, care e tot din Federaţia Rusă. „Dacă e să ne referim la structura acţionarilor Băncii de Economii, ca ţări de origine, putem afirma că nu au avut loc schimbări în acest sens la Banca de Economii”, a precizat el. Drăguţanu a opinat şi în legătură cu devenirea omului de afaceri Ilan Shor în calitate de preşedinte al Consiliului Băncii de Economii. Aceasta, în pofida faptului, precum i-a amintit presa guvernatorului, că Shor este unul din agenţii economici care a beneficiat de credite de la Banca de Economii, incluse în acea sumă de 1,3 mlrd lei,care ar fi creat situaţia dificilă la Banca de Economii.

Sursa: IPN