Există un loc în Paris care, surprinzător, adună laolaltă tot ceea ce are mai frumos de oferit Capitala franceză. Vrei să admiri arhitectura Art Nouveau în toată splendoarea? Vrei să știi care sunt ultimele tendințe în materie de modă sau de design interior? Vrei să faci cumpărături de la cele mai luxoase branduri din lume? Pentru toate există un singur răspuns: Galeriile Lafayette. Ne întoarcem în trecut, pînă la jumătatea secolului al XIX-lea. Nu doar moda se dezvoltase, fiind acum disponibilă tuturor, ci și procesul cumpărăturilor începuse să se schimbe și să capete amploare. Erau vremuri cînd mergeai în fiece sezon la tîrg, cu lista aprobată de acasă sau, mai mult, cîteodată aprobată chiar de clerul locului: în Evul Mediu, multe obiecte sau chiar alimente erau interzise. Era perioada anilor 1850 și în Paris începuseră să apară primele spații largi, amenajate special pentru comerț, unde oamenii puteau să vină, să admire și să cumpere. Se poate considera că a fost și începutul marketingului, căci mediul era creat în așa fel încît dacă plecai de acolo cu mîna goală te însoțea și o mare părere de rău. 

Primul astfel de spațiu s-a deschis la Paris în 1852: Le Bon Marché. Apoi, în 1855, a fost inaugurat un complex comercial, Les Grands Magasins du Louvre, iar în 1865 mai apăreau Les Grands Magasins du Printemps și La Samariteine. Toate au în comun un singur lucru: au fost realizate în perioada lui Napoleon al III-lea, Președintele celei de-a Doua Republici Franceze, dar și Împăratul celui de-al Doilea Imperiu Francez. Acesta l-a desemnat pe Baronul Haussmann să schimbe din temelii Parisul – lui i se datorează astăzi somptuosul centru al Capitalei franceze și, practic, toată reorganizarea urbanistică franceză.

Magazinul de la colț 

Théophile Bader și Alphonse Kahn erau doi veri abia sosiți la Paris, din Alsacia. Théophile, cel mai mare dintre cei doi, nu era străin de domeniul comerțului – provenea dintr-o familie care avea afaceri în industria viticolă. Cînd avea 14 ani, el și familia lui s-au mutat în Belfort, iar după ce și-a terminat studiile a venit la Paris unde, pentru o perioadă, a lucrat în industria textilă.

În 1893, cei doi au hotărît să cumpere un loc mic, de 70 de metri pătrați, pe care l-au transformat într-o mercerie. Magazinul se afla la intersecția străzii La Fayette cu strada Chaussée d’Antin. În certificatul de înregistrare, adresa era Strada La Fayette, numărul 1. Pe atunci, denumirea unui astfel de loc era de galerie și așa, din denumirea cotidiană de „La galeriile de pe La Fayette”, a rămas și numele oficial, folosit pînă astăzi și devenit celebru: Galeriile Lafayette.

Ideea cumpărării unui loc și deschiderea unui magazin au fost pentru cei doi o adevărată provocare, însă gîndirea lor strategică i-a făcut față cu succes. Locul a fost ideal ales: în apropierea Operei, a marilor bulevarde, dar, în special, în apropierea gării Saint-Lazare. Pe scurt, acolo unde exista permanent o aglomerație mare de oameni cu bani din Paris, dar și în punctul de întîmpinare a străinilor veniți în Capitala Franței. Succesul magazinului a fost atît de mare încît, un an mai tîrziu, cei doi veri cumpărau întreaga clădire din La Fayette nr. 1.

De la magazin la artă 

Nu a trecut mult timp și Galeriile Lafayette începeau să capete conturul a ceea ce sunt astăzi. În 1903, Théophile Bader a cumpărat clădirile de la numerele 38, 40 și 42 ale minunatului Bulevard Haussmann, dar și clădirea de la numărul 15 de pe strada Chaussée d’Antin. Tot planul era însoțit și de o gîndire artistică, Bader dorind să creeze un bazar de lux. Așa că, în 1907, a apelat la planurile arhitectului Georges Chedanne, însă cu cît galeria se extindea cu 70.000 de metri pătrați, cu atît viziunea sa devenea din ce în ce mai somptuoasă. Iar pentru asta, în 1912, spațiul care astăzi găzduiește cele mai cunoscute branduri de modă din lume a fost gîndit și realizat în timp record de către tînărul Ferdinand Chanut.

Şi în acele timpuri, cînd curentul Art Nouveau cuprinsese întreaga lume, nu aveai cum să nu fii artist. Era vremea opulenței și a eleganței, dar nicidecum a celei cunoscute demult, clasice, victoriene, ci o formă abstractă, care îmbina natura cu tehnologia de ultimă oră. Decorațiunile interioare specifice Art Nouveau-ului sunt caracterizate printr-o eleganță dinamică, ale cărei linii par că mereu că prind alte forme.

Bader îşi dorea ca bazarul său să fie un loc al modei și al noului, iar pentru ca firmele să își poată defini identitatea în magazinul său, păstrînd în același timp și competiția între marile case de modă, el şi-a imaginat locul divizat în mai multe magazine mai mici. Se pare că arhitectura departamentelor a fost influențată, astfel, de conceptul de bazar al Orientului Mijlociu, mai ales pentru faptul că produsele erau expuse cumpărătorilor, permițîndu-le acestora să le atingă.

Ferdinand Chanut a înțeles dorința proprietarului și a creat din Galeriile Lafayette mai mult de-atît – a creat un palat. Iar splendoarea designului, completată de o scară maiestoasă, fac din a merge la cumpărături aproape o acțiune culturală. Parcă și Dior, Chanel, Prada sau oricare alt nume de lux arată altfel în lumina care este lăsată să intre prin impunătorul dom.

Bader a știut bine: oamenii înstăriți doresc să vină la cumpărături în locații luxoase. Galeriile Lafayette sunt ca o Mecca a cumpărăturilor, însă clădirea este vizitată anual de peste 20 de milioane de oameni. Marele hol, adăpostit de la 46 de metri înălțime de către domul de inspirație neo-bizantină, este un simbol în domeniul arhitecturii. Cele zece straturi de sticlă albăstruie, asemănătoare catedralelor franceze și care sunt separate de bare din oțel, decorate cu fier forjat, sunt opera sticlarului Jacques Gruber.

De toate pentru toți 

Lafayette nu a însemnat însă doar un stabiliment al modei, ci și un creator al acesteia. Mult timp, Bader a investit și în realizarea hainelor. Împreună cu creatori de modă de-ai croitoriei Lafayette, el mergea în locurile frecventate de cei bogați și realiza schițe ale vestimentației acestora. Apoi, în propria fabrică, se realizau haine asemănătoare, produse în serie, vîndute la un preț accesibil și clasei de mijloc. Această mică linie de producție a fost închisă în jurul anilor ’50.

Cu timpul, în departamentele Galeriilor Lafayette și-au găsit locul și alte produse. În perioada interbelică au început să apară produsele alimentare, textile, ceramică – toate, bineînțeles, ale marilor întreprinzători francezi. De asemenea, au fost create spații destinate expozițiilor, dar și un atelier de pictură, „La Maîtrise”, unde artiști, sub îndrumarea lui Maurice Dufrêne, găseau loc de lucru şi imaginaţie, dar și produse de calitate accesibile oricărui buzunar.

Edith Piaf, concert după război 

Cea mai neagră perioadă a Galeriilor Lafayette a fost în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Toată lumea a trebui să părăsească minunatul magazin, el intrînd sub egida administrației de la Vichy. După terminarea conflagrației mondiale, ușile Galeriilor s-au deschis imediat, chiar cu un mare eveniment: aflată în vîrful carierei sale, Edith Piaf a susținut un concert în marele hol.

Pentru a-și recîștiga poziția fruntașă în topul celor mai bune magazine, Lafayette a deschis postul de director de modă. Fișa postului: să meargă în toată lumea în căutare de noi produse. Și pentru că acum deja gîndeau internațional, începînd cu 1953, Lafayette a început să organizeze diferite expoziții. Prima a avut tema „Cei mai buni producători italieni”. Au urmat cele din SUA, în 1961, din Africa, în 1972, din Uniunea Sovietică, în 1974, și din India, în 1995.

După ce, în 1974, a fost reabilitată scara impunătoare, Galeriile Lafayette au început să găzduiască defilări de modă ale marilor branduri – și asta, în premieră, înaintea săptămînilor de modă internaționale. Așadar, pentru un public select erau prezentate liniile vestimentare ale marilor designeri ce reprezentau diferite case de modă: Karl Lagerfeld, Robert Wilson, Jerome Savary, Marie-Claude Pietragalla, David LaChapelle etc. În 1984, Lafayette deschide departamentul de expoziție permanentă „Franța are talent”, unde au venit Azzedine Alaïa, Jean-Paul Gaultier, Thierry Mugler sau Jean-Charles de Castelbajac.

Astăzi, Galeriile Lafayette sunt unul dintre cele mai șic și distinse locuri din lume, mai ales pentru pasionații de cumpărături. Dar, cel mai important, Galeriile sunt un templu al modei, căci aici se organizează, de două ori pe an, Săptămînă modei de la Paris, unde Chanel, Dior sau Givenchy își prezintă ultimele opere. Iar pentru pasionații de haine se organizează la etajul patru, în fiecare vineri, de la ora 3 după-amiază, o prezentare de modă. (Sursa: Historia.ro)